Tipologia si caracterizarea infractorilor ( Psihologie judiciarã ) ( 1 )

Tipologia si caracterizarea infractorilor ( Psihologie judiciarã ) ( 1 )

In literatura de specialitate, diversi autori au incercat sa contureze portretul personalitatii criminale si, in functie de o serie de criterii, sa realizeze clasificarea si gruparea lor.

In acest sens au fost utilizate o multitudine de criterii, din care putem mentiona :

( a ) In functie de gradul de constientizare si control al comportamentului criminal :

§           Infractori normali ;

§           Infractori anormali.

( b ) In functie de tendinta de repetare, a actiunilor criminale :

§           Infractori recidivisti ;

§           Infractori nerecidivisti.

( c ) In functie de gradul de pregatire infractionala :

§           Infractori ocazionali ;

§           Infractori de carierã.

Din categoria celor mai interesante si mai laborioase incercari de tipologizare si portretizare a infractorilor, mentionam urmatoarele :

Lewis Yablonski ( 1990 ), folosind drept criteriu modul in care personalitatea infractorului afecteaza comportamentul lui criminal, diferentiaza 4 categorii de criminali :

1. criminali socializati ;
2. criminali neurotici ;
3. criminali psihotici ;
4. criminali sociopati.

( 1 ) Criminalii socializati : sunt aceia care prezinta tulburari emotionale, mult mai mult decat orice persoana care nu a comis infractiuni.

Ei devin criminali, in urma impactului contextului social in cadrul caruia invatã reguli si valori deviante.

Acesti criminali apar mai mult drept violatori ai proprietatii, decat criminali violenti.

( 2 ) Criminalii neurotici : sunt aceia care, in general, comit acte infractionale datorita compulsiunilor neurotice.

Spre deosebire de psihotic, neuroticul nu percepe lumea intr-un mod distorsionant.

Mai mult, in mod tipic, neuroticii sunt constienti cã existã ceva rãu in ceea ce priveste gandirea si comportamentul lor.

Principalul simptom al nevrozei este anxietatea.

In acord cu psihiatrii, anxietatea poate fi exprimata direct sau indirect, fie in forma unor manifestari precum :

§           orbirea,

§           surzenia,

§           istovirea,

§           frica inexplicabila de unele obiecte sau situatii,

fie in forma unor activitati compulsive, precum comiterea unor infractiuni de tipul cleptomaniei, piromaniei, furtului din magazine.

Unii spargatori, de exemplu, manifestã tendinte neurotice in ceea ce priveste propriul modus operandi.

Asadar, criminalii neurotici sunt indivizii care devin criminali, datorita sau drept rezultat al distorsiunilor personalitatii, precum si al distorsiunilor perceptiilor asupra lumii din jurul lor.

( 3 ) Criminalii psihotici : sunt indivizii cu dezordini severe ale personalitatii, care au o perceptie complet distorsionata asupra societatii si lumii din jurul lor.

Spre deosebire de criminalii socializati, psihoticii nu-si planificã crimele.

Cu toate acestea, punctul lor de vedere distorsionat asupra realitatii si gandurile lor iluzorii si inselatoare, pot sa-i determine sa comitã crime.

Fiind inclinati sa comita, in special acte de violenta, inclusiv omorul, acesti criminali pot comite cele mai bizare si lipsite de sens, acte antisociale.

Extract from the book, extras din cartea “Psihologie judiciara”, de Nicolae Mitrofan ( coord. ), Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Casa de Editura si Presa “SANSA” SRL, Bucuresti, 1992.