Internata cu forta, pentru a nu se mãrita cu un adept MISA ( articol in
Lumea Justitiei luju.ro ), Dana Atudorei vs. Romania, CEDO. Human Rights
“
INTERNATA
CU FORTA PENTRU A NU SE MARITA CU UN ADEPT MISA - CEDO a obligat Romania sa
plateasca daune unei tinere internate ilegal la Spitalul de Psihiatrie Sapoca
pentru a nu merge la sedintele MISA. Dana Atudorei a acuzat procurorii de la PJ
Barlad de abuz in serviciu, dupa ce acestia ar fi musamalizat plangerea
impotriva familiei si autoritatilor care au internat-o abuziv. Procurorii PICCJ
Elena Sandu si Marius Iacob le-au dat NUP colegilor din Barlad, solutie
mentinuta de ICCJ (Hotararea)
Marţi, 23 septembrie 2014 18:17 | Scris de
Alex PUIU |
Romania a pierdut la Curtea Europeana a Drepturilor Omului procesul cu Dana
Ruxanda Atudorei (foto), tanara pe care propriii parinti,
in complicitate cu reprezentanti ai autoritatilor statului, au internat-o cu
forta la Spitalul de Psihiatrie din Sapoca, pentru a o impiedica sa frecventeze
cursurile MISA si sa se marite cu un adept al Miscarii pentru Integrare
Spirituala in Absolut, a lui Gregorian Bivolaru. Comis in urma cu 10 ani, intr-o perioada in care aversiunea la adresa MISA atinsese cote
paroxistice, abuzul a fost astazi confirmat la Strasbourg, CEDO obligand statul
roman sa ii plateasca Ruxandei Atudorei, absolventa a Facultatii de Drept,
daune morale de 15.600 euro. Prin hotararea pronuntata, marti 16 septembrie
2014, in Camera de 7 judecatori,Curtea
a stabilit in unanimitate ca in cauza Atudorei vs. Romania, in care tanara a
fost reprezentata de avocata Adina Solomon din Baroul Bucuresti, au fost
incalcate doua drepturi fundamentale garantate de Conventie: dreptul la
libertate si la siguranta (Art. 5 paragraful 1) si dreptul la respectarea
vietii private si de familie (Art. 8).
Art. 5 - Dreptul la libertate si la siguranta
"1. Orice persoana are dreptul la libertate si la
siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor
cazuri si potrivit cailor legale: (...)
e. daca este vorba despre
detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa,
a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond".
Art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie
"1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii
sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.
2. Nu este admis
amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura
in care acesta este prevazut de lege si constituie, intr-o societate
democratica, o masura necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica,
bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale,
protectia sanatatii, a moralei, a drepturilor si a libertatilor altora".
CEDO: "I-a fost administrat tratament in absenta consimtamantului,
intr-un spital de psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un
control complet si efectiv... Guvernul nu a contestat faptul ca i-au fost
administrate Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul
spitalizarii"
Dana Ruxanda Atudorei (30 ani) s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor
Omului, la 10 octombrie 2008, dupa ce a epuizat si ultima din numeroasele
actiuni intreprinse ani de zile in justitia romaneasca pentru a obtine o solutie
echitabila in raport cu abuzul la care a fost supusa de propria familie, in
special de mama sa, si de autoritati. Reprezentata de avocata Adina
Solomon, din Baroul Bucuresti, tanara a reclamat la CEDO nu mai
putin de sase incalcari ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale (Art. 3, Art. 5, Art. 8, Art. 9, Art. 12 si Art. 14)
si a pretins daune morale de 92.000 euro. Cu o singura exceptie - Art. 3 din
Conventie, referitor la interzicerea torturii si a tratamentelor inumane sau
degradante -, CEDO a declarat admisibile toate capetele de cerere.
In esenta, tanara a invocat ca a fost privata de libertate de propriii
parinti, cu sprijinul unor medici si politisti, in scopul de a o impiedica sa
urmeze cursuri de yoga si de a se marita cu un membru al MISA, cu care de
altfel s-a si casatorit, insa numai dupa ce a reusit sa scape de represiunea
familiei, fugind de acasa. CEDO a retinut ca, in perioada 3 februarie – 1
aprilie 2005, Ruxanda a fost internata fara voia ei, in mod "ilegal",
la Spitalul de Psihiatrie si pentru Masuri de Siguranta Sapoca - Sectia Nifon,
catalogand aceasta masura drept privare de libertate in sensul Art. 5
paragraful 1 din Conventie. In acelasi timp, Curtea a stabilit ca, in cele opt
saptamani de spitalizare fortata, tanara a fost supusa la tratament medical
fara a-si da consimtamantul.
Iata cum au motivat cei 7
judecatori CEDO, printre care si Iulia Antoanella Motoc, aceasta incalcare a
dreptului la viata privata garantat de Art. 8 din Conventie:
"Reclamantei i-a fost administrat
tratament in absenta consimtamantului direct sau indirect, intr-un spital de
psihiatrie de stat, unde asupra ei a fost exercitat un control complet si
efectiv. Prin urmare, Curtea
considera ca a existat o ingerinta a unei autoritati publice in dreptul
reclamantei la viata privata. Un astfel de amestec incalca Art. 8 din
Conventie, cu exceptia cazului in care se produce in concordanta cu legea,
respectiv, vizeaza unul dintre cazurile lgitime mentionate la paragraful 2 al
acestui articol, putand fi considerat 'necesar intr-o societate democratica' in
vederea realizarii acestui obiectiv. In raport cu acestea, Curtea noteaza ca
potrivit Legii nr. 487/2002, medicul psihiatru poate aplica tratament
reclamantei numai dupa ce in prealabil obtine de la aceasta un consimtamant
valabil. Medicul psihiatru poate institui tratamentul fara acest consimtamant
numai in cazul in care absenta tratamentului ar cauza inevitabil o vatamare
pentru reclamanta sau pentru alte persoane ori in situatia in care aceasta nu
are capacitatea psihica de a intelege boala de care sufera si necesitatea
initierii tratamentului. Chiar si in aceste situatii, ar fi fost necesar ca
actiunea medicului psihiatru sa fie supusa controlului unei comisii de revizie
a procedurii. Curtea noteaza ca
medicul psihiatru a actionat in absenta unui consimtamant valabil al
reclamantei. In plus, nu exista nicio proba la dosar, iar Guvernul a esuat in a
demonstra, ca medicul psihiatru a supus unei comisii de revizie a procedurii
decizia sa de a initia tratamentul. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea
constata ca ingerinta in cauza nu a fost 'in conformitate cu legea'. Aceasta constatare este suficienta Curtii pentru a retine ca a existat o
incalcare a Art. 8 din Conventie. Asadar, nu mai este necesar a examina in ce
masura ingerinta in cauza a urmarit un 'scop legitim' sau daca a fost 'necesara
intr-o societate democratica' pentru realizarea obiectivului" (a se vedea paragrafele
161 si urm. din Hotararea CEDO, atasata la finalul articolului). De asemenea,
CEDO face trimiteri si la tratamentul medicamentos administrat tinerei in mod
arbitrar: "Curtea noteaza ca atat
timp cat Guvernul nu a contestat faptul ca reclamantei i-au fost administrate
Leponex si alte medicamente neuroleptice in timpul spitalizarii..."(a se vedea paragraful 179 din Hotararea CEDO).
Avocata Alina Solomon: "Pur si simplu au rapit-o din fata starii
civile, pentru ca acea casatorie sa nu mai aiba loc... A fost tinuta 7 luni sub
un tratament administrat suferinzilor de schizofrenie... Abuzurile i-au distrus
acestei copile viitorul"
Contactata de Lumeajustitiei.ro, avocata Adina Solomon a laudat solutia
Curtii de la Strasbourg si a povestit, pe scurt, acest caz: "Este vorba despre o tanara de 20 de ani sechestrata
de propria familie, rapita efectiv de parintii ei. Cu sprijinul autoritatilor
din Bacau – vorbim de medici, politisti, procurori – au internat-o la
psihiatrie pentru a o impiedica sa mai urmeze cursurile MISA si sa se
casatoreasca cu un barbat cu 16 ani mai mare decat ea, si el, membru MISA.
Abuzurile parintilor, in complicitate cu autoritatile bacauane, i-au distrus
acestei copile viitorul. Vreau sa va spun ca aceasta fata a fost o studenta
eminenta, a luat bacalaureatul cu 9.80, a sustinut inclusiv examene la Cambridge,
iar astazi este absolventa de Drept. Pur si simplu au rapit-o din fata starii
civile, pentru ca acea casatorie, cu care ei nu erau de acord, sa nu mai aiba
loc. Si vreau sa stiti ca ei sunt casatoriti de aproape 10 ani. A fost tinuta 7
luni sub un tratament administrat suferinzilor de schizofrenie, 8 saptamani in
spital, iar restul perioadei, acasa, unde era pazita cu schimbul de membrii
familiei. Au motivat internarea prin aceea ca aderarea la acest grup cultural
i-ar fi cauzat tulburari. In actiunea noastra am avut inclusiv puncte de vedere
obtinute de la doctorul Prelipceanu, de la Universitatea 'Carol Davila', care a
catalogat drept crima ceea ce i s-a intamplat acestei copile. Era incredibil ce
se intampla... Ma bucur nespus ca CEDO a condamnat aceasta nedreptate, acest
cumplit abuz pe care parchetele si instantele l-au lasat nesanctionat".
Asa cum reiese din cererea formulata de avocata Adina Solomon si inaintata
Curtii de la Strasbourg, din care vom prezenta cateva pasaje relevante, numarul
procurorilor si judecatorilor care au fost chemati sa indrepte acest abuz este
substantial. In ianuarie 2006, Dana Ruxanda Atudorei (fosta Craescu) a depus o
plangere impotriva prim-procurorului PJ Barlad, Rodica
Fantana, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanei
si favorizare a infractorului, infractiuni pretins a fi fost comise prin
maniera defectuoasa in care sefa parchetului a efectuat cercetarile impotriva
parintilor, politistilor si medicilor reclamati de tanara. Plangerea a fost
solutionata insa cu NUP de Parchetul General, condus la acea vreme de Laura
Codruta Kovesi (Ordonanta nr. 117/P/2006 din 14 mai 2008 in dosarul penal
nr.117/P/2006, a procuroarei Elena Sandu, si Rezolutia nr.
6595/4315/II.-2/2008 din 25 iunie 2008, a procurorului Marius
Iacob). Solutiile Parchetului General au fost atacate apoi la
ICCJ, insa fara un rezultat favorabil reclamantei (Sentinta nr. 100 din 21
ianuarie 2009, pronuntata in dosarul penal nr. 6485/1/2008, ramasa definitiva,
prin repingerea recursului la Completul de 9 judecatori - Decizia nr. 567/06.07,2009).
In actiunea formulata la CEDO, avocata Adina Solomon a aratat ca Marius
Iacob este "acelasi procuror
care a coordonat toate perchezitiile din cele 16 imobile impotriva
simpatizantilor si cursantilor yoga in data de 18 martie 2004, precum si
activitatile ulterioare de confiscare, sigilare si depozitare a bunurilor
yoghinilor ridicate la perchezitii. Acelasi procuror a solutionat si
majoritatea plangerilor efectuate de reprezentantii MISA si de victime impotriva
procurorilor, politistilor si a altor lucratori angrenati in actiunile
indreptate impotriva MISA, respingand in bloc toate petitiile yoghinilor. Este
o completa lipsa de neutralitate a celui care este chemat acum sa-i fie
'avocat' reclamantei ATUDOREI DANA RUXANDA, cand anterior si in timpul
cercetarii plangerii sale era 'acuzator' al yoghinilor si reprezentantilor MISA".
De asemenea, in cererea adresata CEDO, se mai arata ca Ruxanda Atudorei a
formulat, la 30 iulie 2008,plangere
impotriva Rezolutiei nr. 6595/4315/II/2/2008 si a Ordonantei nr. 117/P/2006 din
14.04.2006: "Reclamanta,
prin plangerea adresata instantei, Inalta Curte de Casatie si Justitie – sectia
penala, a aratat ca Rezolutia data de procurorul Marius Iacob nu este motivata din
punct de vedere juridic, nefiind nici macar structurata logic. S-a plans de
faptul ca procurorul Marius Iacob, sfidand orice tehnica de analiza si ancheta
juridica nu s-a pronuntat pe nici unul dintre argumentele juridice invocate de
petenta impotriva Ordonantei data de procuror Sandu Elena. In plangerea
adresata instantei de judecata in data de 30.07.2008, Reclamanta s-a plans de
faptul ca atat procurorul Sandu Elena, cat si procurorul ierarhic superior,
Marius Iacob, nu au efectuat acte de cercetare penala elementare, absolut
obligatorii, si nu au coroborat probe pentru a stabili daca faptele savarsite
de catre procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae intrunesc elementele
constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu si de favorizare a
infractorului".
Prezentam pasaje din cererea adresata CEDO:
"Pe perioada copilariei si adolescentei, Reclamanta a depus toate
diligentele pentru a acumula cunostintele specifice scolare, pentru a adopta un
comportament atat in viata sociala, cat si in cea familiala, bazat pe principiile
bunei-cuviinte si a normelor sociale unanim acceptate si in acord cu
asteptarile parintilor ei. Cu toate acestea, parintii acesteia, si mai ales
mama Craescu Mariana, au avut un comportament extrem de autoritar, si de foarte
multe ori agresiv si violent. Acest comportament a depasit cu mult limitele
privind acordarea unei educatii riguroase, reclamanta fiind victima unor
violente permanente in familie (in acceptiunea Legii 217/2003 pentru prevenirea
si combaterea violentei in familie), violente care s-au manifestat atat din
punct de vedere fizic, cat si psihic si moral.
De exemplu, in clasa a doua primara, mama sa a trimis-o sa fie consultata
de un psiholog pentru ca a terminat anul scolar cu media generala 9,70 si nu 10
– in Romania sistemul de notare, de la acea vreme, in toate ciclurile de
invatamant fiind de la 1 la 10, 1 fiind considerata nota cea mai mica si 10
nota cea mai mare. Permanent a fost agresata fizic si verbal de catre familie,
nu i s-a permis sa aiba legaturi firesti cu colegii si copiii de varsta ei si
nu i s-a permis sa se deplaseze singura nicaieri. Parintii nu i-au respectat
niciodata ideile si orientarile stiintifice, culturale si filozofice.
Aceste ingradiri si presiuni au atins un maximum in perioada cand parintii
au descoperit ca o data pe saptamana, in afara cursurilor scolare, Reclamanta
urma un curs de yoga.
Pentru acest motiv, in luna iulie 2003, desi era majora, parintii Dan si
Mariana Craescu au rapit-o chiar din propria casa si au dus-o impotriva vointei
ei la Spitalul de Psihiatrie Socola din municipiul Iasi. Pe perioada
internarii, medicii psihiatri curanti au constatat ca nu prezinta nici un fel
de tulburare psihica, aceasta acuzand doar o 'reactie depresiva situationala'.
Au retinut din motivatiile mamei la internare ca Reclamanta 'a inceput sa minta
de aproape un an si sase luni, a plecat la Bucuresti, a stat ascunsa si dupa
opt zile a ajuns acasa'. Iar la examenul psihiatric Reclamanta afirma ca
'parintii nu accepta ca practica yoga de circa trei ani', ca acestia considera
ca 'are numai esecuri din cauza asta', ca 'o obliga sa manance carne desi ea nu
vrea'. Tot la examenul psihiatric medicul curant retine ca Reclamanta 'are
sentimentul ca mama sa doreste sa-i controleze in totalitate actiunile, ceea ce
o revolta. (…) Din comportamentul si afirmatiile pacientei nu se constata
prezenta elementelor psihoproductive de tipul iluziilor si halucinatiilor'. Pe
perioada cat a fost internata cu ea, Reclamanta sustine ca mama ei o tinea
treaza noaptea si ii reprosa ca este satanica, ca nu mai este virgina si o
ameninta ca il va asculta pe acel calugar cu care se sfatuise sa o bata cu
franghia uda pana ii va scoate prostiile din cap.
Faptul ca Reclamanta frecventa saptamanal, timp de 3 ore, un curs de yoga
organizat de MISA a determinat familia acesteia sa se considere indreptatita sa
actioneze in felul acesta extrem de violent asupra ei, incitand si antrenand in
aceasta represiune mai multe departamente si autoritati publice: policlinici,
spitale, medici, agenti de politie, functionari ai primariei, procurori,
judecatori.
Contextul in care reclamanta a ajuns sa fie lipsita de libertate ilegal si
vatamata corporal
In data de 19.01.2005, data la care Reclamanta locuia deja in Bucuresti de
cca.1 an de zile, a plecat impreuna cu logodnicul (sotul actual) Atudorei
Mugurel Calistrat la Barlad ca sa-si ridice un duplicat al certificatului de
nastere de la Serviciul de stare civila din cadrul Primariei (originalul ii
fusese sustras de parintii Dan si Mariana Craescu). Actul
ii era necesar in vederea casatoriei cu logodnicul si pentru a se inscrie la
facultate in Bucuresti.
Ajunsa la Serviciul de Stare Civila, a fost inconjurata de parintii ei
Mariana si Dan Craescu, impreuna cu fratele ei, Radu-Andrei Craescu, si o alta
femeie. Mama a convins-o sa stea de vorba cu ea si sa iasa afara mai inainte ca
Reclamanta sa-si ridice de la ghiseu certificatul de nastere. In fata cladirii
se aflau si bunicii paterni, Craescu Mircea si Maria, impreuna cu un barbat
blond. Ajunsi in strada, toti si-au schimbat atitudinea fata de Reclamanta: i-au adus injurii si s-au purtat agresiv, fiind foarte suparati ca aceasta
practica yoga in cadrul MISA si ca doreste sa se casatoreasca cu dl. Atudorei
Mugurel Calistrat. Bunicul impreuna cu
fratele Reclamantei Craescu Radu l-au trantit pe logodnicul acesteia la pamant
si impreuna cu barbatul blond au inceput sa-l bata. In acest rastimp, tatal si
mama au impins-o pe Reclamanta cu o violenta extrema catre masina lor si au
introdus-o impotriva vointei ei in masina. Aceasta a fost permanent in
imposibilitatea de a actiona si de a se apara - toata actiunea acestora s-a
produs impotriva vointei Reclamantei. Fiind rapita, s-a luptat ca sa scape, a vrut sa sara din masina, a strigat la oamenii
care se uitau la ea dintr-un autobuz. Parintii au tinut-o cu putere si au dus-o
la familia Primicheru Simion si Maria (bunicii materni), in comuna Asau, jud.
Bacau. Acolo au dezbracat-o si i-au luat hainele. I-au luat si ghetele,
ramanand in niste papuci vechi in conditiile in care afara era iarna, frig si
zapada foarte inalta. I-au fost luati banii personali, actele de identitate, a
fost permanent amenintata si tinuta intr-o stare puternica de tensiune
emotionala. Reclamanta afirma ca i-au dat niste haine vechi, unicele dealtfel,
cu ele statea si ziua si dormea si noaptea. A fost supravegheata in permanenta,
inclusiv cand se ducea la WC-ul care se afla in spatele curtii nu o lasau sa
mearga singura. Mama Reclamantei,
Craescu Mariana, si-a luat concediu fara plata ca sa stea permanent cu
Reclamanta si sa o supravegheze. Noaptea dormea inclusiv cu ea in pat. In toata
aceasta perioada tensiunea la care a fost supusa Reclamanta, scandalurile,
amenintarile, supravegherea, izolarea i-au creat o suferinta insuportabila.
Din data de 03.02.2005, numitii Craescu Dan si Mariana au solicitat
interventia si colaborarea medicului psihiatru Ionescu Stefan Adrian –
directorul Spitalului de Psihiatrie Nifon-Acuti, ca sa-i sprijinie in
mentinerea Reclamantei sub stare de supraveghere si subordonare totala.
Parintii Reclamantei vizau o internare prelungita a Reclamantei intr-un spital
de psihiatrie, dorind sa o impiedice, astfel, pe aceasta sa mai frecventaeze
cursurile de yoga din cadrul MISA si sa o indeparteze defintiv de logodnicul ei
cu care vroia sa se casatoreasca.
In acest sens, in data de 03.02.2005, tatal Reclamnatei Craescu Dan a venit
in comuna Asau si impreuna cu mama Craescu Mariana au luat-o cu forta pe
Reclamanta si au dus-o impotriva vointei ei la Spitalul de Psihiatrie
Nifon-Acuti de langa Buzau. Cand a intrat in spital, asistenta de la cabinetul
medicului ii incheia deja formalitatile pentru internare, fara ca Reclamanta sa
fi fost macar consultata de catre medic si fara ca sa-si exprime acordul.
Reclamanta nu vroia sa se interneze si i-a spus asistentei acest lucru. Aceasta
i-a raspuns: 'Lasa, o sa stai aici cateva saptamani si o sa te linistesti'. Directorul spitalului, Ionescu Stefan Adrian, a internat Reclamanta contra
vointei acesteia (incalcand Codul de deontologie medicala, Legea privind
exercitarea profesiei de medic 306/2004 si Legea nr.487/2002).
Reclamanta a fost tinuta in Spitalul de Psihiatrie Nifon contra vointei ei
timp de 8 saptamani. Inca din prima zi i s-a administrat de 3 ori pe zi Leponex - un medicament cu efecte foarte puternice si care se administreaza in faze
foarte avansate de schizofrenie in conditiile in care Reclamantei nu i s-a
stabilit niciodata acest diagnostic de catre nici un medic si nu a avut
niciodata manifestari in acest sens. O asistenta medicala a pus-o sa semneze o
hartie. Nu a cunoscut continutul hartiei, nu i-a fost aratata, nu stie ce a
semnat.
Reclamanta nu a afost nici un moment de acord cu internarea sa. A trait
momente de frica paralizanta si nu a putut sa se opuna in nici un fel acestui
tratament inuman si lipsiri ilegale de libertate.
Dealtfel, Reclamanta era in imposibilitatea de a fugi deoarece spitalul se
afla intr-o padure la cca 40 km de Buzau si acolo nu circula decat un microbuz
care transporta asistentele medicale. Reclamanta nu avea haine, nu aveam acte
de identitate, era inconjurata de parinti, bunici, medic, asistente care toti
erau hotarati sa o tina in spital contra vointei ei. Mama Craescu Mariana s-a
internat cu ea in spital. Tratamentul cu Leponex i-a fost administrat de catre
medicul Ionescu Stefan Adrian inca din prima zi si a durat timp de peste 8
saptamani. (...)
Reclamanta arata ca medicul Ionescu Stefan Adrian i-a administrat personal
tratamentul dimineata, la pranz si seara. Acesta era secondat de asistente care
o puneau imediat sa deschida gura, sa ridice limba si o verificau cu degetul
daca nu piteste pastila. Nu avea cum sa evite luarea medicamentelor. Conform
statisticilor, unii pacienti in urma tratamentului cu Leponex pot deceda.
Dupa cele 8 saptamani de spitalizare la spitalul Nifon, mama si tatal
Reclamnatei au dus-o, in continuare fara consimtamantul acesteia, inapoi la
bunicii materni in comuna Asau. Mama, Craescu
Mariana si-a luat in continuare concediu fara plata, dormea cu ea in pat, o
supravghea permanent si ii administra in continuare Leponex. In tot acest
rastimp, Reclamanta a fost practic sechestrata, intr-o totala izolare de mediul
exterior, in imposbilitatea de a contacta pe logodnicul ei sau o alta persoana
care ar fi putut-o salva. Reclamanta a trait o stare de disperare foarte
accentuata si s-a simtit extrem de traumatizata de tratamentul inuman la care a
fost supusa. Acesta a fost lipsita de liberate ilegal cca. 9 luni. Reclamanta a
aflat, ulterior, ca pe perioada celor 9 luni de lipsire de libertate ilegala a
primit o cantitate imensa de scrisori si colete de la logodnicul ei Atudorei
Mugurel Calistrat si de la prieteni, care i-a fost sustrasa si ascunsa de
familia ei.
In data de 10.10.2005, a reusit sa fuga ajutata fiind de niste prieteni si
de viitorul sot, pe care a reusit sa-l anunte intr-un moment de neatentie a
membrilor familiei care o suprevegheau si o monitorizau permanent.
Dupa acest moment, Reclamanta s-a casatorit cu Atudorei Calistrat Mugurel,
s-a stabilit in Bucuresti si si-a reluat cursurile universitare la Facultatea
de Drept; conflictul cu familia nu s-a atenuat nici pana in prezent.
Despre MISA (Miscarea pentru Integrare Spirituala in Absolut), ale caror
cursuri de yoga erau frecventate de reclamanta
MISA a fost infiintata ca asociatie non-profit in ianuarie 1990, imediat
dupa caderea regimului comunist din Romania din decembrie 1989. Asociatia are
caracter socio-profesional, filozofic, educativ, avand drept scop ridicarea
nivelului spiritual al oamenilor prin promovarea teoriei si practicilor yoga.
Conform datelor obtinute din dosarele fostei securitati aflate la CNSAS,
incepand inca din anul 1971, Gregorian Bivolaru – mentorul spiritual al
miscarii - precum si cativa dintre discipolii sai vehiculau idei 'periculoase
pentru oranduirea socialista', aveau dosare de urmarire informativ-operativa,
fiind arestati pentru perioade cuprinse intre cateva zile si 2 ani si batuti in
mai multe randuri de militie si securitate.
De le infiintare, din 1990, MISA a deschis cursuri de yoga, a publicat
carti de specialitate si a scos un buletin lunar. Este evaluat la aproximativ
40.000 numarul celor care practica yoga in cadrul pregatit de MISA. Desi MISA
functioneaza legal din 1990 si pana in prezent, iar dreptul acesta nu i-a fost
retras nici un moment, de ani de zile, membrii MISA si simpatizantii ei au fost
supusi discreditarii si hartuirii publice, cu incitarea si participarea directa
a unor institutii romanesti: Parchetul, SRI, Ministerul de Justitie,
Jandarmeria, Ministerul Administratiei si Internelor s.a. Apogeul
a fost atins in martie 2004 cand, dupa peste 10 ani de supraveghere a vietii
private, sub pretextul unei 'amenintari la adresa sigurantei nationale', la
data de 18 martie 2004, peste 300 de politisti si jandarmi, insotiti de
procurori, mascati si agenti ai serviciilor secrete au patruns in forta, fara
somatie, in 16 imobile majoritatea proprietate privata apartinand unor cursanti
yoga - locatii unde zeci de practicanti yoga au ales sa locuiasca in comun,
urmandu-si practica spirituala dupa modelul ashram-urilor din India. In toate locatiile perchezitionate s-au spart geamurile si usile. Persoanele prezente au fost tratate
brutal si violent, fortate sa se intinda pe podea, cu fata in jos, cu mainile
la ceafa, fiind filmate imbracate sumar, tinute ore in sir sub amenintarea
armelor de foc, in timp ce unora li s-au pus catuse la maini, desi nu au opus
nici o rezistenta. Proprietarilor locatiilor perchezitionate nu li s-au
prezentat mandatele de perchezitie, in cazul uneia dintre aceste locatii,
procurorul neavand nici macar autorizatie de perchezitie. Nimanui nu i s-a
permis sa contacteze un avocat si nu a existat nici un translator, desi unii
dintre cursantii yoga erau cetateni straini care nu intelegeau limba romana. Chiar
si trecatorii de pe strada au fost opriti, retinuti si interogati. Dupa ore de
teroare, aproximativ 100 de persoane au fost urcate cu forta in dubele
politiei, fiind duse la Parchet, unde au fost silite sa semneze declaratii
dictate de procurori, in conditii de presiune fizica si psihica, fara a li
se permite sa ia legatura cu un avocat. Toate declaratiile aveau drept scop incriminarea cu orice pret a lui
Gregorian Bivolaru si a activitatilor scolii de yoga M.I.S.A. Desi au fost aduse acolo cu forta, procurorii au afirmat ca aceste persoane
au fost audiate ca martori, refuzandu-le cererea de a fi audiati in prezenta
unui avocat.Actiunea declansata de autoritati cu ocazia perchezitiilor a fost
filmata in detaliu si trimisa tuturor posturilor de televiziune si tuturor
ziarelor. Reporterii si jurnalistii au transmis aceste imagini cu comentarii
instigatoare si incriminatoare la adresa victimelor, violand dreptul acestora
la viata privata si la propria imagine, fiind incalcat codul deontologic al
presei.
Incalcarea grava a democratiei de catre autoritatile statului cu ocazia
descinderilor din 18 martie 2004 si in timpul investigatiilor ulterioare in
cazul MISA au creat terenul propice ca familii precum cea a Reclamantei sa se
asocieze cu politisti, medici, etc. pentru ca printr-o rezolutie infractionala
comuna sa o vatameze grav pe Reclamanta, sa o supuna la un tratament inuman si
degradant, sa-i incalce dreptul la libertate si siguranta si pe cale de
consecinta aceasta sa nu aiba acces la o instanta independenta si impartiala in
Romania.
Totodata, datorita atacului furibund al presei scrise si audiovizualului la
adresa acestei asociatii si reprezentantilor ei, precum si datorita
convingerilor discriminatorii ale unei parti din cadrul autoritatilor publice,
tot mai multi magistrati: procurori, judecatori, precum si personal auxiliar
(politisti, jandrami, grefieri) au devenit partinitori si lipsiti de
impartialitatea deontologica atunci cand au fost desemnati sa cerceteze si sa
judece cazurile yoghinilor.
Demersurile juridice efectuate de Reclamanta
Demersuri juridice realizate de catre Reclamanta si de sotul acesteia
anterior plangerilor care formeaza obiectul prezentei cauze (si care au
reprezentat premizele actualei reclamatii):
-in data de 20.01.2005 Atudorei Calistrat Mugurel, sotul Reclamantei
(logodnic la acea data), a depus la Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad un
Denunt cu privire la savirsirea infractiunii de rapire si de lipsire de
libertate a Reclamantei prevazuta si sanctionata de art.182 ali.2 Cod penal
roman, ocazie cu care s-a format dosarul de cercetare penala nr. 275/P/2005.
-in aceeasi zi de 20.01.2005: Craescu Dan, tatal Reclamantei, da o declaratie
olografa in fata agentului de politie din Barlad: 'in ziua de 19 ianuarie 2005 in jurul orelor 14,45 eu am aflat ca fiica mea
s-ar afla la casa casatoriilor din Barlad fapt pentru care eu impreuna cu sotia
si tatal meu ne-am deplasat cu autoturismul proprietate personala, unde am
gasit pe fiica mea insotita de un barbat necunoscut de noi. Eu cu sotia si
tatal meu am discutat cu fiica mea rugand-o sa mergem acasa la noi. Fiica
noastra a refuzat fapt pentru care noi cunoscand ca are probleme cu sanatatea
am luat-o si am dus-o s-o internam la un spital de psihiatrie. (…). Fac
precizarea ca fiica mea face parte din MISA de vreo trei ani de zile (…) si in
calitate de parinte auzind comportamentul acestei secte caut s-o aduc pe drumul
cel bun”.
-in data de 24.01.2005 logodnicul Reclamantei (actual sot) reitereaza
Denuntul pentru fapta penala de lipsire de libertate ilegala a Reclamantei la
Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad.
-in data de 28.01.2005: cazul este preluat de comisarul
Compotecras Anghel-Gheorghe de la Politia Barlad audiaza
faptuitorii si martorii oculari ai rapirii, face solicitari
catre Spitalul de Psihiatrie Nifon, unde era Reclamanta internata fortat, in
vederea unei eventuale audieri a Reclamantei si a lua cunostinta de fisa de
internare a acesteia.
-in data de 01.03.2005: Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor Buzau
prin Decizia Nr. 1/2006 dispune stingerea actiunii disciplinare pornita de
sotul Reclamnatei impotriva Dr. Ionescu Stefan Adrian – directorul spitalului si
medicul curant unde se afla internata Reclamnata.
-in data de 16.03.2005 comisarul Compotecras A.G., fara a obtine
informatiile necesare solutionarii cauzei si fara a audia pe Reclamanta
Atudorei (Craescu) Dana Ruxanda, redacteaza un Referat
cu propunere de a nu se incepe urmarirea penala acelora impotriva carora s-a
efectuat denuntul de lipsire de libertate (membrii familiei Reclamantei) si
stabileste urmatoarea situatie de fapt: 'Craescu Dana Ruxanda a
parasit domiciliul parintilor', 'a frecventat cursurile unui cerc de yoga',
'Craescu Dan, Craescu Mariana, Craescu Radu si Craescu Mircea, pe timpul cat se
aflau in oras, in data de 19.01.2005, au sesizat prezenta fiicei lor in timp ce
intra la oficiul de stare civila', 'mama lui Craescu Dana (…) a condus-o la
autoturism', 'Craescu Dana Ruxanda a fost internata la Sectia de Acuti Nifon a
Spitalului de Psihiatrie Buzau', 'in cauza nu au putut fi decelate elemente care sa conduca la concluzia ca
parintii lui Craescu Dana au actionat impotriva vointei acesteia'.
-in 13.04.2005 procurorul Curea Nicolae - procurorul desemnat cu
instrumentarea cazului in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad -
dispune in dosarul nr. 275/P/2005 neinceperea urmaririi penale in ceea ce-i
priveste pe rapitori. Procurorul retine in Rezolutia sa: 'Intrucat Craescu Dana (Reclamnata) a abandonat
cursurile universitare si a incetat orice legatura cu familia, membrii familiei
au intrat in panica, sesizand organele statului. (...) Craescu Dana a aparut la
alte televiziuni, insotiti de membrii MISA. (...) In ziua de 19 ianuarie 2005
Craescu Dana a venit in Barlad, insotita fiind de Atudorei Mugurel Calistrat,
pentru a i se elibera o copie dupa certificatul de nastere. Familia Craescu a
aflat, a mers la locul respectiv, de unde au luat-o pe fiica lor. Dupa aceea
Craescu Dana a fost internata in diverse unitati spitalicesti. Consider ca in
cauza nu s-a comis infractiunea de lipsire de libertate'.
-in data de 23.05.2005 in urma plangerii formulate de Atudorei Calistrat
Mugurel si Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice impotriva Rezolutiei
de neincepere a urmaririi penale nr. 275/P/2005 din 13.04.2005 a procurorului
Curea Nicolae, prim-procuror Fantana Rodica dispune prin Rezolutia nr. 218/II/2 din
23.05.2005 respingerea acestei plangeri.
Prim-procurorul Fantana Rodica constata urmatoarele: 'In contextul in care parintii au
vazut la televizor si au aflat din presa ceea ce se intampla la sediile MISA cu
persoanele de sex feminin si de varsta tanara, a fost firesc, ca pe toate caile
sa-si aduca fiica acasa si sa incerce recuperarea ei fizica si psihica'.
-in data de 26.07.2005 Atudorei Calistrat Mugurel prin Asociatia pentru
Apararea Libertatilor Publice cu privire la circumstantele in care s-a procedat
la internarea Reclamantei la Spitalul 'Nifon', cat si referitor la tratamentul
aplicat, a sesizat Colegiul Medicilor, solicitand sanctionarea medicului
psihiatru Ionescu Stefan Adrian pentru incalcarea Codului de bune practici
medicale; sesizarea s-a respins in fond (Decizia nr. 1/1.03.2006 a Comisiei de
Disciplina a Colegiului Medicilor Buzau).
-in data 25.03.2006: Atudorei
Mugurel si Atudorei Dana Ruxanda depun contestatie la Colegiul Medicilor din
Romania impotriva Deciziei nr.1/2006 a Comisiei de disciplina din cadrul
Colegiului Judetean al Medicilor Buzau. Dosarul capata nr. 61/2006. Prin
Decizia nr. 33/20.04.2007 a Comisiei Superioare de Disciplina din cadrul
Colegiului Medicilor din Romania, contestatia formulata a fost admisa,
dispunandu-se sanctionarea medicului Ionescu Stefan Adrian.
Etapele procesuale parcurse de catre Reclamanta la instantele romanesti a
caror solutie definitiva si irevocabila este reclamata Curtii:
-in data de 30.01.2006 Reclamanta a formulat Plangere penala impotriva
procurorului Fantana Rodica pentru savarsirea de catre aceasta a infractiunii
de abuz in serviciu contra intereselor persoanei si abuz in serviciu prin
ingradirea unor drepturi prevazuta si sanctionata de art. 246 si 247 Cod penal
roman, precum si a infractiunii de favorizare a infractorului prevazuta de
art.264 Cod penal roman. Avand in vedere gradul profesional al magistratului
procuror Fantana Rodica, a fost declinata competenta de solutionare a plangerii
in favoarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie unde a
primit nr. de dosar 117/P/2006.
In plangere, Reclamanta arata ca procuroarea Fantana Rodica, in exercitiul
atributiilor sale de serviciu a avut posibilitatea sa cerceteze lipsirea ei de
libertate si sa ia masuri de stopare a acestei stari de fapt complet ilegale care-i produceau deosebit de grave vatamari corporale si psihice.
Reclamanta a prezentat in plangere argumentatiile asa-zis juridice ale
procuroarei si a celorlalti din subordinea sa responsabili cu cercetarea
cazului care au condus la solutii discriminatorii si abuzive: 'Craescu Dana a parasit domiciliul parintilor in luna noiembrie 2003 (nota:
Reclamanta era majora la data repectiva) (…) si in Bucuresti a frecventat
intalnirile din cadrul MISA', (…) 'a inceput sa frecventeze cursurile de yoga din orasul Barlad si din acea
perioada si-a schimbat stilul de viata'; 'De altfel, numitul Atudorei Mugurel
Calistrat este mult mai in varsta decat numita Craescu DANA (16 ani diferenta)
si nu a putut dovedi ca este logodnicul acesteia…'; 'In contextul in care parintii au
vazut la televizor si au aflat din presa ce se intampla la sediile MISA cu
persoane de sex feminin si de o varsta tanara, a fost firesc, ca pe toate caile
sa-si aduca fiica acasa si sa incerce recuperarea ei fizica si psihica', 'in cazul de fata e imoral a
considera ca parintii au privat-o pe fiica lor de libertate'.
Trebuie retinut ca la dosarul de cercetare penala nr. 117/P/2006 din cadrul
Parchetului de pe langa ICCJ, Reclamanta a depus, prin aparatorul sau ales,
numeroase documente in sustinerea celor afirmate in plangerea penala impotriva
celor doi procurori acuzati de abuz in serviciu si favorizarea infractorului.
Astfel, aceasta a depus:
-acte personale (adeverinte si diplome scolare, acte de identitate) din
care reiesea ca era majora la data rapirii si lipsirii de libertate de catre
membrii familiei sale, precum si ca la acea data ea era armonios integrata in
viata sociala si privata;
-certificat de casatorie din care rezulta ca dupa ce a reusit sa scape de
sub sechestrul familei s-a casatorit cu logodnicul ei Atudorei Calistrat
Mugurel;
-adeverinte medicale/analize medicale din care reiesea starea ei de
sanatate alterata ca urmare a tratamentului fortat cu Leponex din timpul
internarii si ulterior;
-adeverinte medicale din care
reiesea ca aceasta era perfect sanatoasa din punct de vedere mintal (imediat
dupa ce a reusit sa fuga de sub sechestrul familei) – aspect relevant in raport cu
imposibilitatea (din punct de vedere medical) de remisie completa a
'tulburarilor psihice' pentru care a fost internata fortat la Spitalul de
psihiatrie Nifon;
-adrese ale directorului Spitalului Nifon, dr. Ionescu Stefan Adrian catre
Politia Barlad si procuroarea Fantana Rodica din care reiesea ca acesta se
opune demersurilor anchetatorilor de a o audia pe Reclamanta pe motiv ca este
'sub medicatie psihotropa fiind internata pentru tulburare de comportament tip
schizo-paranoid';
-fisa de internare la Spitalul de
psihiatrie Nifon din care reiese ca Reclamanta a fost internata deoarece se
considera ca e suferinda de 'borderline in evolutie' si pentru ca 'agrega la
grupruri disculturale', -Adresa nr. 2394 din 17.05.2006 a Conf. Dr. Dan Prelipceanu – sef catedra
psihiatrie din cadrul Facultatii de medicina Carol Davila, Bucuresti, in care isi expune opinia de specialitate ca urmare a solicitarii catre
Colegiul Medicilor din Romania cu ocazia cercetarii contextului de internare al
Reclamantei. Conferentiarul dr. mentioneaza: 'din foaia de observatie lipseste un examen psihic complet, nu am gasit nici
un argument clinic al unei destructurari psihotice. Criteriile internarii nu
pot fi alteledecat cele medicale, este mentionat printre alte motive ca 'agrega
la grupuri informale disculturale'. Diagnosticul pacientei era tulburare de
personalitate borderline in evolutie, administrarea Leponexului in aceasta
situatie este nejustificata; tratamentul cu Leponex este ultima alegere a unui
tratament antipsihotic in cazul schizofreniei rezistente, una din cele mai
dificile conditii din practica psihiatrica, in foaia de observatie nu se
precizeaza daca tratamentul a fost monitorizat, monitorizarea fiind
obligatorie, prin efectuare saptamanala a hemoleucogramei (Leponex poate genera
agranulocitoza)';
-Decizia nr.33/2007 a Comisiei Superioare de Disciplina a Colegiului
Medicilor din Romania prin care se admite contestattia sotului Reclamantei si
se constata ilegalitatea internarii si a tratamentului aplicat Reclamantei de
catre dr. Ionescu Stefan Adrian Reclamantei, fiind sanctionat. In decizie s-a
avut in vedere in totalitate argumentele de specialitate ale conf. dr. Dan
Prelipceanu.
(...)
In data de 27.06.2006 Reclamanta a fost audiata si a dat si o declaratie in
scris, in fata procuroarei Sandu Elena, prin care si-a sustinut cele reclamate
in Plangerea penala initiala.
-in data de 14.05.2008 procuror Sandu Elena, procuror din cadrul
Parchetului de pe langa ICCJ, desemnat cu cercetarea penala a Dosarului
nr.117/P/2006 a dat Ordonanta nr. 117/P/2006 prin care a dispus neinceperea
urmaririi penale privind pe procuror Fantana Rodica si pe procuror Curea
Nicolae, motivand ca faptele in legatura cu care s-a plans Reclamanta in
plangerea penala nu exista, fiind incidente dispozitiile art.10, lit.a. din Cod
procedura penala roman.
In termen legal, in baza art.278 alin.3 Cod procedura penala roman,
Reclamanta s-a adresat Procurorului General al Romaniei, D-na Laura Kovesi, cu o plangere
impotriva Ordonantei nr. 117/P/2006 de neincepere a urmariirii penale a procurorilor
magistrati. Plangerea a fost repartizata sefului sectiei criminalistice din
cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, dl.
procuror Marius Iacob.
Semnificativ de subliniat in acest sens este faptul ca dl. procuror Marius
Iacob este cel care a coordonat toate perchezitiile din cele 16 imobile
organizate impotriva simpatizantilor si cursantilor yoga in data de 18.03.2004,
precum si activitatile ulterioare de confiscare, sigilare si depozitare a
bunurilor yoghinilor ridicate la perchezitii. Acelasi procuror a solutionat si
majoritatea plangerilor efectuate de reprezentantii MISA si de victime
impotriva procurorilor, politistilor si altor lucratori angrenati in actiunile
indreptate impotriva MISA, respingand 'in bloc' toate petitiile yoghinilor.
Practic, cel care a coordonat actiunile de anchetare, cercetare a liderilor si
celorlalti yoghini din cadrul MISA este acum chemat sa solutioneze plangerile
Reclamantei - cea care a devenit victima familiei si a unui numar impresionant de
procurori si judecatori romani tocmai datorita apartenetei ei la MISA si a
convingerilor ei filozofice.
In plangerea formulata de catre Reclamanta, aceasta a aratat cum procuror
Sandu Elena s-a eschivat sa analizeze izvorul care a stat la formularea plangerii
impotriva procuroarei Fantana Rodica si Curea Nicolae pentru a stabili daca
faptele savarsite de procurori si relatate de Atudorei (fosta Craescu) Dana
Ruxanda intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
si favorizarea infractorului.
S-a plans de faptul ca procuror Sandu Elena nu a efectuat acte de cercetare
penala elementare si absolut obligatorii in sensul ca nu a procedat la audierea
faptuitorilor Fantana Rodica si Curea Nicolae, la luarea de declaratii lui
Atudorei Calistrat Mugurel, doctorului Ionescu Stefan Adrian, la identificarea
martorilor, la coroborarea probelor cu orice alt mijloc material de proba:
inscrisuri, constatari tehnico-stiintifice, inregistrari audio-video menite
toate la aflarea adevarului.
S-a mai plans de faptul ca procurorul anchetator nu a cercetat si nu a
raspuns in nici un fel nici la invocarile Reclamantei cu privire la incalcarile
de catre procuroarea Fantana Rodica a prevederilor art. 8, 9, 10, 11, 12, 14
Conventia Europeana si care au fost argumentate si probate din punct de vedere
juridic in Plangerea penala introductiva.
-in data de 25.06.2009 prin
Rezolutia nr. 6595/4315/II/2/2008 procurorul Marius Iacob a respins Plangerea
formulata de Atudorei (fosta Craescu) Dana Ruxanda impotriva Ordonantei
nr.117/P/2006 din 14.04.2006, cu motivarea ca solutia de neincepere a urmaririi
penale in Dosarul nr.117/P/2006 al Parchetului de pe langa ICCJ - sectia de
urmarire penala si criminalistica este legala si temeinica, neexistand motive
care sa impuna infirmarea acesteia si reluarea cercetarilor.
-in data de 30.07.2008, Reclamanta a
formulat in termen legal, la instanta competenta, plangere impotriva Rezolutiei
nr. 6595/4315/II/2/2008 si Ordonantei nr. 117/P/2006 din 14.04.2006. Si-a
intemeiat Plangerea pe dispozitiile art.278 indice 1 din Codul de procedura
penala roman. Reclamanta, prin plangerea adresata instantei, Inalta Curte de
Casatie si Justitie – sectia penala, a aratat ca Rezolutia data de procuror Marius Iacob nu este motivata din
punct de vedere juridic, nefiind nici macar structurata logic. S-a plans de
faptul ca procurorul Marius Iacob, sfidand orice tehnica de analiza si ancheta
juridica nu s-a pronuntat pe nici unul dintre argumentele juridice invocate de
petenta impotriva Ordonantei data de procuror Sandu Elena.
In plangerea adresata instantei de judecata in data de 30.07.2008
Reclamanta s-a plans de faptul ca atat procurorul Sandu Elena, cat si
procurorul ierarhic superior Marius Iacob, nu au efectuat acte de cercetare
penala elementare, absolut obligatorii, si nu au coroborat probe pentru a
stabili daca faptele savarsite de catre procurorii Fantana Rodica si Curea
Nicolae intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
si de favorizare a infractorului. Reclamanta a
mai aratat cum procuroarea Sandu Aledea s-a eschivat in mod abuziv sa constate
imensele prejudicii sub forma de vatamari corporale si psihice ce i-au fost
aduse de catre procurorii reclamati si, in mod complet tendentios si vadit
ilegal, prin Ordonanta nr.117/P/2006, a retinut ca plangerile cu privire la
lipsirea de libertate 'vizau numai !? evenimentele din data de 19.01.2005'. A
demonstrat pe larg cum insusi procurorii reclamati, Fantana Rodica si Curea
Nicolae, au anchetat lipsirea de libertate a Reclamantei vizand o perioada mult
mai indelungata (acestia au luat in considerare atat ducerea acesteia cu forta
la casa bunicilor materni, cat si internarea ei in Spitalul de psihiatrie
Nifon-Acuti etc.). La Sectia penala din cadrul ICCJ s-a format astfel dosarul penal
nr. 6485/1/2008.
In sustinerea plangerii, Reclamanta a aratat cum procurorii Sandu Elena si
Marius Iacob nu au raspuns efectiv la solicitarile sale din plangerea penala si
a mai aratat cum procurorul Marius Iacob nu a raspuns criticilor Ordonantei data
de subalterna sa, procuror Sandu Elena.
Reclamanta a reiterat in fata ICCJ incalcarile art. 62, 63, 64 si
urmatoarele din Cpp de catre procurorii desemnati cu cercetarea faptelor
colegilor dumnealor. Astfel, a aratat cum acestia nu au procedat la audierea
procurorilor Fantana Rodica si Curea Nicolae, la luarea de declaratii lui
Atudorei Calistrat Mugurel (sotul), la audierea doctorului Ionescu Stefan
Adrian – directorul Spitalului de psihiatrie Nifon Acuti, si a medicului care a
emis asa-zisa trimitere in vederea internarii, la identificarea si audierea
martorilor prezenti pe tot parcursul lipsirii de libertate capabili sa declare
modul in care s-a derulat ancheta de catre procurorii faptuitori, la
coroborarea probelor cu orice alt mijloc material de proba: inscrisuri,
constatari tehnico-stiintifice, inregistrari audio-video menite toate la
aflarea adevarului.
In fata instantei de judecata petenta a reiterat faptul ca procurorii
anchetatori nu au cercetat si nu au raspuns in niciun fel la incalcarile de catre
procurorii Fantana Rodica si Curea Nicolae a prevederilor art. 8, 9, 10, 11,
12, 14 din Conventia Europeana care au fost argumentate si probate din punct de
vedere juridic in Plangerea penala introductiva.
In concluziile pe fond, Reclamanta a sesizat instanta de judecata ICCJ cu
aspecte grave descoperite la dosarul cauzei in faza de cercetare
judecatoreasca: Procese-Verbale intocmite de procuror Sandu Elena in data de
22.08.2008, ora 11,40!!! dupa finalizarea cercetarilor Parchetului de pe langa
ICCJ in Dosarul nr.117/P/2006, inclusiv dupa emiterea Rezolutiei de catre
procuror Marius Iacob. Este vorba despre Procese-verbale din care reiesea ca
procurorul de ancheta efectua acte de cercetare penala, in sensul ca a
fotocopiat si atasat la Dosarul de cercetare penala zeci de file din dosarele
de cercetare penala efectuate de catre procuror Fantana Rodica s.a. de la
Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad dupa ce Dosarul nr.117/P/2006 fusese
solutionat!!!
-in data de 21.01.2009, ICCJ pronunta in Dosarul penal nr. 6485/1/2008
Sentinta nr. 100 prin care respinge Plangerea formulata de Reclamanta ca
nefondata. Fara alte argumentatii, judecatorii ICCJ isi motiveaza solutia in
sensul ca: 'din actele
premergatoare efectuate in cauza rezulta ca Intimatii si-au exercitat in mod
corespunzator atributiile de serviciu (…) nu exista niciun fel de date, indicii
si dovezi in sensul savarsirii acestor infractiuni (nota – de abuz in serviciu
conf art.246 si 247 Cod penal si favorizarea a infractorului conf, art.264) de
catre cei doi procurori cu ocazia solutionarii dosarelor 275/P/2005 si
nr.218/II/2/2005 ale Parchetului de pe langa judecatoria Barlad'.
Acestia isi continua argumentatia in sensul: 'magistratii procurori nu pot avea calitatea de
subiecti activi ai unei infractiuni exclusiv pe considerentul ca au adoptat o
solutie, (…) daca s-ar admite ca impotriva persoanelor care au pronuntat
solutii se pot face plangeri penale (...) ceea ce este inadmisibil'.
Impotriva Sentintei nr.100 din 21.01.2009 Reclamanta a declarat recurs in
data de 13.02.2009 in baza art. 364 alin.1 Cod proc.civ. in sensul ca a
efectuat cerere de repunere in termenul de recurs aratand ca intarzierea
depunenerii recursului a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare.
Reclamantei i s-a alterat starea de sanatate inca din timpul sedintei de
judecata, din data de 21.01.2009, fiind nevoita ca imediat dupa incheierea
sedintei sa se deplaseze de urgenta la domiciliu. La acea data sedinta de
judecata s-a incheiat dupa orele 15, iar pronuntarile hotararilor au fost date
cateva ore mai tarziu, petenta nefiind prezenta. Mai mult, arhiva penala si-a
incheiat programul de activitate la ora 16 (cu publicul si-l incheie la ora
14), iar condica de sedinta cu solutiile cauzelor judecate in ziua respectiva
nu a sosit inainte de incheierea programului.
Alterarea starii de sanatate a continuat si s-a agravat: a facut
temperatura mare (peste 39 de grade), avea frisoane si dureri paralizante in
zona spatelui.
In data de 22.01.2009, medicul de familie in urma examinarii a constatat ca
Reclamanta este suferinda de criza de colica si cistita hemoragica conform
Certificatului medical nr. 154 din 22.01.2009. Acesteia i s-a prescris
tratament medical si repaos total la pat timp de 7 zile.
In urma reexaminarilor de catre medicul de familie s-a constatat ca starea
de boala s-a mentinut pana in data de 05.02.2009, petenta fiind nevoita sa
ramana in repaos la pat si sa urmeze un tratament strict conform Certificatului
medical nr. 203 din 29.01.2009.
Afectiunile de sanatate suferite au pus-o in imposibilitatea de a se
deplasa, de a stabili contacte sociale si profesionale si a impiedicat-o sa-si
exprime vointa de a declara Recurs in termenul legal de 10 zile de la
pronuntare asa cum prevede codul de procedura penala roman.
Reclamanta arata ca, imediat cum a incetat cauza fortuita care a
impiedicat-o sa declare Recurs in termenul prevazut de lege, aceasta a depus
toate diligentele pentru a-si exercita dreptul la un Recurs efectiv.
La cererea de recurs
peste termen petenta a depus multiple dovezi medicale eliberate de medicul ei
curant, precum si contractul de asistenta juridica in original din care reiesea
ca aparatorul ei ales de la data respectiva a reziliat contractul de asistenta
juridica cu petenta exact in data de 21.01.2009 deoarece aceasta nu isi
achitase de mai mult timp onorariul de avocat. Mai mult, prin contractul respectiv de asistenta juridica nu era prevazuta
in sarcina avocatului obligatia de a declara recurs in numele clientei sale.
Reclamanta considera ca s-a aflat intr-un motiv temeinic de a declara
recurs peste termen si ca imediat ce au incetat cauzele de impiedicare aceasta
a depus toate diligentele de a-si exercita calea recursului.
In data de 06.07.2009 Completul de 9 judecatori de la ICCJ a pronutat
Decizia nr. 567 prin care a respins Reclamnatei cererea de repunere in termenul
de recurs ca nefondata apreciind ca in raport cu actele medicale depuse la
dosar de catre recurenta aceasta nu s-a aflat de o cauza temeinica de
impiedicare, fiindu-i recomandat doar repaosul la pat, petenta avand
posibilitatea astfel sa declare recurs potrivit legii. Pe fond instanta de
judecata respinge recursul declarat de catre Reclamnata impotriva Sentintei nr
100 din 21.01 2009 ca tardiv. Decizia este definitiva".
*Cititi aici Rezolutia de NUP nr. 218/II/2005
din 23 mai 2005 a prim-procurorului Rodica Fantana, de la PJ Barlad "
Accesari:2892
Accesari:2892
Comentarii
http://www.luju.ro/international/cedo/internata-cu-forta-pentru-a-nu-se-marita-cu-un-adept-misa-cedo-a-obligat-romania-sa-plateasca-daune-unei-tinere-internate-ilegal-la-spitalul-de-psihiatrie-sapoca-pentru-a-nu-merge-la-sedintele-misa-dana-atudorei-a-acuzat-procurorii-de-la-pj-barlad-de-abuz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu