Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 7 ianuarie 2020 Sf Ioan Botezatorul
Expéditeur :Olivia Marcov (oliviamarcov@yahoo.fr)
À :...........................................................
Date :mardi 7 janvier 2020 à 18:38 UTC+2
Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 7 ianuarie
2020 Sf Ioan Botezatorul
Mai intai sa va arat ceva, si anume :
Astazi este Craciunul !!!!
“Varujan
Pambuccian
|
· 2020
Քրիստոս ծնաւ եւ յայտնեցաւ:
(Cristos dznav ev haitnețav!)
(Cristos dznav ev haitnețav!)
Քրիստոս
ծնաւ եւ յայտնեցաւ:
(Cristos dznav ev haitnețav!)
(Cristos dznav ev haitnețav!)
sunt cuvintele cu care armenii întâmpină astăzi nașterea
Domnului nostru Iisus.
Ele înseamnă "Cristos
s-a născut și ni s-a revelat!" Pentru că armenii sărbătoresc
Crăciunul și botezul Domnului în aceeași zi. De aceea, răspunsul la acest salut
este Օրհնեալ է յայտնութիւնը Քրիստոսի: (Ortnial e haitniutiună Cristosi!),
adică Binecuvântată este revelația lui Cristos!
În primul secol al erei creștine Crăciunul nu a fost sărbătorit.
Nu există nici o referire biblică la momentul nașterii Domnului și lucrul acesta a creat confuzie în
comunitățile creștie timpurii.În secolul al II-lea
unele comunități au
început să sărbătorească Crăciunul la date din cele mai diferite, plecând de la
interpretări diferite ale evenimentelor descrise în evanghelii. O parte dintre
comunitățile creștine au ales ca dată a nașterii Domnului ziua botezului
acestuia în Iordan, interpretând simbolic faptul că Iisus s-a botezat în
momentul în care a împlinit o vârstă care iar nu este clar dacă e 29, 30 sau 31
de ani. Armenii au adoptat acest criteriu, al botezului în ziua de naștere, ca un criteriu simbolic și, de aceea, sărbătoresc nașterea și botezul Domnului
în aceeași zi (6
Ianuarie).
În Imperiul Roman creștinismul a devenit religie tolerată
în anul 321 și, un timp,
nașterea Domnului s-a
sărbătorit la date diferite. În anul 350, Papa Iulius I a decretat sărbătorirea
Crăciunului în ziua de 25 Decembrie, acoperind astfel cu o sărbătoare creștină ultima zi a Saturnaliilor,
adică ziua în care romanii sărbătoreau Soarele de neînvins.
Când în anul 1582 Papa Gregor al XIII-lea a
decretat abandonarea calendarului Iulian și trecerea la un nou calendar, o parte din lumea creștină (lumea ortodoxă și cea protestantă) au refuzat noul
calendar. Ele tot pe 25 Decembrie sărbătoresc Crăciunul, doar că 25 Decembrie
iulian înseamnă 7 Ianuarie gregirian.
Rând pe rând statele protestante au aderat
însă la noul calendar (Prusia în 1657, Danemarca și Suedia în 1700. În anul 1751
Imperiul Britanic a adera și el la calendarul Gregorian. O parte dintre statele
ortodoxe, cum ar fi Rusia și Bulgaria au trecut la calendarul gregorian după 1900.
Un număr de biserici ortodoxe continuă să măsoare timpul după calendarul iulian
și, de aceea,
sărbătoresc Crăciunul pe 7 Ianuarie.
Nu este cazul armenilor care
sărbătoresc Crăciunul odată cu Epifania, au Anul Nou în postul Crăciunului și măsoară trecerea
timpului folosind calendarul gregorian.
Crăciun fericit tuturor armenilor și Crăciun fericit celor care
folosesc calendarul iulian și au Crăciunul peste două zile!”
*****************************************************************************
Eu pot sa va arat ( fotografiat ) Calendarul Romano-Catolic 2020 DE PERETE,
care contine mai multi sfinti decat cel de birou !!!!!
Am fotografiat fiecare luna, pe rand, si la
final le-am asezat in pdf !
Apoi, am fotografiat si salul mamei, cadoul
meu de Craciun 2019 pentru mama si pe care deocamdata nu l-a purtat !
Azi a facut mai multe drumuri, la Cora, de unde a luat o casoleta cu
pilaf si ne-a atras atentia sa manance si Silviu ( care a plecat de dimineata,
dar azi s-ar putea sa aiba liber, nu stiu...), si un pui rotisat.
Apoi dupa ce s-a intors, a anuntat ca
pleaca din nou, acum la Lidl, de
unde voia sa cumpere inghetata si alte produse, ea spune ca sunt mai ieftine la
Lidl ! Dar nu stiu unde e Lidl la care merge ea.....
De maniera generala nici nu stiu pe unde e
un Lidl, si inca unul aproape de noi.
Suna telefonul fix, raspuns, nu cunosc
vocea, cand colo era Silviu !
Daca e mama acasa !
Ce se
intamplase ?
Aureliei Calugaru i se facuse rau si voia
sa vina mama sa ii aduca un medicament.
In sfarsit, se intoarce si mama peste 5
minute, ii spusesem lui Silviu ca trebuie sa se intoarca, si ii spun, culmea,
avea mobilul la ea, probabil nu il auzise.
A plecat imediat la dna Aurelia, s-a intors
spunand ca ii e tare rau si care cineva i-a spus Aureliei de 2 medicamente (
mama i-a “tradus” lui tata ca are “ un fel de reteta” ), a plecat mama la
Farmacie si a luat medicamentele.
S-a intors acasa si a spus ca acum trebuie
sa ii faca un ceai de menta.
La 17h10 a urcat cu ceaiul sa i-l duca.
Spune ca “De ce au trimis-o, poate moare
aici !”, si « lucratorii renoveaza acolo si fac zgomot ! »
Imi e tare mila de ea, pentru ca s-a zbatut
foarte mult pentru Magdalena, fiica ei !
Eu am spus ca nu moare si L-am rugat pe
Iisus sa mearga la ea si sa stea cu ea, sa o insanatoseasca !
L-am rugat s-o mai lase aici cu noi, pentru
ca m-am obisnuit cu ea si mult s-a chinuit pentru Magda !
Dar oare “au trimis-o” ? Cine ?
Magda ?
Am crezut ca se subintelege ca voia ea sa
vina.
Dar, la varsta ei, probabil ii e greu, de
altfel, dna Aurelia Calugaru, acuma sincer, e cam , e tare “demolata” de foarte
multi ani, in vara 2017 am vazut-o traversand curtea Bisericii, a trecut pe
langa mine, si ofta de mama focului mergand cu sacosele in fiecare mana... ii
era greu.
Si de foarte multi ani, face naveta
Bucuresti-Viena, cu trenul, cu autocarul mai ales.
Ce se facea fara mama mea ?
Of !
Silviu s-a sculat devreme si a si plecat,
ii spunea mamei in usa, inainte sa plece, ca “Stau pana la 5, 6 ( PM )”, si pe
urma cred ca voia sa vina acasa...
Ieri noapte, sau cand ? A spus intrand pe
usa ca se pregatea sa plece cand “a venit lumina” si a stat sa plateasca
lumina, poate plati online ? – m-am intrebat.
Mama a spus ceva “ ia te uita micutul !”,
deci a facut o referire, era vorba de un copil.
Ma intreb ce spune oare Silviu, pe unde sta
el, cu chirie, fara, unde ?
Mama a cumparat inghetata, 2 cutii chiar !
Si 2 sau 3 gogosi cu dulceata, nu mai
mancasem de ani, pentru ca sunt perioade cand nu am pofta de un aliment, un produs
anume.
Azi am mancat o gogoasa cu gem rosu in
interior.
Am intrat si putin pe Fb azi, am urat La
multi ani ! catorva prieteni “ Ion/Ioana”, Ioanei Lungu, dnei Ioana
Mincu-Sandu, lui Nelu – Ion Dragne, fiul lui tanti Onita Dragne.
Pe pagina mea am gasit azi cateva
fotografii de la ziua de nastere a tatalui Alexandrei Ioana Horga Marinide (
uite ca am uitat sa-i zic si ei la multi ani ! ), a implinit 93 de ani
!!!!!!!!!!!!
93 de ani !!!
E un evreu longeviv, uscativ, cu viata
lunga, bun ADN !!!!
Sa ii dea zile Dumnezeu ca Alexandra, “
fata aia”, imi zic in sinea mea, atata a muncit in viata si tineretea ei pentru
parinti, pentru socri, ma rog, a fost iubitoare, si-a facut si datoria, dar
foarte mult a muncit, si inca si pentru prietenul ei de atunci cu care avea sa
se marite, cati oameni sa ingrijeasca si fata asta ? E una singura si ea !
Si la judecatorie o asteptau dosarele
instantei interminabile !
Nu stiu cum a rezistat, e o enigma !!!
Si acum, acum dupa niste ani buni, si unde
mai pui, ca sotul ei e cu 10-15 ani mai mare ca ea !
Acum a gasit si ea momentul si a facut
copilul care are cat are ? Face 4 ani in noiembrie 2020..., nu ?
E nascut in 2016 mi se pare, in
noiembrie...Bogdan-George Marinide.
Si Alexandra e asa trasa la fata, are un
chip suav, fin, oval, s-a tuns frumos, intotdeauna i-a stat frumos parul ei
fin, parca e o fata cuminte, o domnisoara....
Dar e tare slabita, obosita...
Trebuie sa traiasca sa creasca mare copilul
si dupa aceea mai departe....
Tatal Alexandrei in schimb :
Ca in Vechiul Testament, la oamenii de
altadata, de pana la Potopul lui Noe !
E incurajator sa vezi ca sunt oamenii
longevivi.
Eu una ma simt mai bine asa, decat sa aud “
toata ziua”, ca a murit X, a murit Y, si cand incep sa moara, moare cate o
generatie intreaga !
In ce priveste longevitatea, o surpriza
frumoasa a fost pentru mine sa vad cat de atasat este de mama lui, de dna
Tudora Resteanu, Eduardo Resteanu, fiul ei, judecatorul !
Nu credeam ca Eduard e asa un fiu bun si
atat de aproape de mama lui !
Eduardo e colegul si prietenul lui Tiberius
Barbacioru....
Si e putin mai tanar ca mine, cred ca da,
aproape sigur, insa mama lui are 90 de ani mi se pare, sau putin peste ?
Am vazut in comentariile de pe pagina lui
Eduard, multi o respecta foarte mult si i se adreseaza foarte frumos dnei
Tudora Resteanu !
Recent, mi-a facut surpriza, intr-o zi pe
FB, cineva a dat un Like, am gasit la Notificari, si cand colo, imi spun....
Tudora Resteanu ? Tudora Resteanu ? Pai nu e mama lui Eduard ? Ea ? Ea insasi ?
Nu e in lista mea, dar a dat Like la o
postare a mea de la multi ani, adresata Mirelei Margoi colega mea de banca de
scoala generala.
Ma uit, Mirela si cu mine nu avem prieteni
comuni pe FB !
Nu inteleg insa, eu cand ma uit si imi vad
pagina/ peretele/ wall-ul FB, din exterior, ca si cum as fi o persoana straina,
vad ca la mine nu se poate comenta, da Like, nici Share.
Eu am verificat setarile, “ Settings-urile”
si am potrivit astfel incat sa se poate da Like, sa se poata chiar comenta...
Nici mesaje nu pot primi.
Cu Eduard am fost prietena o vreme pe FB,
apoi el a iesit din lista mea.
In schimb atunci am devenit prietena cu
Tiberius Barbacioru.
Cred ca de maine o sa incep sa fac ceva
curatenie in casa, incet, incet, mai ales ca mama se va pregati pentru sosirea
pensiei, a dlui Doru’ postasu’.
IN casa, nu poti sta 2, 3 zile, fara sa fie
nevoie sa stergi praful, sa speli pe jos, ideal e sa dai zilnic cu aspiratorul
( ca la hotel )...
Ei bine, dar nu pot proceda chiar asa, sa
aspir in fiecare zi, cum procedam la Fraisans, in 30, rue de Rans, la Roland
Pasteur acasa, in Muntii Jura... in Franche-Comté. In Departamentul [ “judetul”
] 39 al Frantei.
De spalat pe jos, mai spalam in fiecare zi,
si cand nu spalam eu, spala mama.
La Fraisans, dar am vazut cativa ani buni
mai tarziu, dupa ce ma intorsesem la Bucuresti demult...
Am avut de la Silviu, sau prin el, un film,
e un film frantuzesc foarte bun, merita vazut, are sunet, dar nu se prea
vorbeste in film, oarecum, e un film de Arta...
Jumatate artistic, jumatate de Arta...
Se intituleaza “ Mon Oncle” de Jacques Tati mi se pare, exista, il gasisem odata
pe youtube, desi, in general, francezii nu dau gratuit, nu posteaza filmele lor
pe youtube, sau posteaza unele asa... nu stiu cum, ca nu iti vine sa te uiti la
ele, filmele bune sau cu actori mari nu le gasesti ce mai !
Gasesti maxim, cateva secvente, cand apar
si acelea.
Si atunci, in acel film, m-am recunoscut,
ca “stil” si mod de viata la Fraisans...
O zi obisnuita :
Doamna sta acasa, dar are grija de casa,
sterge praful, spala, aspira, schimba asternuturile cand trebuie, la un
interval de timp, eu le schimbam lunea, in fiecare zi de luni si tot atunci le
si spalam.
Are grija apoi sa puna masa, eu pregateam
masa, tacamurile, tot dichisul, in jurul orei la care sosea Domnul [ Roland ],
pe urma, ce-i drept, el aducea mancarea, vinul lui rosu, mai slab decat al
nostru cu mult, preparatele si se si ocupa cel mai adesea numai el, de pilda
daca trebuia pus ceva la microunde, sau daca trebuia prajit biftecul de vita...
In lipsa Domnului, Doamna, incepe si spala
in toata casa dupa ce aspira, sterge praful daca s-a depus – la ei e mai putin
praf, aproape deloc - , cat ma priveste i-am calcat camasile, dar era moda sa
nu le calci in Franta, din economie s-a creat o moda....
Camasile se spala si se intind pe tine,
cand le iei la purtare.
Cate ceva e de facut, trebuie sa speli
rufele, sa le intinzi pe franghie, sa le aduni, sa le pui la loc in sifonier
frumos....
La un moment dat imi cumparasem o carte in
franceza, de la o Tutungerie dintr-o localitate unde am fost cu Roland, si era
despre Monica Lewinski, fata aceea care a avut o mica aventura cu Bill Clinton,
motiv pentru care in America a iesit un show si proces intreg, ca si cum era
primul si ultimul barbat care sa procedeze asa, asa precum Clinton.
Insa nu am prea avut rabdare s-o citesc,
mai ales ca mi se parea stupid, cred ca ea povestea cum ii ascultau telefonul
si asa mai departe.
Ma plictisea, cand m-am intors la
Bucuresti, i-am oferit-o cadou dr.Caius Traian Dragomir, impreuna cred si cu o
carte in franceza de Psihanaliza, de JUNG.
Roland se mira ca citesc asa ceva, au ei,
asa, un soi de mirare bizara de-a dreptul, adica ce daca citesti ? Si nu e
libertate ? De fapt, cred ca s-a mirat Librarul, sau vanzatorul de la
Tutungerie cand am cules de pe raft aceasta carte, impreuna cu cateva carti
postale despre Fraisans, dar mai mult despre Jura, ca nu ne aflam la Fraisans,
nu stiu unde, zau ca nu stiu, la Saint Vit ? Poate da, poate nu, erau
localitati, comune din Muntii Jura in acele carti postale.
Dar era tot ce am gasit atunci la
Tutungerie... nimic altceva, desi mai erau vreo 2, 3 carti, nu stiu despre
ce...
Daca gasiti pe youtube, sau pe alt site (
pe unul de filme ), filmul francez MON ONCLE/
UNCHIUL MEU, de Jacques Tati, atunci cred ca o sa va placa sa vedeti
cum se desfasoara in mod clasic o viata burgheza in Franta, totul e randuit,
totul e asezat, totul e la locul lui...
E o viata care imi place... dar simti
nevoia sa ai activitatea ta.
Ei bine, totusi eu eram acolo abia de 2
luni, daca socotesc si luna de vara din 1999...
Dar la propriu, sunt femei care asa
traiesc, in ritmul acesta, ritmat de treburile gospodaresti, fara bataie de
cap, caci e liniste in jur, nu te streseaza nimeni si nimic, nimeni nu face
dezordine, asa ca totul e “ reglat”, pus la punct.
Seara te pregatesti sa iesi, sa iei masa in
alta comuna, localitate, sau oras chiar, la restaurant...
Cu Domnul, fireste.
E agreabil.
Agreabil e sa traiesti intr-o viata sigura,
ordonata, curata, frumoasa....
Imi amintesc ca, putin inainte sa plec...
in ianuarie 1999, pentru prima data atunci la Fraisans, grefiera-sefa Raluca
Nicolae ( Judecatoria Sector 1 Bucuresti ) primise cadou niste carti de la
cineva, ca mai vin oamenii si ofera o carte ( mai rar carti, chiar a fost cred
o exceptie ), o punguta cu cafea....
Si Raluca Nicolae era mereu, am auzit
undeva, in limbajul comun, cuvantul “ botoasa”, era bosumflata, de fapt avea
cred o viata cam grea cu sotul ei, dar odata nu a scos o vorba !
Insa intr-o zi a venit cu ochiul vanat la
judecatorie !
Raluca, deci eu o cunosteam din 1993, lucra
la serviciul Executari Penale al judecatoriei....
Apoi a devenit grefiera-sefa...
Era tare mohorata...
Si, intru la ea in biroul grefierei-sefe,
nu mai stiu cu ce treaba, si cum am spus ma pregateam de demisie si plecare (
m-au rugat ei sa aman demisia pana peste 6 luni, sa aduca o fata de la
Ministerul de Externe prin transfer, sa nu se piarda postul meu...daca plecam,
judecatoria pierdea un post de grefier.... asa insa aduceau pe cineva prin
transfer de la alta institutie ) si deci mai aveam treaba pe acolo, mai treceam
de la Raluca...
Ce-i vine Ralucai ? Ca nu mi-a venit sa
cred !
Zice dumneaei : “ Olivia, vrei tu cartile
astea ? Ca mi le-a lasat cineva !”
Era inutil sa mai adauge : “ Si eu nu stiu
ce sa fac cu ele...”
Eu, vazand carti si daca mi le oferea, si
cum nu imi imaginam ca o poate interesa lectura, m-am sacrificat, sa nu le
arunce si nu le-am refuzat....
Le-am luat cu mine la Fraisans, sa mai
citesc pe drum...
Dar stiti ce carti erau ?
Erau vreo 2, 3 chiar... nu stiu daca 4
carti....
Stiu numai ca intr-una din ele era vorba
de... ce spun eu e destul de aproximativ, dar totusi sa incerc...
De Rosetti ? De Bratianu ? De nu stiu ce
personaj care reusise sa scoata din Romania Comunista niste români !!!!!!!!
Poate era vorba de mai multe personaje in
carte...
Am ajuns “acasa”, ca Roland zicea ca e
acasa, si le-am pus in sifonierul mare si mai mult gol, din “ la salle à
manger” [ sufrageria clasica ] a lui Roland, acolo unde el mai punea acte,
hartii, socotelile sale, caci era nevoit sa tina atent contabilitatea,
socotelile casei, chiar era nevoit si petrecea cateva zile bune, asezat la masa
lunga, mare, din La salle à manger, cu calculatorul in fata, extrem de atent,
rabdator, cu hartii ( chitante, facturi ) in fata, si isi tinea
contabilitatea....
Acolo am pus si dosarul meu cu acte, cu
invitatia lui Roland, cu hartiile care imi fusesera necesare pentru a ajunge si
a sejurna in Franta.
Si acolo au ramas.
E drept sa spun ca le-am lasat acolo, in
speranta ca vreodata Roland le va citi, sau rasfoi, si va vedea despre ce e
vorba.
Azi am uitat si eu despre ce era vorba, cu
exceptia lui Rosetti sau cine era acel personaj...Bratianu ????????? Oare?
Intr-un fel nu ma mir, eram in 1999 si
teoretic la putere erau Taranistii din PNTCD.
Daca Raluca primise carti cu o astfel de
tematica, nimica surprinzator.
Dar, sa ma opresc aici si sa atasez cele 2
pdf-uri....
Pe curand, in seara asta vreau sa ma uit pe
youtube si pe trinitas.tv...
M-a durut spatele cateva zile bune...
Ies si eu din casa o zi, doua, dupa care nu
mai pot de articulatii si iar stau in casa nu stiu cate zile...
Dar cand nu am dureri simt nevoia sa ma
misc, sa ies chiar, mi-ar fi dor sa ies, sa iau aer, sa ma plimb, chiar si
iarna...
Cand incep durerile, ma simt “clouée” la
calculator, ma asez la calculator si nu ma mai misc de aici....
Calculatorul [si internetul] e marele meu
prieten, si cred, al celor care ca mine, sufera si sunt bolnaviori...
Olivia,
07/01/2020 18:32:28, Bucuresti.
olivia
- Olivia Marcov salul mamei
Craciun 2019.pdf
6.1MB
- Calendarul romano catolic
2020 DE PERETE.pdf
14.6MB
- Varujan Pambuccian 20 noiembrie 2019 FB.doc
62.5kB
- Olivia Marcov mail 7
ianuarie 2020 Sf Ioan.doc
59kB
*****************************************************************
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu