Radacinile
religioase si culturale ale Maicii Tereza de Calcutta ( 2 ) ( Maica Tereza
Sfanta Iubirii )
“Fiicei, sorei si calugaritei Fericita Tereza, pentru
aniversarea centenarului nasterii sale, cu drag, parintele Lush Gjergji ”
Parohia Maria Ajutorul
Crestinilor, din Prizren si Parohia Preasfanta Inima a lui Isus, din Skopje
Al doilea
mediu sau, dacã e sa ne exprimãm figurat, al doilea “leagan” al familiei in
care s-a nascut Gonxha Bojaxhiu ( Maica Tereza ), il reprezintã, fara indoiala,
la inceput Parohia Maria Ajutorul Crestinilor, din Prizren
si, mai tarziu, Parohia Preasfanta Inima a lui Isus, din Skopje.
Aceste douã
comunitãti parohiale au insotit pas cu pas si au educat pentru inceput, familia
lui Kolë Bojaxhiu, apoi si pe Gonxha Bojaxhiu, sa-l slujeascã si sa-l iubeascã
pe Domnul in aproapele, prin sacrificiu si dragoste crestinã.
Vom aminti
aici doar cateva activitati din acea perioadã de la Prizren, apoi de la Skopje,
ca locuri de origine pentru familia Bojaxhiu.
Initiativele
si activitatile despre care vom vorbi, si care au avut diferite denumiri, cum
ar fi “asociatie”, “confraternitate” etc., au fost sprijinite si organizate indeosebi de
Monseniorul Dario Bucciarelli, Arhiepiscop de Skopje, care a avut
resedintã si la Prizren ( 1864 – 1878 ).
Cercetarile in
arhiva Parohiei Maria Ajutorul Crestinilor, din Prizren, au scos la luminã
prezenta, intre anii 1828-1945, a 87 de asociatii si fraternitati parohiale.
Pentru activitatea
lor deosebita s-au distins : Societatea Preasfintei Inimi a lui Isus,
Societatea Sfântului Vincentiu de Paoli, Pâinea Sfântului Anton.
Aceste
societati aveau regulamente care cuprindeau statutul de membru, contributia
financiarã, controlul anual, stampila, reuniunile, diferite activitati ;
intr-un cuvant, erau bine organizate si lucrau cu insufletire.
Dincolo de
aceste activitati de binefacere, parohia avea diferite initiative si activitati
culturale si sociale, cum ar fi corul bisericii, teatrul, programe educative si
de divertisment, orchestrã, intalniri spirituale si de rugaciune, care ii
implicau pe toti credinciosii, dar mai ales pe copii si tineri.
Printre
diferitele activitati de binefacere, se distingeau ajutorarea celor saraci cu
alimente si haine, vizitarea bolnavilor, a celor suferinzi, a batranilor si a
persoanelor singure ; rugaciunile comunitare pentru raposati.
Iatã un exemplu
tipic de activitate : Asociatia Sfantului
Iosif, fondatã la 19 martie 1875.
Aceasta l-a
avut ca asociat si pe Lazër Mark Bojaxhiu, bunicul Maicii Tereza, si doi membri
din familia Drane ( familia din partea mamei ) : Bernaj Zef si Luca.
In
regulamentul asociatiei, alcatuit din 13 puncte, erau subliniate urmatoarele
activitati :
- vizite saptamanale la bolnavi ;
- rugaciuni comunitare pentru
insanatosirea acestora ;
- vizite in inchisori si asistarea
familiilor celor incarcerati ( fara deosebire daca erau sau nu, membri ai
asociatiei ) ;
- grijã fata de comportamentul si
conduita personalã, in familie si in societate ;
- respectarea si aplicarea regulilor
care fusesera semnate si parafate de Arhiepiscopul Dario Bucciarelli la 19
martie 1875.
Iata cat de bogata
si de activa era, in secolul al XIX-lea, viata Parohiei Maria Ajutorul
Crestinilor din Prizren, practic in perioada in care s-a nascut, a crescut, a
primit o educatie culturala, religioasa si spirituala Kolë Bojaxhiu, tatal
Maicii Tereza.
Activitati
asemanatoare se desfasurau si in parohia catolica Preasfanta Inima a lui Isus,
din Skopje, astazi capitala Macedoniei.
Asa cum se
stie, in vechime, Macedonia de astazi facea parte din Illiricum Sacrum ;
asadar, a fost crestinatã in Antichitate, impreuna cu zonele iliro-albaneze.
A ramas legatã de
Scaunul Apostolic din Roma pana in 1767 cand, din ratiuni politice ale
Imperiului Turco-Otoman, a fost suspendatã ca resedintã arhiepiscopalã.
In prezent, in
Macedonia existã Dieceza de Skopje, cu aproximativ douazeci de mii de catolici,
de rit latin si bizantin.
Din 1921, Parohia
Preasfanta Inima a lui Isus a fost incredintatã grijii pastorale a iezuitilor.
Primul paroh a
fost parintele Gaspër Zadrima.
Lazër Bojaxhiu,
fratele Maicii Tereza, mi-a vorbit astfel despre parintele Gaspër Zadrima : Parintele Zadrima era destul de sever ; un
om care iubea disciplina si ordinea, dar, in acelasi timp, un preot bun si
muncitor...Lucra mult cu tinerii, cu tineretul catolic ; traind in conditii de
diasporã religioasã, nationalã, culturalã si lingvisticã, încerca prin toate
mijloacele sa ne pastreze uniti.
In 1922, parintele
Cipetic a fost trimis sa-l ajute pe parintele Zadrima.
Redãm o
mãrturie scrisã de el, pe care a trimis-o superiorilor la Zagreb : Scoala s-a deschis si si-a
inceput activitatea acum trei saptamani. Eu ma ocup de cinci clase. In aceste
clase sunt 34 de elevi catolici ; este un numar destul de bun pentru parohia
din Skopje. Sper cã se va putea lucra bine cu elevii nostri catolici...
In afarã de
scoalã, in cadrul Parohiei Preasfanta Inimã a lui Isus erau multe activitati,
cum ar fi, de exemplu, orele de catehezã, orchestra, teatrul, corul parohial...
Catolicitatea,
care se exprimã prin intermediul a diferite limbi, popoare, traditii, culturi,
in acea perioadã era un fapt normal in parohie.
Referitor la acest
lucru, redãm mãrturia pãrintelui Cipetic : Dificultatea
constã in diversitatea limbilor : unul se roagã in croatã, altul in slovenã,
celalalt in albanezã, un altul in cehã, in germanã, in francezã, italianã...
Pentru a ajuta
si a sustine diferitele activitati din parohia din Skopje, in 1923 a venit si
parintele Anton Bukovic.
El a ramas pana in
anul 1928.
Congregatia Mariei si Asociatia Tineretului Catolic, prin
diferitele activitati culturale, sociale, educative, spirituale si de
binefacere, au avut o puternicã influentã pozitivã asupra tineretului.
Aceste
activitati au fost imbogatite si mai mult, prin venirea parintelui Franjo
Jambrekovic care, cu mult zel apostolic, vorbea, scria, se ruga si strangea
oferte pentru misiunile Bisericii Catolice din lume, in special pentru India.
Ne vorbea mereu sau ne citea despre misiuni, despre
saraci, despre leprosi. Distribuia si presa catolica, mai ales revista “Katolicke Misije” (
“Misiuni catolice” ).
Stiu cã si Gonxha citea mult si cu placere aceasta
revista. Aici apareau diverse materiale scrise de misionari croati si sloveni
din India, din regiunea Calcutta, unde lucrau ei. Pot sa afirm cu convingere
cã, tocmai acea revista a aprins in Gonxha pasiunea pentru misiuni si a
ajutat-o sa-si dezvolte vocatia religioasã si misionarã, spunea Lorenc Antoni.
Redãm si
mãrturia pãrintelui Franjo Jambrekovic despre Congregatia Mariei, care a avut
un rol important in vocatia religioasa a Gonxhei Bojaxhiu : Pentru sarbatoarea
Neprihanitei Zamisliri, pe 8 decembrie 1925, am inscris si am primit in mod
festiv, primele noi tinere in Congregatia Mariei...
In 1927,
parintele Franjo Jambrekovic le scria superiorilor din Zagreb si despre Centrul
pentru tineret din Skopje : Avem corul
tinerilor, corul masculin si corul mixt. Pentru diferite manifestari, se fac
multe repetitii. Sunt si unele talente artistice, adevarati actori...Aproape in
fiecare duminica sala mare este plina...
In toate aceste
initiative si activitati, mana dreapta a parintelui Franjo
Jambrekovic era mereu Gonxha Bojaxhiu sau, asa cum
o strigau toti in acea perioadã, “sufletul tineretului catolic”.
Profesorul
Lorenc Antoni imi spunea : Parintele Franjo Jambrekovic era o persoanã in jurul
careia toti se strangeau cu bucurie : albanezi, croati, sloveni, unguri...Aveam
orchestra, corul, teatrul, diferite asociatii de binefacere si culturã...
Pentru noi, Biserica catolicã era o a doua casã, pentru
cã acolo am invatat multe lucruri pentru viatã...
Nota : La Skopje,
din vechea Catedralã dupa cutremur, singura care a ramas a fost Statuia
Preasfintei Inimi a lui Isus.
Extras din cartea “Maica
Tereza-Sfanta Iubirii”, de Lush Gjergji, Editura
Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucuresti, 2010, www arcb.ro, titlul original “Madre Teresa-La Santa Dell’Amore”, Editrice
Velar, 2010 www velar.it
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu