Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

miercuri, 14 martie 2012

Istoria Dreptului Roman ( 3 ) : Hrisoavele Domnesti de Ion Peretz, Curs, 1931

Scarlat Calimach in loc sa faca apologia legii face apologia domniei. Stapanirea se intemeiaza pe forta lucrurilor. Nevoia de a fi condusi e ceva firesc la oameni si au recunoscut-o din toate timpurile si pururea au pastrat-o, ori-care a fost forma lor de guvernamant. Stapanirea aceasta, puterea de a obladui pe semenii sai, ridica, inalta pe om, il asemueste intru catva cu Dumnezeirea  si ca atare atrage pentru el aceleasi preocupari ca ale Ziditorului. Dupa cum Dumnezeu se ocupa in cele mai mici amanunte de lumea de el creata, realizand astfel armonia universala si avand in deopotriva grija de macrocosm si de microcosm, de infinitul de mare si de infinitul de mic ; tot astfel domnitorul nu trebue sa-si margineasca preocuparea numai la cele mari ci sa coboare pana la straturile cele mai de jos, si sa se ingrijeasca de cele mai mici chestiuni, caci numai astfel isi indeplineste marea lui misiune, aproape divina. Pentru aceasta el are la indemana legea. Caci legile sunt necesare. Calimach o afirma, fara sa o mai discute, nici s’o motiveze. Dar ele nu se potrivesc la toate timpurile si deci Domnitorul cand le desface, cand le preface, cand le indreapta, cand le creaza. Acest adevar l-au recunoscut intotdeauna suveranii si domnitorii la noi in tara, au avut constiinta de el si au procedat in consecinta. Astfel Alexandru cel Bun a cerut Basilicalele dela imparatii Palelologi, a extras din ele cele de nevoe Moldovei si le-a tradus in limba tarii. Dupa el Vasile Lupu a adaos la pravila veche luand tot de la Basilicale si a facut o noua pravila, - asa zice cel putin Cantemir – apoi ceilalti domnitori au introdus de-a dreptul legiuiri diferite bizantine si unii dintre ei au facut hrisoave tot pe temeiul acelor legiuiri. Totusi un inconvenient mare subzista : legiurile bizantine erau grele de inteles, scrise fiind in elineste si latineste. Numai Prohironul lui Armenopulos era inteligibil, tradus fiind in greaca moderna ; dar si el era gresit talmacit in multe locuri. Aceasta a indemnat pe Alexandru Constantin Moruzzi Vv. sa pue pe Cara sa traduca Exabibla in româneste, ca imediat in urma sa-si dee seama, ca nu Armenopulos ci Basilicalele sunt legile ce au fost in onoare in Moldova si sa insarcineze pe acelas Cara cu alcatuirea unui cod civil si penal in patru carti, luat din acele legiuiri anume. Codul n’a fost terminat ;  Cara a murit si Scarlat Calimach dela suirea sa pe tron s’a tot gandit sa alcatuiasca o legislatiune complecta pentru Moldova incepand cu Codul Civil. A vorbit cu Mitropolitul, cu Episcopii, cu boerii cei mari. Toti s’au aratat nu numai dispusi sa primeasca suggestiunile  Domnitorului dar si entuziasti si au facut chiar o anafora in acest sens – care din nenorocire nu ni s’a pastrat. Purcezand deci la alcatuirea acestui cod – Calimach nu ne pomeneste de jurisconsultii carii l-au lucrat – pe temeiul Basilicalelor – Calimach nu ne pomeneste nici de Codul Austriacintroduse in tara inca din veacul al cincisprezecelea, s’a recurs si la alte legiuiri, Basilicalele fiind necomplecte : la Novelle, la Breviar, la jus Graeco-Romanum, la Synopsis Basilicorum, ba chiar pentru lucruri mai noui la “ unele “ coduri europenesti, la alte legiuiri, la obiceiurile pamantului si la hrisoavele domnesti.
S’a desavarsit astfel un cod civili in trei parti, la care vor urma alte coduri pentru celelalte parti ale legislatiunii. Acest cod se promulga la 1 Iulie 1817 prin acest hrisov chiar si intra in vigoare  conform § 4 peste trei luni, la 1 Octombrie 1817. Dela acea data se va judeca dupa regulele coprinse intr’ansul. Unde nu se pronunta se vor urma regulele de interpretare dela §§ 9 si 10. Calimah termina cu un apel la viitorii domni ai Moldovei sa continue pe de o parte opera lui legislativa, sa aplice pe de alta parte cu stricteta codul civil.
In preocuparea sa de a asigura punerea in aplicare a codului sau, suprimand pe cat se poate nedumeririle si gresitele interpretari, Calimah numeste si un jurisconsult la data de 1 Ianuarie 1818 in persoana stolnicului Constantin Scheletti prin urmatoarea tidula domneasca :
“ Multi din vechii si modernii publicisti au dovedit trebuinta introducerii in Staturi a unui censor al legilor. Acest censor, pe care anticii Elini il numeau Thesmothetin iar Bizantinii nomofilacs ( pastrator al legilor ), era insarcinat cu necurmata privigherea asupra adunarei legilor, si cu cercetarea daca nu este in ele vr’o contrazicere, daca rostirea lor e lamurita si lesnicioasa la inteles, daca nu cumva legea incepe a fi contrara cu inteligenta, cu moravurile si cu starea de propasire a natiei ; ca tot ce din scapare de vedere sau din provizoriul imprejurarilor s’ar gasi esit din drept, sau din folosul obstesc, observandu-se de dansul si dovedindu-se, sa se comunice guvernului proecte de modificare.
Caci toate lucrurile omenesti fiind supuse imperfectiunei, apoi ori si care legislatie, cat de buna de ar fi, are neaparat propriile greseli care de si indelungatul timp ne le face cunoscute si ne le descopere, inca nu se indreapta, incat aceste scapand  multa vreme din vederea carmuirei, ocupata in alte lupte, nacajesc poporul, si abia tarziu fac pe guvern sa inteleaga cate rele poporul au suferit. Iar pan’atunci poporul sufera, publicistii protesteaza si legislatia merge catre propria ei peire.
Asa dar rânduirea Juris-consultului e foarte trebuitoare, ca sa întâmpine prin asistenta-i de toata ziua rãlele ce se prilejuesc din citatele pricini.
Ocupat neincetat cu studiul legelor, cercetand fie-care lucru cum sta, luand seama pururea ca legile sa se pazeasca si cercetand pricinile de neorandueli, el cel intaiu va descoperi lipsurile legislatiei, el cel intaiu va arata carmuirei si carmuitorilor indreptarile de care corpul legilor are trebuinta ; precum scrie si Ioan Mitropolitul Evhaiton.
“ Juris-consultul cugetand la ceea ce este de interesul obstesc, insusi va supune Imparatului reflectiile sale, insusi va indupleca, si insusi va scrie “.
Din cele descrise mai sus e vederat ca postul de jure-consult are de competenta numai privegherea asupra legilor si putere datatoare de opinii, insa nici de cat cea datatoare de legi. Aceste vazand si noi, si dorind folosul ce din bune legi se va aduce supusilor nostri, statornicim prin tidula noastra de fata functia de Jurisconsult, decretata de noi, si numim la aceasta pe boeriul nostru Stolnicul Constantin Scheliti, barbat erudit si esperient in legi.
Si dar poruncim D-sale.
1.      Sa privigheze cu scumpatate la pazirea legilor si a obiceiurilor cuprinse in codul de legi sanctionat de noi la anul 1817 Iulie 1, care cod va ramanea pentru totdeauna baza neschimbata si statornica a dreptului mãdulãrilor acestui Stat.
2.      Sa asisteze la toate pricinile ce se judeca atat la Divanul boerilor cat si inaintea noastra.
3.      La toate judecatile despre care i se vor face intrebari de Divan, de Departamentul pricinilor straine, de Hatmanie, Agie si Vornicia de Aprozi, Juris-consultul va raspunde in scris, raportuind citatelor instante rostirea legei din Codul Civil aplicabila la pricina ce se judeca : ear daca nu se va gasi lege in potrivire cu judecata, isi va da opinia dupa §§ 9, 10 si 13 a Codului Civil. El insa se va abtinea cu desavarsire de la darea de opinii persoanelor private care iar cere niste asemenea.
4.      Fiind nevoe de a se adaugi vr’o lege, sau de a se indeplini vre-un neajuns, el va raporta imprejurarile puterei legislative, pentru ca aceasta sa oranduiasca cele de cuviinta, potrivit cu § 11 din Cod.
Pentru ostenelele sale i orânduim onorare cate 100 lei pe fie-care luna din casa rãsurilor, fara nici o scadere. Intr’acest chip, avand cu indestulare cele trebuitoare, el nu se va ocupa de alt de cat de interesul obstesc, pentru ca stiinta ezacta a legilor cere vacanta de ori ce alta indeletnicire.
El isi va avea functia pe viata, nu va fi inlocuit de cat la caz de demisie din pricini binecuvantate, va avea rangul si mai ‘nalt de Cãminar si scutelnici 21 ; va purta barba pentru ca venerabilitatea functiei sale sa fie caracterizata si prin esteriorul sau.
Deci intarim, dupa vot obstesc, tidula de fata cu iscalitura noastra si pecete.
In 1 Ianuarie 1818.
Noi Scarlat Alexandru Calimach Vv.

Nevoia de a priveghea si de a cerceta legile pentru a evita contrazicerile intre ele, expresiunea defectuoasa si neclara si dispozitiunile impotriva ratiunei, a bunelor moravuri si a normalei propasiri a poporului, face pe Calimah, care se reclama in aceasta privinta de la “ publicisti “ sa infiinteze un post de jurisconsult, a carui misiunea este precizata in tidula domneasca ce o da trei luni dupa intrarea in aplicare a Codului civil. Calimah compara pe  jurisconsultul sau cu thesmothetii atenieni si nomofilaxii bizantini. Desi rolul celor d’intai era mult mai mare,  autoritatea lor decurgand din demnitatea de arhonti, pe care o detineau.
Cat despre nomofilax se pare ca rolul sau era dimpotriva mai redus decat al jurisconsultului creat de Calimah si ca ajunsese mai mult un titlu onorific de cat o adevarata functiune. In tot cazul Calimah determina precis si competinta si atributiunile jurisconsultului. El privegheaza legile in aplicarea lor spre a vedea rezultatele, pe care le dau ele si puterea sa este pur si simplu “ datatoare de opinii “. El deci suggereaza, propune legile, pe care sa le faca puterea legiuitoare, nu are putere “ datatoare de legi “.
Atributiunile vedem ca sunt fixate precis. 1. Jurisconsultul pazeste ca dispozitiunile din codul civil fie intemeiate pe legi, fie pe obiceiuri sa fie pazite de catre judecatori ; 2. El trebue sa asiste la toate pricinile ce se judeca atat la divan cat si inaintea Domnului ; 3. trebue sa raspunda in scris la toate consultatiunile ce i se cer de catre instantele judecatoresti : divan, departament al strainelor pricini, hatmanie, agie, vornicie de aprozi, fiindu-i interzis de a da consultatiuni particularilor ; 4. el trebue sa raporteze puterei legislative atunci cand se simte nevoia unei legi. Creând slujba, Calimah cauta sa o incunjure cu garantii. Ii da jurisconsultului un salariu indestulator pentru a-l pune la adapost de ori-ce nevoe si a-i putea pretinde sa se devoteze exclusiv functiunei sale ; ii da rang de boer de clasa intaia, ii da scutelnici, ii da drept de a purta barba, pentru ca “ venerabilitatea functiei sale sa fie caracterizata si prin exteriorul sau “.
Hrisoavele si pitacele lui Ioan George Caragea Voevod le-am reprodus in volumul al treilea al nostru. Totusi este nevoe de a reaminti ultimul din aceste hrisoave, acela care promulga legiuirea :
Io Ioan Gheorghe Caragea Voevod i gospodar zemle vlahiscoe.
Prea sfintia ta parinte mitropolite, iubitorilor de Dumnezeu episcopi, si dumneavoastra cinstitilor si credinciosi boerilor veliti ai Divanului Domniei mele halea si mazili, precum din inceputul domnescei noastre obladuiri, ce din dumnezeeasca pronie ni s’au incredintat asupra acestei de Dumnezeu pazita tara, n’am contenit de-a pururea nu numai de a cugeta, ci si in fapta de a pune ori-ce am chibzuit ca priveste si in parte si de obste, spre buna petrecere si fericire tuturor celor ce sunt sub a noastra obladuire. Asijderea ne-am silit dupa cuviinta din toata vârtutea ( precum este sciut tuturor de obste ), ca si la pricinile de judecati sa se pazeasca dreptatea intru a se intregime, vanandu-se si deslusindu-se fara de partinire cea adevarata fiinta a fies-careia pricini, din invaluirea a ori-ce fel de intamplare ce ar putea ca sa acopere adevarul si dreptatea, ca una ce numai printr’a sa neschimbata si neschimonisita fiinta se poate pazi datoria bunei cuviinte a fies-caruia catre altul, din care se alcatueste intru norod o fericita dainuire si petrecere, aceasta dar obstiei dorita si folositoare alcatuire, mai cu adaos dorind-o Domnia mea, dupa a obladuirii datorie, am intocmit prin sfat de obste ( precum este sciut ) cu destula osteneala, pravila ce este adunata din imparatescile pravili i din pravilniceasca condica si din obiceiurile pamantului, ce s’au urmat pana acum, alcatuind-o si deslusind-o dupa povatuirea dreptului cuvant si cu buna oranduiala, in cat au fost prin putinta, care pravili s’au si dat in tipar, atat in limba româneasca, cat si in limba greceasca, si fiindca aceasta buna intocmire urmeaza dupa cuviinta a se pune si in lucrare, de aceea hotarim, ca de la zi intaiu a viitorului Septembrie sa se pue in lucrare si sa inceapa toate judecatoriile tarii a judeca pricinile dupa aceasta pravila, de ale careia trupuri tiparite poruncim dumea-tale Vel Logofete de Tara de sus, sa se si imparta dupa insemnarea de mai jos aratata, insa asta una data din cele grecesti, pana vor sosi dela tipografia  Râmnicului din sud Vâlcea si cele românesti si atunci se va imparti si dintr’acelea tot dupa aceasta insemnare. Iar pe de alta parte, sa se faca acum si domnestile noastre publicatii, atat in politie, cat si prin toata domneasca noastra tara, dupa coprinderea de mai sus aratata, iar prototipe ale acestei pravili, adeca cele doua tipuri, scrise de mana in limba greceasca si altul in limba romaneasca, care sunt adeverite cu insasi iscalitura si pecetea Domniei mele, sa se dea a sta in pastrare la sf. Mitropolie. Tolco pisah gpd. 1818 August 9.
( Pecetea gpd. ).
Vel Logofat.

Este putin de spus asupra acestui pitac. Caragea repeta cunoscutele fraze despre necesitatea dreptului si a legilor si arata ca el s’a ingrijit anume de caceasta indatorire domneasca. Apoi promulga codul de ziua de 1 Septembrie 1818 si da ordin sa se imparta la judecatorii pravila cea greceasca pana ce vor sosi de la tipografia din Râmnicul Vâlcii si pravilele românesti, care se vor imparti dupa aceiasi lista la aceleasi instante. Prototipele, cele doua pravili originale manuscrise se vor pastra la sfanta Mitropolie. Stim ca traducerea romaneasca nu s’a impartit la judecatorii decat la 2 Ianuarie 1819 sub domnia lui Alexandru Sutul Vv. care a poruncit sa se metaheriseasca in pricinile de judecati impreuna cu cea greceasca.
Alte hrisoave relative la promulgari de legiuiri moldovene sau muntene nu mai intalnim in vechiul nostru drept.


( extras din Cursul de Istoria Dreptului Roman  Volumul IV Hrisoavele Domnesti de Ion Peretz Profesor la Facultatea de Drept din Bucuresti 1931, Bucuresti, Tipografia " Carageale ", str. Selari, 4 )

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu