Drept comunitar. Principiul certitudinii juridice. Securitatea juridica

Principiile dreptului comunitar

Principiul certitudinii juridice ( securitatea juridica )

Principiul certitudinii juridice, care este un principiu fundamental al oricarui sistem juridic, are un rol important in dreptul comunitar.

Potrivit lui, aplicarea legii la o situatie specifica trebuie sa fie previzibila.

Principiul poate fi descris ca obligatia ce revine  autoritatilor publice de a se asigura ca legea sa fie usor de stabilit de catre aceia carora li se aplica, si ca acestia sa poata nu fara temei, sa prevada existenta ei, ca si modul in care ea va fi aplicata si interpretata.

In multe situatii organele comunitare de justitie au facut referire la acest principiu, modelul de inspiratie fiind cel german.

1) In concret, s-a considerat ca, de exemplu in materie de concurenta, faptul ca un acord, o decizie sau o practica concertata, poate intra in sfera articolului 85 [ 81 ] alineat 1, nu este suficient pentru o imediata apreciere, in sensul interzicerii ei si al nulitatii ei automate potrivit articolului 85 [ 81 ] alineat 2.

“ O astfel de concluzie ar fi contrara principiului certitudinii juridice care, cum a mai considerat Curtea in hotararea sa in 6 aprilie 1962, este o regula de drept care trebuie sa fie sustinuta in aplicarea Tratatului, deoarece ea  ( concluzia ) ar avea efectul de a interzice si a face imediat nule, unele acorduri, chiar inainte sa se constate daca articolul 85 [ 81 ] ca un intreg, este aplicabil acelor acorduri.

2) In aceeasi materie, in legatura cu aplicarea Regulamentului nr.17 din 6 februarie 1962 – primul regulament de aplicare a articolului 85 [ 81 ] si art.86 [ 82 ] ale Tratatului – s-a decis ca “ ar fi contrar principiului general al certitudinii juridice de a deduce ca, deoarece acordurile notificate nu sunt in ultima instanta valabile, in masura in care Comisia nu a luat nici o decizie asupra lor conform art.85 [ 81 ] alineat 3, ele nu ar fi complet eficace.

Desi faptul ca astfel de acorduri sunt pe deplin valabile, poate sa dea nastere unor dezavantaje practice, dificultatile care s-ar putea ivi din incertitudinea in relatia juridica bazata pe acordul notificat, ar fi inca si mai daunatoare “.

3) Dar s-a considerat ca nu se incalca acest principiu, atunci cand Comisia adopta o decizie in domeniul cncurentei dand aceeasi interpretare unui regulament privind exceptarile de grup, precum aceea stabilita intr-o comunicare care a fost publicata in acelasi moment ca al regulamentului, si al carei inteles si domeniu de aplicare, ea le-a explicat intr-o scrisoare trimisa intreprinderilor in cauza, anterior acelei decizii.

Principiul ca o masura nu poate fi modificata odata ce ea a fost adoptata de autoritatile competente, constituie – a aratat Curtea – un factor esential care contribuie la certitudinea juridica si la stabilitatea situatiilor juridice in ordinea juridica comunitara, atat pentru institutiile comunitare, cat si pentru persoanele a caror situatie juridica si de fapt este afectata printr-o decizie adoptata de aceste institutii.

Numai respectarea riguroasa si absoluta a acestui principiu poate sa garanteze ca, ulterior adoptarii sale, o masura poate fi modificata numai in conformitate cu regulile privind competenta si procedura si, in consecinta, ca masura notificata si publicata constituie o copie exacta a masurii adoptate, reflectand astfel cu fidelitate intentia autoritatii competente.

In domeniul aplicarii articolului 119 [ 141 ] CE ( Comunitatea Europeana si Tratatul constitutiv ), Curtea s-a pronuntat in sensul ca, importante consideratii de certitudine juridica, afectand toate interesele implicate – atat publice cat si private -, fac in principiu imposibila redechiderea problemei platii pentru trecut, efectul direct al articolului 119 [ 141 ], neputand sa fie invocat in scopul sustinerii reclamatiilor privind perioadele de plata anterioare datei hotararii Curtii, cu exceptia acelor lucratori care au introdus deja actiuni, ori au facut o cerere echivalenta.

II.  Caracterul obligatoriu al acestui principiu a fost insa atenuat in conceptia Curtii, care il priveste mai curand ca ( pe ) un scop dezirabil, potrivit precizarilor sale in sensul ca, atat timp cat Comisia nu a luat o decizie asupra noilor acorduri notificate, acestea pot fi puse in aplicare pe riscul partilor, de unde rezulta ca notificarea facuta conform articolului 4 alineatul 1 din Regulamentul mentionat, nu are efect suspensiv, iar protectia certitudinii juridice nu ar fi aplicabila acestor acorduri incheiate dupa intrarea in vigoare a Regulamentului.

III. Domeniile in care este necesar ca principiul certitudinii juridice sa se impuna cu deosebire, privesc termenele si durata prescriptiei, protectia drepturilor dobandite, neretroactivitatea si imediata aplicare a legii, legitima aparare fata de masurile legislative, folosirea unei limbi inteligibile, ca si aplicarea principiului  “ patere legem quam ipse fecisti “, care inseamna ca fiecare autoritate trebuie sa se supuna propriilor sale reguli ( a se arata clar regulile in masura in care au fost elaborate ).

( Drept comunitar – curs universitar, Octavian Manolache, ed. a 3-a revazuta, All Beck, Bucuresti, 2001 ; Note de curs, Master Introducere in dreptul european, prof.univ.dr.Marin Voicu, 2007, Universitatea “ Spiru Haret “ Bucuresti )