Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 17 octombrie 2018
emailul care urmeaza il atasez si in fisier word ...
Ieri noapte am visat-o pe Laura colega mea de facultate, Laura Agurida...
Azi am gasit vestea....
Vesti dupã vesti...
Dar mai bine sa-mi continui putin povestirea din e-mailul anterior...
Si totusi...
Pana sa o continui, sa va spun ca ieri seara pe la ora 19h00 mama s-a intors acasa de la Cora, nu stiusem pe unde e plecata....si mi-a spus, pe un ton vesel totusi, a venit tinta in dormitor unde eu stau la birou la computer si mi-a spus : " Hai sa-ti spun ca m-am intalnit cu DOMNUL NEGOESCU !!! "
In sinea mea : "Mai, dar cum ti-o fi iesit tocmai el in cale azi ?!"
Negoescu, administratorul blocului nostru R 4, cu care vorbea la telefon dl Ion Rizea de la RADET ca urmare a scrisorii mele catre RADET cu rugamintea sa ne dea apa calda...
Si mama : " Si m-a intrebat Negoescu : ' ATI FACUT O RECLAMATIE ?", iar mama i-a raspuns, viteaza : " NU EU, FIICA MEA !", Negoescu a inceput sa-i explice ca existe un site, RADET ( radet.ro ) si ca acolo sunt scrise avariile ( care sunt avarii = opriri de apa calda ) si acolo trebuie sa ne uitam, si dupa atatea explicatii, pentru ca la final, mama mi-a spus si ca i-ar fi aratat siteul nu stiu cum, poate avea un smartphone cu el Negoescu, altfel cum i l-a aratat ?
Si, la sfarsit, Negoescu ( dupa mine, auzind-o pe mama, Negoescu pe un ton asa.. onctuos oarecum, zice : ) : " DA ' DE CE NU M-ATI INTREBAT PE MINE ? [ inainte sa reclamati, adica ] "
Eu ii zic mamei, amuzata : " Lasa-l draga, ca sa vezi ce prinsese curaj si se ambalase la telefon cu domnul de la RADET, " Si a mai spus o doamna ca nu a fost apa calda, si o doamna de pe scara cealalta de la etajul.... a spus, si. ..." si Negoescu continua la telefon pe un debit ! Debit de râu dezghetat...apoi dl de la RADET : " da, atunci am avut noi ceva de lucru si a fost apa oprita 3-4 ore ! "
In dupa-amiaza asta, Silviu a plecat la job, ca el intra spre seara la job si inainte sa plece s-a dus la tata s-a aplecat usor in fata lui sa ii spuna la revedere, ii da mana lui tata, ii ia mainile, asa comportament nu am mai vazut la Silviu, s-a schimbat complet, in schimb, s-a aplecat mai tare, eram in spatele lui si dupa ce a dat mana cu tata i-a spus ( cred ) : "Stai cu nebuna asta !", asa pe un ton incet, si eu mi-am dat seama mai tarziu, dupa ce a plecat el, parca mi-ar fi ramas pe creier inregistrat si nu am decodat mesajul decat peste un timp de la receptarea lui...
Asa o fi spus, mi-am spus eu, gandindu-ma sa nu il invinovatesc pe fratele meu ca nu am niciun interes si biata de mine, eu il iubesc, dar, dupa ce Silviu a iesit pe usa, ma duc la pat la tata si el sta pe pat si se uita pe laptop, dar sta in pozitia sezut, si il sarut pe frunte, zambesc frumos, si tata, dintr-o data, pe un on artagos ma intreaba : " Auzi ? TU AI FACUT O RECLAMATIE ?"
Am fugit in bucatarie ca vroiam sa incalzesc niste mancare de post, pilaf cu legume si cartofi si i-am spus " Nu stiu tata, nu am facut nicio reclamatie !", dupa un timp insa m-am dus la el si l-am intrebat de ce e suparat pe mine si tafnos, ca e, de mai multe zile insa, si el imi spune : " Pai daca faci reclamatii !", si eu : " Dar nu am reclamat, i-am rugat sa ne dea apa calda, asta e altceva !"
Cred, da, a venit si mama cand va scriu, am auzit-o...
Pentru viitor, mama mi-a spus sa nu mai fac " din astea ", ca a apucat-o durerea de cap cand l-a auzit pe Negoescu !!!!
Revenind la povestirile mele, cele din emailul anterior ...
Despre familie...
Si apropo si de facebook ...
IN urma cu putine, cateva luni de zile, [...]
Inainte de Carmen din cate retin, si stiu, unchiul Titi a mai avut 2 asistente, una a fost Marieta Avram, sotia judecatorului Aurica Avram de la judecatoria sector 1 Bucuresti din anii 1993, 1995....dar inainte inca de Marieta, a fost Dory... o fata frumoasa, inaltuta bine, soliduta, cu forme, trupesa, cu ochi de spaniola, caprui, frumosi, cu parul...cred ca si-l vopsea ea roscat, plinuta si asa frumoasa cum era -desi se vedea ca nu mai e chiar prea tinerica, totusi cred ca ea l-a parasit pe unchiul Titi, era cred, nu mai stiu acum, ce mi-a ramas din amintiri si din impresii, era curtata Dory cred ca isi gasise pe cineva si probabil, nu stiu, a renuntat si la cariera de avocat.
A mai fost insa altcineva inainte de Dory...
Aceasta persoana, cat de mica e lumea, a ramas putin cu unchiul Titi, i-am vazut intamplator pe scari cred, in Palatul de Justitie, ca asa ne puteam intalni, era posibil ca sa te intalnesti intamplator cu multi oameni, era doar multa circulatie in Palat...
Unchiul meu era cu Cristina Chirvasie, o cunoscusem, cum sa nu, pe Cristina, mai tanara ca mine, cum sa nu.... dar ea tot prin recomandare venise, avea o ruda la Curtea Suprema de Justitie care il rugase pe unchiul Titi sa o ia si pe Cristina sub aripa sa avocateasca...
Cristina Chirvasie era si este fiica unei doamne, cu care am fost colega de serviciu, la primul meu loc de munca, doamna Rodica Chirvasie, sotul ei era un roman de origine grec insa, si inca de origine se poate spune si asa, din Moldova sau Moldova-Basarabia, pe undeva pe acolo...
Nu stiu daca amandoi, poate da, poate nu, dar parintii Rodicai Chirvasie avusesera mosie in Romania, unde ? Tot prin Sud, poate tot prin Arges...?
Rodica avea 2 copii de varste apropiate, pe Cosmin si pe Cristina.
Cosmin sau Costin ? Cosmin...
O data m-a invitat la ea acasa, sa fi fost prin 1990, 1991 ?
Eleganta, o doamna care nu avea rautatea si acreala altor femei care in Romania daca au trait in Istoria asta ciudata, rea, in lupta de clasa, s-au suparat rau pe oameni... si s-au suparat la noi si cei din fosta clasa dominanta, de dinainte de comunisti, dar si cei din clasele din timpul comunistilor, proletari si altii, spuneti-le cum doriti.
Rodica, desigur, o fi avut si ea nemultumirile ei, legate de Istorie, insa reusea sa aiba o dorinta de viata care sa invinga mohoreala, supararea, aciditatea, rautatea fata de ceilalti oameni, care acum erau, cati mai erau, toti, in timpul regimului comunist....
Avea si rude la Paris, unde Cristina a fost trimisa o vreme...
Era o doamna placuta, intotdeauna fina si eleganta, cu gust, o femeie mai blanda decat ai fi sus, poate, la prima vedere, era materna, era femeie, era sotie, era o persoana care trecuse prin viata si intelegea viata si....iubea viata !!!!
La prima vedere, avand o frumusete asa, era tipul de femeie frumoasa mandra, dar asa o aratau trasaturile chipului, asa ii era tonusul, statura, mandra...
Si natura, si Dumnezeu care ii daduse frumusetea ei, ii daduse o frumusete de femeie demna, care trece peste mizeria vietii si care se ridica prin calitatile ei, prin intelepciunea ei, care se ridica spiritual.
In mod sigur insa, faptul ca iubea viata o ajuta foarte mult.
Era chimista sau biochimista.
Era liberala.
Locuia pe 1 Mai, nu stiu daca si azi se numeste asa, intr-un bloc cu cateva nivele, curat, cu incaperi destul de mari, ea povestea cum sub ea locuise un ministru si cum sub ministru cred, se instalasera cei de la Securitate, cam as ceva, sa-l urmareasca pe ministru...
Gandindu-ma la Rodica Chirvasie imi spun ca au fost si intotdeauna sunt si oameni care vor sa traiasca, care nu inteleg - asta nu inseamna, cum ziceau comunistii, ca esti parazit social - sa traiasca decat cat mai pasnic si frumos, pe cat e cu putinta, in timp ce altii isi castiga mizerabil painea si viata, facand viata rea si urata altora, tuturor chiar la nevoie, daca asta ii ridica pe ei.
Unii care s-au agatat de mizeria vietii, si au facut chiar o viata mizerabila lor si altora, desi ei erau ' stapanii " , cei la putere...
Si unii, care la polul opus, au intampinat greutatile vietii ridicate de mizeria pe care le-o faceau altii, cu oarecare, totusi, seninatate, pentru ca in ei a predominat dorinta si instinctul de a trait, dorinta de a se bucura de viata.
Cati oameni nu au scos din ei, ce a fost mai rau, mai instinctual si mai urat, in timpul dictaturii si al ideologiilor de tot felul ! Si unii si altii au trait candva in aceeasi " tabara", deci pot si oameni care s-au aratat rai, din toate regimurile, puterile, ideologiile, anii, vremurile, si tot din clasa lor sociala, unii care nu au nimic impotriva nimanui si care vor doar sa traiasca decent si pe cat posibil, cat mai frumos !!!
Si la comunisti a fost la fel : unii te intoxicau cu rautatea si barfele lor, si altii vroiau totusi sa treaca prin viata cat mai pasnic si sa fie lasati in pace - de tiranie, despotism, lupta de clasa si alte asemenea lucrari ale Satanei.
Carmen Pascu.... Carmen, pe vremea aceea, a anilor 90 si ceva, era nemaritata.
La un moment dat insa, [...]
Carmen locuia cu chirie pe la Timpuri Noi, nu am vizitat-o insa niciodata, cu alta fata, studenta nu stiu la ce facultate, Felicia parca, [...].
Imparteau cheltuielile.
Nu ii era usor lui Carmen, uneori ma miram cum rezista, trebuia sa isi spele, sa isi calce, era intotdeauna curata si ingrijita, ca scoasa din cutie, dar ii era greu, ma intrebam uneori ce mananca, parintii ii trimiteau banii pentru chirie si bani de viata zilnica, ca doar avea nevoie de haine, incaltari, transport, mancare,.......
Si [...].
La tribunal era de dimineata pana dupa-amiaza cu unchiul Titi.
E greu.
E probabil ca am stiut, foarte probabil, ca a facut Dreptul la Spiru Haret, insa uitasem unde a studiat.
Pe atunci eu nici nu stiam bine de Spiru Haret, si facultatile particulare cu denumirile lor, abia ce imi treceau uneori, intamplator, pe la ureche.
Si mai ales nu banuiam ca intr-o zi voi ajunge chiar eu studenta la Drept la Spiru Haret !
Unchiul Titi [...]
[...]
Stiu ca, pentru ca eu nu eram dorita [...], dar eu mi-am dat seama ca eu nu pot schimba situatia asta proasta, rea, care exista in familie de cand era mama domnisoara.....
Cum sa schimb eu trecutul inaintasilor mei si relatiile dintre ei ?
[...]
Si asa, la rugamintea bunicului meu Paraschiv, am devenit grefiera de sedinta.
[...]
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu