Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 22 decembrie 2019-12-22
Expéditeur :Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
À : ........................................................................
Bonjour à
tous! Buna ziua tuturor! 22 decembrie 2019-12-22
As vrea sa reamintesc ca maine, luni 23
decembrie 2019 la ora 18h00 va fi slujba, Liturghia cu Requiem/Prohod pentru
profesorul astronom +Ieronim MIHAILA, la Biserica Romano-Catolica (parohia)
Adormirea Maicii Domnului de la Drumul Taberei 38 A, sector 6, Bucuresti.
Daca vreti sa veniti, daca puteti, daca
vreti, cine doreste este cu adevarat binevenit sa vina la aceasta
slujba, ar fi o bucurie sa veniti !
Nepotii profesorului +Ieronim Mihaila mi-au
spus de la bun inceput ca vor veni, Nicoleta si sotul ei, Adi Donea.
IN “Libertatea” de ieri am citit
despre martirii Revolutiei din 21 decembrie 2019, calcati de camioane militare,
dar, in cazul unuia cel putin ( as spune in cazul si al celorlalti prezentati
in ziar ), el fusese mai intai impuscat in cap, in tampla de la distanta mica.
Pe trinitas.tv, emisiunea “Martirii din
Decembrie 89” ne arata o serie de Marturii ale celor care au fost in Piata
Universitatii sau in zonele in care s-a manifestat sau in care s-au ivit
oamenii care nu mai suportau comunismul.
Si martorii spun ca au fost calcati – in
general, si la Timisoara – au fost oameni striviti, calcati, loviti de vehicule
militare.
Dar, iata in ziarul de sambata 21/12/2019, Libertatea,
scrie despre un tanar pe care sotia l-a gasit mort, la Spital, a doua zi pe
22/12/2019 cu o gaura in tampla, mica pe o parte si mare pe partea cealalta, pe
unde iesise glontul.
Deci e posibil ca mai inainte au fost cu
profesionalism impuscati, de aproape sau poate si mai de departe, si imediat
apoi s-a trecut cu masina/ autocamion/camion/ tab, sau ce a mai “circulat” pe
acolo – peste ei.
Domnul acela, sculptor, spune ca el fusese
o vreme profesor la liceul Tonitza si cand a izbucnit Revolutia a iesit si el
in strada si la Universitate, si pe la Teatrul National si-a intalnit fosti
elevi care l-au intrebat pe profesorul lor ce face pe acolo.
Unul din elevi ar fi scris pe zid “Jos
Comunismul !”, dar peste cateva ore, el si un alt coleg/elev au fost impuscati,
deci la un interval de timp dupa ce scrisese pe zid ! Anume ei, probabil cel
care a scris si un coleg al sau apropiat, au fost vazuti si s-a tras asupra lor
mai tarziu.
In mod sigur imi spun, oamenii, noi toti
adica, am dus lipsa mare de Rugaciune.
Pentru ca, iata, tot in Libertatea
scrie ca o femeie, mama mi se pare, a unui revolutionar omorat, spunea mereu ca
trebuie sa te supui Stapanirii.
IN acest fel se pronunta mi se pare si
Biblia, omul trebuie sa asculte de cei mai mari, pentru ca de la Dumnezeu sunt
randuite toate peste oameni, si stapanirile !
Totusi, omul se poate ruga si prin
rugaciune, mai ales daca se roaga toti, sau cat mai multi oameni, se pot
schimba foarte multe, uneori pot avea loc rasturnari de situatie incredibile,
neasteptate pentru intelegerea umana !
Dar oamenii se incapataneaza sa lase
deoparte rugaciunea.
Eu stiu, de cum iese din casa, fiecare om
pe unde are de mers, pe unde are drum, sau unde are vreo treaba, sau daca iese
zilnic din casa la serviciu – omul uita de rugaciune, ba mai mult, nici nu o ia
in consideratie, o desconsidera de-a binelea !
Omul se ia cu preocuparile zilnice, pe urma
uneori intra in vorba cu altul, cu altii, si e bine sa comunici, dar cand incep
sa vorbeasca unii cu altii, Il uita pe Dumnezeu, adica macar sa se roage
impreuna ! Sa vorbesti, dar sa te si rogi !
Acuma, daca ma gandesc, din moment ce si
Stapanirile vin peste oameni, pentru ca totul e randuit de Dumnezeu, inseamna
ca...nu stiu cum sa spun, daca e randuit de Sus, daca o stapanire, iata,
incredibila, inimaginabila, poate veni asa si se poate instaura peste toti oamenii,
peste un popor, ba chiar peste mai multe popoare, - ceea ce nu e lucru usor
pentru ca intotdeauna unii se opun – inseamna ca ceva trebuie sa fie la mijloc,
ceva mai presus de mintea si intelegerea sau puterea umana !
De fapt eu cred ca regimurile rele, si de
fapt, sa ne uitam in jurul nostru si la Occident, a fost viata altfel in
Occident, dar regim bun, ideologie buna cine a vazut pana azi ????
Probabil nici nu existã, ceea ce e cam
rusinos pentru specia umana.
De pilda eu sunt sigura ca peste evrei a venit
nazismul, ca o pedeapsa, desi in fond nu poate fi pedeapsa pentru o crima asa
mare – pentru ca L-au Rastignit pe Mantuitorul !!!!
Dar raul nu s-a oprit aici, si s-a
propagat, din rau in rau... pentru ca din frica fata de nazismul care se voia
si acela stapana pe fata Pamantului, chiar oamenii mari si vremurilor, cei care
erau mari in timpul celui de-al doilea razboi mondial, au permis, ba chiar au
lasat sa prinda puteri comunismul, cu intentia ca acesta sa invinga, sa
prabuseasca nazismul.
Au permis o infruntare a doua ideologii
salbatice, inumane si rusinoase pentru Om !
Pentru Om –Creatia lui Dumnezeu !
Si avem dovada cea mai buna, ca, datorita
fricii, se pot comite greseli foarte mari, care aduc numai nenorociri pe capul
multora....
Comunismul nu a avut parte de un Proces,
dar pana azi multi comunisti au murit, chiar de moarte naturala, de batranete,
de boala, - liberi ! Insa acestia au avut deja parte de Judecata Particulara,
si cum ma indoiesc sincer ca cineva se roaga pentru ei, cu exceptia poate a
rudelor lor, dar iar ma indoiesc pentru ca erau atei cu tot neamul lor,
intrucat nu cred ca cineva se roaga pentru odihna sufletului lor, ma gandesc ca
sunt deja condamnati de acum si pentru Judecata de Apoi.
Mai trist este faptul ca au existat se pare
oameni care au crezut cu adevarat in binefacerile si in bunele intentii ale
comunismului !
Acestia si-au riscat viata, s-au
“sacrificat” pentru un regim atroce, in care omul “nou” “ nu avea nevoie de
simtire”, si care construia o “societate mareata”.
E drept ca trebuia sa fii lipsit de simtire
ca sa traiesti fara lumina, fara apa calda, fara hrana, si cu ...cum se numeau
? – ochiul si timpanul “Fratelui mai mare”....
Sa vezi lumea si viata prin Ochiul Calaului
!!!!
Eu cred ca, atunci cand vine o pedeapsa in
lume, si daca e randuita de Sus, printre oameni vin Ingerii, acesti Ingeri au
misiunea cred de a permite instaurarea raului vazut ca pedeapsa, si de a
asigura mentinerea lui pe o durata de timp care depinde de intinderea pedepsei,
pana cand se ridica martiri, cum au fost cei de la Revolutia din decembrie 1989
care prin jertfa lor si cu sangele lor, spala pacatele oamenilor aflati sub
pedeapsa, care ii ajuta de fapt pe oamenii pedepsiti sa ispaseasca pacatul care
a atras dupa sine pedeapsa....
Pentru ca altfel nu se explica toate
“misterele” si secretele si secretomania – instituite aparent numai de
Serviciile Secrete, ma uitam la un documentar zilele trecute.... da, am sa va
spun despre ce era vorba...
Si acolo, la un moment dat, spuneau despre
un om, - stiti ca la inceput cand a venit comunismul in “lume”, URSS a trimis
oameni sa “ajute” la instalarea lui in scaun in alte tari, si in Romania....
Si sigur, oamenii lor primeau alta
identitate, daca poate omul avea alta identitate decat aceea pe care o are din
nastere, numai ca in cazul unuia, nici Serviciile Secrete nu aveau date despre
el, decat mult, mult prea putine ! Cu alte cuvinte, nimeni nu stia de unde a
venit, cine a fost exact, etc.
Si cum explici asta ???
Si eu sunt sigura ca in decursul Istoriei,
in cursul evenimentelor, sunt aspecte, lucruri, informatii care sunt
necunoscute, care le raman misterioase tuturor de pe Pamant, chiar si sefilor
mari ai vremurilor respective, chiar si Varfurilor conducatorilor politici sau
ai serviciilor secrete.
Cred adica ca sunt lucruri care le raman
oamenilor necunoscute.
Poate si de aceea Dumnezeu ii spune omului
sa fie “bland si smerit” cu inima, sa fie un om modest, si mai ales sa nu se
trufeasca...
Oricum ar fi, toate Poruncile sunt date
pentru binele omului, si omului i se par unele “indemnuri” din Biblie sau
Evanghelie, asa, “simple”, simple dar greu de urmat... de ce sa le urmezi ?
Da, si va spuneam ca va explic la ce
documentare m-am uitat....
Am inceput sa ma uit la o serie de
emisiuni, dar pentru moment m-am oprit ca trebuia sa spal geamurile, ca nu ni
le spala nimeni in locul nostru...
“Serviciile secrete romanesti”, se numeste
seria de emisiuni, este deci pe episoade, si de unde incepe ? Incepe cu
Serviciile din vremea Regelui, incepe cu un sef al acestor servicii romanesti
care era “naturalizat” intre ghilimele in Romania, intrucat de origine era un
cazac...
Un cazac adica...il chema Moruzov.
IN locul lui mai tarziu a venit, sef al
Sigurantei, Eugen Cristescu, despre care cat de cat, dar nu prea mult, mai auzisem
din diverse documentare.
Cum sa explici anumite lucruri ?
Un revolutionar, scria Libertatea de
ieri, spunea ca nu mai suporta aceasta lume de minciuna !
Si chiar asa este !
Satana fiind “aterizat” pe Pamant inainte
de Adam si Eva, adica de Om, si fiind el Tatal Minciunii, normal ca Pamantul
este locul Minciunii...
Intr-adevar e atata minciuna, pana ti se
face greata !
Maica Tereza de Calcuta spunea – pentru ca
ea a vrut si a asumat o misiune crestina deosebit de grea ! – obisnuia sa spuna
ca atunci cand se uita spre pamant nu poate, dar cand se uita spre Dumnezeu, la
Cer, atunci poate !
Pentru ca ea isi dorise, si reusise sa puna
pe picioare o misiune crestina care a facut o munca titanica, o biata tanara si
femeie, micuta, slabuta, si despre care la nastere s-a crezut ca va muri si nu
va rezista in viata in orele imediat urmatoare, motiv pentru care, nascandu-se
pe la miezul noptii, a fost imediat botezata la primele ore ale diminetii ! De
frica sa nu moara nebotezata...
Iata, o femeie fragila, o fata destul de
bolnavicioasa, despre care mama ei se intreba cum de isi poate dori sa plece,
sa devina calugarita, cum se va descurca cu sanatatea ei ?
S-a spus ca Revolutia din Decembrie 1989 a
fost in fapt, pusa la cale, sau chiar comandata.
Este foarte posibil, insa cum se explica
atunci ca au iesit pe strazi oameni nevinovati care s-au lasat ucisi ?????????
Sau, daca a fost pusa la cale, de ce au mai
omorat niste nevinovati ????
Uneori auzim lucruri incredibile, in unele
cazuri cel putin...
Undeva am citit, ca un soi de “scenariu” –
ca, stiti ca URSS intrase cu tancurile in Cehoslovacia, in 1968 cred, si se
pare ca s-au asezat oameni in calea tancurilor care insa au trecut peste ei....
Omul “nou” calca peste omul vechi...
Da, si citisem undeva, ceva incredibil pentru
noi, eu va spun ce imi amintesc, asa vag, ca o persoana din cele calcate de
tanc in imprejurarea respectiva, de fapt pe urma n-a mai fost gasita sau n-a
murit ! Ceva de genul acesta, desi sigur e o diferenta intre a nu mai fi gasita
si a nu muri...
Sau, se spune ca inainte de decembrie 1989,
in Romania sosisera ca un facut, turisti sovietici din URSS, si la Revolutie si
acestia ar fi fost impuscati – dar sigur, nu stiu cum a fost, nu stiu daca nu
au plecat pana la revolutia propriu-zisa din Romania – daca au fost impuscati,
sau daca au fost ucisi, am citit undeva ca sovieticii si-ar fi luat persoanele
ucise, cadavrele si nu au lasat urme....
Dar, se pare ca au fost oameni impuscati pe
strazi si ca Institutul Medico-Legal ar fi devenit neincapator...
Cum era ? Ca au fost impuscati si in
1985...?!
Medicii legisti trebuie ca stiu mai multe.
Totusi, as spune, oamenii s-au sacrificat
pentru idealuri, pentru valori, unii au murit pentru comunism, la inceputul
lui, altii au murit ca sa-l dea jos, pentru Libertate....
Dar un om sa se sacrifice pentru semenii
sai, pentru alt om – vreau sa spun in viata de toate zilele, asta nu prea vezi.
IN Libertatea de ieri este infatisat cazul
unui om care locuieste in cort, pe un Deal al Melcilor, mai sus de Brasov, si-a
pierdut casa, se pare ca fiind casatorit obisnuia sa bea si isi jignea sotia,
iar apartamentul era al sotiei, asa ca el a fost evacuat, dar el pastreaza
speranta, chiar are credinta ca isi va recapata apartamentul !
Sotia lui ar fi in Italia.
Acuma, omul nu e nici pe departe ocolit de
oameni, ba chiar unii l-au ajutat cat au putut si azi multi il viziteaza in
cortul lui pe dealul “lui”....
Ii lasa bani, ii mai duc ceva de mancare, o
farmacista ii mai duce uneori niste medicamente, sau un italian, amicul unei brasovence,
i-a daruit un pulovar....
Oamenii au sesizat si Asistenta Sociala,
care a spus ca ar putea dormi la Adapost noaptea sau in Camin Rezidential zi si
noapte, dar omul prefera acest “stil de viata”, se zice iar ca parintii lui
murind, casa lor a ramas goala undeva in Botosani, in Ibanesti, dar omul nu
vrea sa se intoarca in Moldova, spune el, cu mana goala...
Ar putea locui in casa parintilor lui.
Unii i-au propus chiar sa-l gazduiasca....
Daca citesti toate acestea iti spui ca s-au
oferit multi chiar sa il ajute si nu chiar cu putin.
Sa-l gazduiasca – ar fi cel mai deplin
ajutor pe care i l-ar putea da.
Da, si deci ma gandeam ca uite, unii se mai
gasesc totusi buni la suflet, dar eu ma intreb altceva....
De ce nu sunt oamenii buni la timpul
potrivit, si nu dupa ce s-a ajuns la un necaz, la o situatie disperata ?
De ce nu se ajuta cand le e bine, sau ca sa
le fie bine, si pana sa ajunga in strada, sau mai stiu eu cum, bolnavi in
ultimul hal...
Eu am vazut si pe mine m-a marcat rautatea
la locul de munca !!!!
Da, chiar asa.
Si omul acesta a muncit, 20 de ani la
Steagul Rosu si alti ani apoi la unele firme, la 60 de ani ar fi putut sa se
pensioneze, scria in ziar, dar el s-a grabit la 57 de ani sa nu mai lucreze,
desi se pare, e sanatos. Da, cred ca a fost si in somaj totusi.
La serviciu se grabesc sa isi dea la cap,
si pe urma se gasesc unii care sa ajute, dar sa fim sinceri, poate nu e usor sa
ajuti pe cineva uneori si pe termen lung, nu e usor si societatea a fost
construita astfel incat omul sa nu il poata ajuta pe semenul sau !!!! Deci e de
apreciat un ajutor, cu toate acestea de ce lasi, sau de ce impingi omul – sa se
ajunga aici ????
Societatea comunista era creata in mod
intentionat astfel ca omul sa il toarne pe omul de langa el ! Nici vorba ca ajutorul
intre semeni – de el nici nu putea fi vorba !!!!
Dar cum sa te miri, cand comunistii nu
voiau simtire, voiau deci nesimtire, adica ticalosie...
Cum sa te miri cand ei erau atei ??? Cand
nici nu voiau sa stie de legea crestina ????
Si daca tot am spus de cele scrise in Libertatea
de sambata, 21/12/2019, am aflat ca la Moscova nu a nins pana acum, lucru iesit
din comun, si ca au inflorit ghioceii si aratau si trandafiri infloriti, desi
scriau ca vor – vor – inflori si trandafirii japonezi.
Eu nu inteleg cum spun unii sau cum
spuneau, cum gandeau ei, cum se insufleteau ei ca mor pentru un ideal, pentru o
lume noua, mai buna – dar LA OM, LA OAMENI NU S-AR FI GANDIT.
Ce lume poate fi fara oameni ? Ca asta nu
inteleg eu.
Oamenii
care “mor” pentru o institutie, pentru o ideologie, pentru o doctrina, pentru
un discurs politic, pentru un mesaj politic, dar cum sa mori pentru ceva
abstract ????
Astazi, si vad ca si-a luat un obicei, a
sunat interfonul, mama a deschis, a intrat cineva in bloc, pe urma la scurt timp
s-au auzit colindatorii, care erau de fapt... unul singur, si bubuia in usile
din bloc, ale oamenilor si ma gandeam ca ne bubuie si noua in usa si se auzea
cantand, s-au apropiat pasii si m-am dus sa ma uit pe vizor, era un baiat
tanar, rosu la fata, care batea tare in fiecare usa, si canta, doar el, apare
si mama din casa si tipa la mine, la cearta ( deci eu ma uitam pe vizor ) :
“Pleaca de acolo, ca stiu cine e !”
Dar de ce sa tipe ea si sa se repeada asa
la mine ???
Cred ca are un reflex, e un reflex !
Cum apare cineva la usa noastra si vin si
eu sa vad – cum ma cearta, dar e tare dezagreabila, se enerveaza, se rasteste
teribil !!!
Pe urma i-a spus ceva lui Silviu, vede ca
nu ii spun nimic, si parca se bucura, simte “puterea”, are asa o psihologie,
daca o intrebi pana la urma ea spune ca ea stie, si in felul ei e capabila sa
spuna ca iti vrea binele, ca te fereste...
Pai, de ce ? ma uitam pe vizor, in liniste,
din casa....
Am vazut cum a coborat de la etajul 3,
colindatorul si cum a batut in usa Suzanei Sihota...
Mi s-a parut chiar ca bare mai incetisor,
ca la etajele superioare bubuia de-a dreptul...
Apoi mama i-a spus lui Silviu ceva : “a...
nu credeam ca...”
Nu credea ca spal geamurile, ca fac treaba,
sau ce nu credea ?
Se mai domoleste cand vine tata, el era la
plimbare, dupa ce s-a intors, mama a capatat, ii citeam pe chip un aer mai
domolit....
Dar ramasa numai cu ea, e un Iad, si are
intentii bune...
Asa e si dracul, el are intotdeauna
intentii bune si se uita cum sa lucreze cu fiecare om in functie de firea,
caracterul, natura, temperamentul si mintea fiecarui om.
Cu alte cuvinte se uita cum sa te ia, cum
sa te insele....
Zilele trecute am gasit-o pe mama – si m-a
bucurat – ca se uita, se oprise si ea si se uita la icoana Sfintei
Maria-Magdalena cea intocmai ca Apostolii, de pe raftul bibliotecii mele din
sufragerie, o comandasem si cumparasem pentru ea....
Dar ea a facut atunci criza de nervi si
mi-a spus sa anulez comanda.
Nici la sinceritate nu rezistã, daca esti
sincer cu mama, imediat ea se intoarce impotriva ta, nu suportã sinceritatea si
nu e capabila sa o aprecieze.
Acum pentru prima data o vad ca se uita
atenta la Sf.Maria-Magdalena, si ii spun : “E patroana ta, ocrotitoarea ta !”,
si mama : “Stiu cine e !”
Daca ea stie totul intotdeauna, si e de fel
o faptura care pe toate le stie, de ce a adus ea pe lume un copil – pe mine
adica – care nu stie nimic ???? Sau nu stia ?
Bine, acum o spun pentru toate situatiile
in care mama spune ca stie ea, ea stie mai bine, ea stie – adica tu nu stii,
numai ea stie, si stie mai bine ca tine si ca oricine ...
Da, desigur ca a auzit si stie cine a fost
Sf.Maria Magdalena, dar a respins-o cu tarie cand i-am oferit-o in icoana...
Din categoria celor vesnic suparati si
nemultumiti de altii.....
Joi pe 19/12/2019 a venit Parintele Emilian
Tincu cu icoana Nasterii Domnului, si mi s-a parut cam suparat, nemultumit...
IN 2017 in vara, stiu ca Parintii – fratii
– Tincu s-au rugat pentru tata, si mi-au citit toate pomelnicele, acelea lungi,
ale mele...
Acuma, cand am fost la Biserica in
noiembrie 2019 am vazut pe pervazul Pangarului din curtea bisericii ca au
aparut foi, formulare de Liturghie, o foaie mica, cu randuri, dictando, si
acolo pe randurile si foita aceea incap cateva nume numai, doua, trei nume la
Vii si la Adormiti respectiv...deci eu ar fi trebuit sa iau un teanc de
formulare de Liturghie sa il completez pentru a obtine unul singur din
pomelnicele mele din vara lui 2017 !
Da, si nu stiu de ce era nemultumit, apoi
s-a uitat la mama cu o usoara intelegere, induiosare-intelegere pe chip...
Mie parintii nostri mi se par atipici, dar
si ei sunt de parere ca asa au fost ei deprinsi....
Sunt oameni atipici pentru profesia lor....
Intotdeauna au fost nemultumiti, daca e sa
spun cam ce a fost, nimic nu le place, s-au tinut la distanta de “contactul” –
social desigur – cu enoriasii, practic nu au vrut niciun contact cu oamenii...
Mama imi spune ca acum, Catalin Ciorobea
ramas singur, bietul de el !, il “innebuneste” pe Pr. Emilian pentru ca “
toata ziua il suna “...
Parintii nostri au venit in parohia
noastra, ei au infiintat-o prin prezenta si numirea lor si activitatea lor, e
drept, e foarte adevarat....
Dar au stat si se uitau la noi....
Statuile, daca iti pui in casa o statuie,
un bust, cum isi si puneau unii si unii mai au si azi – te-ar fi inteles mai
bine decat parintii din parohia noastra...
Sedeau si priveau viata noastra, si daca
aveai un necaz, bine eu spun acum tot ce gandesc, parerea mea e ca le pica
bine...
Aveau totusi drag de bani...
Bine, banul e util, de bani nu trebuie sa
te inamorezi, banul e util, e necesar, trebuie sa traiesti, vrei chiar sa
traiesti mai bine, cat mai bine, ok, dar nu sa faci o patima pentru ban....
Si ei totusi au avut oarece patima de bani,
de avere...patima zic...
Prin 1996 cand au venit aici, prin 1997 sau
chiar 1999, isi revendicau niste proprietati cred, sau un teren, aveau un
telefon pus in tinda Bisericii mici din lemn “Schimbarea la Fata”, si mai
vorbea Pr.Emilian.... stiu ca are avocat, e firesc sa aiba, l-a avut mai intai cred
pentru treburile lui personale, dar are tot dreptul si e bine asa.
Dar eu am vazut ca erau cam chititi pe
bunuri personale, si pareau sa fie interesati mai mult de asta.
Eu vreau sa o duca bine tot omul, problema
este ca nu toti oamenii au aceeasi dorinta fata de semenii lor.
Olga Cojocaru imi spunea ca parintele are
avocat...
L-a ajutat, da, pe Catalin pana la urma,
cand Catalin a venit sa ii spuna ce-a patit cu varul sau, care il voia aruncat
in strada, cel putin asa mi-a spus Olga, pentru datoria de 300 de lei... varul
il si executa silit, dupa “mintea” lui, voia o casa pentru/contra sumei de 300
de lei noi. Si atunci l-ar fi salvat Pr. Emilian Tincu pe Catalin Ciorobea.
Eu din cate stiam de la Catalin, Pr. Emilian
venea si statea de vorba cu tatal lui Catalin, cand traia dl Ciorobea Alexandru
( tatal )...
Si cu Catalin...
Deci mie mi s-a parut nefiresc ca parintii
nostri sa tina asa o distanta mare de noi, mai ales ca treptat ne-au cunoscut,
parca se feresc de noi...
Dar nu de teama, ci pentru ca nu suporta
apropierea de oameni.
Si intotdeauna i-am vazut sau i-am simtit
nemultimiti, chiar critici, desi taceau, ma rog nu au spus niciodata nimic, cel
putin in fata nicidecum, dar ii simteai critici...
Nu i-a interesat niciodata – desi eu cred
ca au antenele lor si au aflat, au vazut, si-au dat seama cu timpul ... – prin
ce greutati trecem, cu ce ne confruntam, care e viata noastra concret....
Eu cred ca au stiut clar ca am avut
necazuri, pentru ca mai exista si obiceiul ca veneau oamenii la preoti la biserica,
si nu stiu cum, dar chiar se plangeau....
Deci ei trebuie ca stiu multe din 1996
incoace, pana azi.
Plus spovedaniile, dar sigur, cine stie
fiecare ce spune si cat spune la spovedanie, si pe urma in posturile mari, se
face rand, e lume destul de multa care asteapta sa se spovedeasca, asa ca unul
dupa altul, poate ca nu mai tii minte fiecare ce-a spus.
Spovedania e personala, e si tainica,
secreta.
Ok, dar nu poti spune ca preotul afland, si
afla multe, nu e la curent cu aspecte din viata oamenilor, enoriasilor....
Te asteptai sa auzi si tu un cuvant bun,
cum sa zic, un cuvant bun in sensul de consolator, mangaietor, pentru ca am
trecut prin necazuri, si pe urma, odata Catalin prin 2010 prin primavara sau
inceput de vara, m-a invitat la o plimbare in cartier....
Am ajuns noi in fata unui bloc de 4 etaje,
cu zidurile exterioare scorojite in ultimul hal, chiar arata foarte rau, si mi
se pare unicat, pentru ca nu aratau asa urate blocurile din cartier...
Si Catalin spune : “Uite ! In blocul asta a
locuit Pr.Emilian Tincu !”
Pentru ca pe urma parintii Tincu – frati
biologici – si-au facut casa, sunt familisti, si au cladit, se spune, o vila
mai incapatoare unde sa locuiasca ambele familii.
Undeva insa mai la marginea Bucurestiului.
Si te uiti la ei ca sunt foarte inchisi...
Cand au venit ei in parohie, si cum sunt
frati, Emilian si Constantin – oamenii au fost toti de aceeasi parere, peste
tot auzeai la fel spus : “Constantin e mai lumesc, e mai bun, iar Emilian e
tare aspru si sever !”, si asta, dincolo de momentul spovedaniei....
Si oamenii il preferau pe Constantin.
Cu timpul insa, mie mi s-a parut ca totusi
Constantin s-a cam trufit, pentru ca oamenii il placeau, are calitatile sale
negresit ca le are, dar as zice ca parca e cauza de trufie la el....
Si totusi, te uiti ca uneori, te si miri ce
scoate din el, oricat de putin, iti dai seama ca el de fapt a vazut si cunoaste
lumea, enoriasii, si ca e in stare de o vedere OBIECTIVA asupra vietilor
noastre, pe cand nu mi s-a parut mereu, intotdeauna ca e in stare sa ne vada
viata asa cum este ea, nu cum pare uneori...
IN vara 2017 Pr.Emilian mi-a placut, mi-a
placut si mie odata cand mi-a iesit in cale, uitasem acasa pomelnicul si mi-am
dat seama odata ajunsa in curtea Bisericii, si el mi-a iesit in cale si a vrut sa
vorbeasca cu mine, macar cateva cuvinte si cand a aflat ca am uitat pomelnicul,
a venit sa-mi spuna sa scriu acolo pe loc un altul cu ce nume imi amintesc eu
ca erau trecute ( ca la mine erau multe nume trecute ) ! Si a insistat sa i-l
dau sa-l citeasca...
Cred ca si intre ei doi, fratii, nu
intotdeauna a fost prea usor, cred ca sunt si intre ei neintelegeri, ca unul
zice sau gandeste asa, ca altul zice invers...
Nu sunt mereu de acord unul cu altul – mie
asa mi-au facut impresia, asta, ca sa spun numai atat.
Dar tot ce scriu e din pura observatie, din
vreun cuvant scapat de ei, cam atata.
Pentru ca ei s-au tinut departe de noi si
asa e pana in ziua de azi.
Imi e limpede ca asta le e felul si dorinta
de viata.
Astia sunt ei.
Cam neplacuti pentru niste preoti la care
uneori, ca sunt preoti, Parintii nostri – ai cauta poate u cuvant ca un balsam
pe rana, dar la ei nu ai de unde sa-l gasesti...
Mai ales, culmea, Constantin mi se pare
uneori obtuz de-a binelea !!!!!!!!!!!!
Culmea e ca “asprul” si severul si neinduratorul
Emilian, in ultimii ani m-a uimit la propriu !
Sau s-a hotarat el sa se mai deschida
putin, sau Dumnezeu a operat o minune in el, ca s-a aratat mai apropiat decat
Constantin, si acum Constantin a devenit mai rece, mai distant, mai
neintelegator decat Emilian...
Stiti ca la Pangarul din curte, tinut de
Olga si Mihai Cojocaru erau mereu discutii, Olgai ii placea sa vorbeasca...
Acuma de la plecarea lor, Pangarul din
curte sta inchis, ca sa nu mai fie discutii.
Iar in Biserica in stanga cum intri au
facut o ghereta-chiosc, un al doilea mic Pangar, unde vinde un barbat mai in
varsta, dar care e tare agitat, de felul sau, agitat alarmat...
Cred ca si firea lui e asa...
Nu stiu daca el are si tamaie, si lumanari,
are niste icoane, eu am gasit un Acatist si cum mi-au crescut dipotriile si
sunt mioapa, nu mai vedeam al cui e Acatistul, si l-am intrebat pe domnul de la
Pangarul din Biserica, era chiar al Sf Stefan cel Mare si eu il voisem acest
acatist dar nu m-am dus pana la Pr. Sergiu in parohia lui cu hramul Sf VV
Stefan cel Mare sa-l cumpar de acolo, acolo mi-am spus, trebuie ca-l au...
Si l-am cerut si pana la urma l-am cumparat
( a trebuit sa merg sa schimb banii ca nu avea sa-mi dea restul, m-am intors
dupa acatist... ) si era intr-o foita de plastic, ambalat.
Agatat acolo pe un raft.
Ajung acasa si desfac punguta din plastic
si scot acatistul si era asa prafuit si jegos, sa fiu iertata, ca m-am si
enervat, cum poate fi o carte tinuta in halul asta ?
M-am apucat sa-l spal, i-am spalat cu grija
copertile, era murdar, poate cineva a pus degetul murdar de coliva, urme de
hrana, de mancare ceva, pe coperta...
Praf pe muchia paginilor, cam indoit...
Si mi-am spus ca daca nu era in punguta de
plastic, vedeam in ce hal e... dar ambalat asa... n-am vazut decat acasa...
Cat l-am ingrijit pe bietul Stefan cel
Mare, “ Uite, na, poftim spune si tu ceva ca esti Mare acum, si mai mare, uite
ce ti-au facut, esti murdar ca vai de tine !”
Vorbeam cu Sfantul in timp ce ma straduiam
sa aduc carticica asa la o stare onorabila....
In fine, praful se depune nu zic nu, rapid,
dar era murdar...
Si oamenii care habar nu au de credinta...
Barbatul care vinde la Pangar, cand am
ajuns eu era un mort la Capela...
La Pangar au venit unii, sau rudele lui,
sau altii cu alt caz, cu alt raposat, au vorbit si vanzatorul de la Pangarul
din Biserica ii invata, ii sfatuia, le-a luat numele si numarul de telefon, si
erau grabiti, probabil le-a spus ca pe omul raposat pe aseaza o icoana in
sicriu.... pe pieptul raposatului si ei grabiti, au cerut sa le dea/ vanda o
icoana, stiti cum a venit asta ? Dati-ne de care aveti !!!!
Ca te cruceai dar, Doamne, iarta-ma te rog,
Doamne, iti venea sa si razi...
Parca erau intr-un film de comedie...
Vanzatorul, ca au cerut ei sa cumpere o
icoana, le intinde ce icoana avea el acolo in micul lui chuosc, icoana – mai
maricica – a Sf. Nectarie de la Eghina ( vindecatorul de cancer, in special,
dar ca orice sfant te ajuta si in alte necazuri ), si omul care cumpara icoana
il intreaba pe vanzator : “ASTA E BUNA ?”
Ma uitam si imi spuneam “ Sfantul asta e
bun, face treaba la raposat ? E bun sa i-l pui pe piept ?”
Exact ca in comunism...
“Dati-ne de care aveti, acum nu mai
conteaza ...”
Mama care mai merge pe la Biserica, s-ar
zice mai des, dar tace – zice ca barbatul de la pangar alearga toata ziua si il
alearga Pr. Emilian – ca imi vine sa rad cand scriu, va imaginati.... – ca
toata ziua Pr.Emilian il striga, ii cere, ma rog, ii cere cele necesare in
exercitiul functiunii lui de vanzator la Pangar... sa faca una, alta....
Intr-adevar, omul cand l-am vazut prima
oara, ...e tare agitat saracul, zici ca e titirez...
Eu m-am dus la Pangar, in curte, sa imi
cumpar cartea despre Viata sufletului dupa moarte, pana in ziua a 40-a, ce se
intampla cu sufletul, si gasesc inchis Pangarul in curte.
Ma duc in Biserica, intru, si il vad la
chiosc pe un barbat – care vinde, nu era nimeni, il intreb daca stie ceva de
Pangarul din curte, imi zice : “Ce doriti ?”, eu ( in sinea mea, poate ma ajuta
el, si imi vinde de la Pangarul din curte ) “ Vreau sa cumpar o carte...”, el
iese grabit, merge in curte, ii arata in geam cartea pe care o vreau, mi-o
aduce, dar ii dau banii si nu are rest la 50 de lei...
E drept ca s-a comportat frumos, mi-a spus
ca n-are rest sa-mi dea, i-am spus ca atunci ce sa fac, sa ma duc sa schimb
undeva, si n-a facut niciun gest sa-mi ceara cartea – deci mi-o lasa pe
incredere, pentru cand ma voi intoarce cu banii, dar eu i-am spus : “ LUATI
CARTEA ! SI EU PLEC SI MA INTORC CU BANII, DAR TINETI CARTEA PANA MA INTORC EU
!”
Nu cred sa fie un om rau.
A luat cartea, si tot asa cu miscarile lu
repezite, agitate, s-a indreptat inapoi spre Biserica in chioscul lui...
A trebuit insa sa fac un mare ocol, portita
din curte era incuiata, care da exact spre magazinele improvizate in garajele
de la parterul blocului cu 4 etaje de langa biserica noastra, am iesit pe
poarta mare, am ocolit, o vanzatoare amabila mi-a schimbat banii imediat,
amabila, am plecat, am ocolit iar, am intrat pe poarta mare din nou, pe aleea
principala, am intrat in biserica, aici am asteptat ca venisera rudele
raposatului de la capela sa se intereseze de randuiala ingroparii....
Apoi m-am dus sa imi iau cartea, am dat
banii : “Dumneavoastra ?”, intreaba vanzatorul, eu : “Eu sunt fata cu cartea,
eu am venit dupa carte ! Poftiti banii !”
Si cam asta e viata noastra...
Am in fata o FORMULA AS din 12-19
septembrie 2019 poate apuc azi sa ma uit prin ea....
Cred ca mai demult cand am gasit-o in casa,
mama mi-a spus ca nu e pentru noi, e pentru cineva, sa o las acolo....
Si acum o vad iar, si am luat-o de pe
coltarul din hol sa o rasfoiesc si eu, e un saptamanal care imi place, are
leacuri, politica, arta, credinta, ma rog, are articole linistitoare...
IN ultimul timp [...]
[...]
Da, si intr-o lume in care totul e pe fuga,
totul e de azi pe maine, nimic nu e durabil, imi doresc si eu prieteni,
cunostinte bune ( macar ) durabili, nu pentru moment/e, nu pentru o luna, doua,
nu pentru cativa ani....
Pe FB, cineva mai ieri postase despre
oamenii care au, unii, prieteni pentru o etapa sau alta din viata lor, pentru
fiecare etapa din viata lor, si postarea mai scria si ca “ cei mai norocosi au
prieteni de o viata/ pentru toata viata”....
Sa ma opresc aici cu mailul, pana la 14h57
n-am baut decat cafeaua matinala si atat...
Ar mai fi treaba prin casa, dar totusi azi
e duminica...
Voi agata de lustra Regii Magi pe care ii
am, niste decoratiuni in chip de Luna/Semiluna cu ochi, sunt Regii Mari....
Iar maine seara voi merge la Liturghie in
Memoria si pentru odihna sufletului profesorului +Ieronim Mihaila !
Olivia,
22/12/2019 14:59:49, Bucuresti.
olivia
- Olivia Marcov mail 22 decembrie 2019.doc
77.5kB
*************************************************************************
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu