Drept comunitar. Justitia comunitara.

                         

Justitia comunitara.

Rolul institutional al Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in sistemul ordinii de drept comunitar ( CJCE ).

* CJCE este astazi Curtea de Justitie a Uniunii europene.

Uniunea europeana este alcatuita in prezent din :

• Consiliul european
• Parlamentul european
• Consiliul Uniunii europene
• Comisia europeana
• Curtea de Justitie
• Curtea de Conturi

Curtea de Justitie a Uniunii europene este alcatuita la ora actuala din :

• Curtea de Justitie
• Tribunalul
• Tribunalul functiei publice

Despre rolul institutional al Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in sistemul ordinii de drept comunitar ( CJCE ).

“ In primul rand si inainte de orice, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene ( CJCE ) trebuie inteleasa ca unul dintre cele cinci organe ale Comunitatii Europene ( CE ). Ea reprezinta puterea judecatoreasca tipica intr-o sturcutra care abia corespunde categoriilor traditionale de impartire a puterilor : Consiliul si Comisia exercita ambele, atat functii legislative cat si  functii executive ; Parlamentul european poate fi comparat doar conditionat cu un parlament traditional.

La acestea se adauga faptul ca, in calitatea sa de organ de stabilire a normelor de drept, Consiliul se recruteaza dintre reprezentanti ai executivelor nationale, precum si faptul ca Statele membre pot, ca parti semnatare ale Tratatelor – sa le modifice pe acestea dupa dorinta, prin conventii de drept international.

Data fiind aceasta situatie, la infiintarea Comunitatilor s-a considerat necesar sa i se atribuie CJCE o pozitie solida de putere judecatoreasca, deoarece, pe de o parte, nu s-a putut ajunge la un consens politic, pentru a face ca Parlamentului sa ii revina competente legislative autentice – si astfel competente de control fata de executiv -, dar pe de alta parte, si pentru ca nu se dorea acordarea unui exagerat ansamblu de competente Consiliului si Comisiei, a fost conceputa o stricta competenta de control, efectuat de catre Curtea de Justitie.

In pofida competentelor, intre timp largite, ale parlamentului, aceasta constelatia a ramas practic pana astazi, aceeasi.

Dincolo de controlul interinstitutional, s-a trecut in responsabilitatea CJCE si sarcina de a realiza punerea de acord a intereselor comunitare, cu interesele Statelor membre.

In fata CJCE au posibilitatea atat organele, de a obliga Statele membre la loialitate fata de Comunitate, cat si Statele membre de a controla legalitatea modului de a actiona al organelor.

Ca urmare, CJCE joaca un rol la fel de important pentru echilibrul institutional al Comunitatii, ca si pentru raportul ei cu Statele membre.

Mandatul jurisdictional al CJCE ca organ al CE

Conform articolului 220 [ 164 ] al Tratatului de infiintare a CE ( numit TCE ), CJCE, ca putere judecatoreasca tipica, ii revine functia “ de a asigura respectarea normelor de drept, la interpretarea si aplicarea acestui Tratat “.

CJCE controleaza atat actele juridice, cat si modul de administrare a Comunitatii, deci verifica atat legislativul, cat si executivul, si aplaneaza litigiile dintre fiecare organ al Comunitatii si Statele membre.

In plus, CJCE ii este incredintata in mod general, interpretarea si alcatuirea juridica a dreptului comunitar.

Pentru functiile CJCE este valabil “ principiul imputernicirii individuale limitate “, de altfel cunoscut in dreptul comunitar.

Pentru jurisdictie, aceasta inseamna ca aplicarea dreptului european ramane, principal si primar, sarcina instantelor nationale, in timp ce CJCE i se atribuie numai anumite competente, care sunt definite fiecare la art.220 [ 164 ] si urmatoarele din TCE.

Practic, ele corespund diferitelor tipuri de actiuni, care sunt tratate individual in partea a II-a.

Bineinteles ca, independent de aceasta limitare, activitatea CJCE priveste toate obiectele materiale ale dreptului comunitar si astfel, practic toate sectoarele Justitiei.

In cadrul competentelor atribuite, jurisdictia CJCE este si obligatorie, adica nimeni si mai ales, nu o poate contesta.

Competenta de control a  CJCE

In ceea ce priveste posibilitatile de actiune ale CJCE, exista o ‘ competenta de control “ gradata, in functie de apropierea partilor implicate, in raport cu ordinea de drept comunitara.

1. CJCE are cele mai puternice competente de control in raportul organelor CE intre ele, precum si in raportul dintre fiecare organ, exclusiv pentru totalitatea relatiilor reciproce. De exemplu : Parlamentul este de parere ca, in procedura de stabilire a normelor de drept, Consiliul nu ar fi tinut seama suficient de drepturile sale de participare.
2. Competentele de control sunt deja ceva mai puternice in raportul dintre organe ( organele CE ) si State membre. Aici CJCE verifica numai respectarea obligatiilor specifice dreptului comunitar. De exemplu, Comisia acuza Austria pentru obstructionarea politicii transporturilor, din cauza taxei de trecere prin Tunelul Brenner. Sau, Republica Federala Germania acuza Consiliul din cauza unei directive care contine o interzicere a reclamei pentru tigari.
3. In ceea ce priveste verificarea activitatii organelor, efectuata de persoane particulare din Comunitate, si de alti Terti, chiar si de State terte, se poate apela la CJCE numai in cazul afectarii individuale a celor implicati. De exemplu, plangerea unei firme impotriva unei hotarari a Comisiei CE de stabilire a unei amenzi, din cauza existentei unui cartel interzis prin dreptul comunitar. Nu exista nici o posibilitate de introducere a unei “ actiuni populare “, in sensul ca persoanele particulare pot face apel  la CJCE, daca ele considera activitatea organelor CE, ca fiind in totalitate nelegala.
4. In raportul dintre Statele membre si persoanele particulare, exista o competenta a CJCE doar pentru interpretarea si verificarea valabilitatii dreptului comunitar, concretizata pe calea asa-zisei proceduri de luare a deciziei prealabile, asadar numai atunci cand instantele nationale apeleaza la CJCE pe propria lor raspundere. Fireste ca, in astfel de cazuri, consecintele juridice pentru Statele membre pot fi extrem de ample. De exemplu, cazul “ Francovich “ in care CJCE a stabilit obligatia Statelor membre de a-i despagubi pe proprii cetateni pentru cazul ca nu sunt transpuse regulamentar directivele ale caror dispozitii contin – in aceasta privinta – drepturi subiective ale persoanelor particulare.
5. In raportul dintre persoane particulare exista o posibilitate de actiune a CJCE tot numai pe baza cererii – inaintate de instantele nationale – de luare a deciziei preliminare. Bineinteles ca sunt mai putin frecvente cazurile in care dreptul comunitar stabileste – in raport pe orizontala – drepturi si obligatii. De exemplu, interzicerea prin clauze, a limitarii libertatii de stabilire a resedintei prin transfer la asociatii sportive private, cum s-a decis in cazul “ Bosman “. "

( Introducere in Dreptul European, Note de Curs, MASTER anul I, Universitatea "Spiru Haret ", prof.univ.dr.Marin VOICU, Bucuresti, 2007 )