“ Capitolul VI
Hrisoavele privitoare la straini
Hrisoavele privitoare la straini coprind si dispozitiuni generale si dispozitiuni speciale relative la diferite neamuri asezate in tara : Armeni, Greci, Jidovi, Lipoveni, Nemti, Ungureni, etc.
Cele generale, pe care le reproducem sunt in numar de doua, unul din Moldova dela Constantin Mihail Cehan Racovita Voevod din 9 Iulie 1754, ce se ocupa de asezarea darii pe Moldoveni instrainati si pe strainii de ori ce neam ce ar veni sa se aseze in tara ; celalalt din Muntenia de la Stefan Mihail Racovita din 30 Iulie 1756, prohibind pe viitor casatoriile dintre straini si pamantence.
In primul hrisov, Domnitorul moldovenesc, constata pe de o parte, ca sunt locuitori instrainati, carii doresc a veni la Patrie, iar pe de alta parte ca sunt alti straini, carii “ iubesc pamantul acestei tari “ si vor sa vie intr’ansa. E vorba de zece sate in care sa se aseze acestia.
Domnitorul ii primeste bucuros si le acorda urmatoarele avantagii :
1. Un timp oarecare, care nu este determinat in hrisov, asa cum il avem, vor fi cu totul nesuparati de bir. “ Dupa plinirea sorocului, vor plati in chipul urmator : fruntasii 15 lei, cei cu 4 boi 10 lei, cei cu doi boi 5 lei si cei fara nimica 2 lei, pentru vitele ce au in plus nu vor plati nimic.
Plata se face in patru ciferturi pe an, din trei in trei luni. Cu strangerea birului sunt insarcinati vorniceii si vatamanii satelor, carii sunt scutiti de bir. Banii stransi ei sunt indatorati sa-i remita la zapcii.
2. Desetina de stupi si de mascuri dupa obicei, gostina de oi 2 parale de oaie ; vacarit nici cunita nu platesc, dar o conditie se pune : sa nu se amestece bucate in tara cu cele pe care le au ei, caci in acest caz cu mare urgie se vor pedepsi.
Nu vor da nici pogonaritul de tutun. Preotii lor nu vor da alte dajdii de cat doi ughi pe an : ploconul vladicesc.
Dascalii de asemene vor fi scutiti de bir.
Pentru alte pricini. In ce priveste contestatiunile pe care le ar avea ei cu vornicii lor, ramane sa se duca la vel Capitan de Soroca, sa-i aseze.
Nici parcalabii, nici sugubinarii, nici alti globnici nu au voe sa intre in acele sate, afara numai pentru pricina domneasca.
3. Mitropolitul si episcopii eparhiilor in care se afla satele sunt competenti sa-i judece dupa canoane si sa-i pedepseasca cu pedepse canonicesti, dar la gloaba nu au dreptul sa-i pue.
4. In ce priveste indatoririle lor fata de proprietatii mosiilor pe care se asazã, ori cine ar fi acestia, ele se reduc la dijma si bani. Din pometuri, fânate si stupi, zeciuiala dupa obicei ; din gradini si ogoare nu se zeciuesc ; la poduri, la clãci si leu de casã nu sunt supusi. Vor da insa “ pentru sedere si calcare locului “ 3 potronici de casa.
5. Pentru a fi apãrati de ori ce incãlcari de drepturi si a face sã se respecte dispozitiunile hrisovului domnesc, ei trebue, cand vin sã se aseze sa-si ia de la dregatorii tinuturilor si anume cei din partea orasului dela Serdar si cei din partea Sorocii dela Capitanul de Soroca, pecetluire rosu care le “ va fi un semn de la mâna lor si pentru nesupararea lor si de mai buna stare testamentului, ca sa se poata pazi toate acele ce sa cuprind in testament “.
Domnitorul leaga hrisovul sau cu blestem arhieresc, amenintand pe cei ce ar strica sau ar indemna sa se strice acest asezãmânt “ sa fie blãstãmati de Domnul Dumnezeu si de pre curata maicã sfintiei sale si de 318 sfinti parinti, dela soborul nicean si de toti sfintii si sa se imbrace cu blastamul ca intro camasa trupurile lor sa steie intregi netopite in veci, si parte sa aiba cu Iuda vânzãtor si trãcletul de Arie si in viata lor sa dobandeasca bubele lui Ghiezi si cutremuru lui Cain si sa se stearga numele lor din cartea vietii “.
[ ... ]
In Muntenia Stefan Mihail Racovita Voevod are alte preocupatiuni. Strainii : Grecii, Arbãnasi, Sârbi si altii au napadit tara romaneasca. Cei mai multi goniti din tara lor de originã pentru “ rautati si blestemãtii “, s’au imbulzit in tara noastra si nu s’au multumit cu chiverniseala, cu castig si cu inradacinare aci, ci chiar au cautat sa se insoare, sa ia femei de aci “ de pamant “, sa ia fete de boeri si cu fel de fel de chipuri sa intre in boerii, “ care nu sunt de obrazul lor “.
Rezultatul este, dupa Stefan voda Racovita, ca dregatoriile se necinstesc, neamurile boerilor pamanteni se ocarasc si cã câstigul si folosul il apuca ei, iar tara ajunge la razvratire, pricinuindu-se stricaciune la toata Patria. Domnul deci hotaraste urmatoarele :
Nimeni dintre straini sa nu se mai insoare si sa ia fata de pãmântean ; nimeni dintre pãmânteni sa nu cuteze a-si da fata sau rudele dupa strain macar oricine ar fi acela.
Pedeapsa in caz de calcare a poruncii hrisovului este : izgonirea celor ce se vor insura impreuna cu femeile lor si confiscarea averei lor in folosul Domniei. Pamantenii la randul lor se vor pedepsi cu grea pedeapsa. De asemenea si nasii. Cat despre preotii ce vor celebra asemenea cununii, li se va lua darul si vor fi mai pedepsiti si de judecata politiceasca.
Fetele strainilor au insa voe sa se marite cu pamantenii cu restrictia ca nu pot sa-si “ încuibe rudele lor in tara “.
Ce se intampla cu cei ce s’au insurat inainte de hrisov ?
Casatoriile lor sunt respectate si ei sunt suferiti in tara, dar cu conditia sa rãmâe la locul lor si sa nu caute sa se inalte in boerie, daca sunt boeri, sau sa intre in rang de boerie, daca nu sunt inca boeri.
Daca incearca ceva in acest sens, daca cuteaza “ a face vre-o miscare “ sunt izgoniti cu femeile lor si averea lor confiscata. In afara de aceasta le este interzis sa cumpere mosie, vie, casa, moara, pravalie si ori ce bun nemiscator.
Cei ce sunt proprietari din nainte de hrisov continua bine inteles sa stapaneasca, cu indatoririle fixate prin hrisov. Numai Moldovenii sunt scutiti de aceste prohibitiuni si restrictiuni. Intre ei si pamanteni nu se face deosebire.
Cum s’au modificat aceste prescriptiuni riguroase o sa vedem studiind hrisoavele speciale si dispozitiunile pravilelor.
Iata si hrisovul :
“ Hrisovulu Mãriei seale Stefanu Voevodu Racovitã pentru a nu se mai însura oameni strãini in pãmântul terei.
Io Stefan Mihai Racovita Voevod B. M.
Zemli Vlascoi. De vreme ce strainii cari vinu aicea in teara, Greci, Arbanasi, Sârbi si alti, afara din Moldoveni, unii oameni mai de cinste si cu neamulu sciutu, altii prosti si nesciuti, unii fara de mestesuguri, iar altii cu mestesugu : cojocari, croitori, zlatari, simigii, bragagii, pitari, casapi, si altii cei mai multi goniti din teara si patria loru, pentru multele feluri de rautati si blãstemãtii, ce faceau acolo, inca unii si insurati pe la loculu loru, dupa ce vinu aci in teara si isi facu oare-ce chiverniseala si castigu nu numai ca se inradacineaza cu intemeere, ci inca se si insoara de iau femei de aci, de pamantul si fete de boeri, si cu multe feluri de mijlocuri intra si in randulu boeriloru, cu dregatorii, cari nu sunt de obrazulu loru, din care lucru dregatoriile se necinstescu neamulu boeriloru pamanteni sã ocãreasce, castigulu si folosulu ce aru putea sa aiba pamantenii, îlu apuca ei, si sa pricinuesce de obste rasvratire, si stricaciune la toata patria.
De vreme ce strainii cari intra in neamulu si in randulu boeriloru, de se intemeiaza cu mestesugurile loru, dupa vreme au pricinuitu multa stricaciune terei si neamului boerescu precum de multe ori s’au vazutu : prostimea iarasi neparasindu-se si aci de rautate si hotiile seale, dau pricina de a le urma si pamantenii lucruri ca acestea, si se facu nenumarate fapte rele si lucruri necuvioase in toate zilele.
Deci ca sa se pue opreala acestui obiceiu, ce rau s’a inradacinatu aci in pamantului terei, hotaramu Domnia mea, de acum inainte nimeni din straini sa nu se mai insoare aici in pamantului terei si sa iea fata de pamanteanu, si pamantenii iarasi nimeni sa nu indrasneasca a-si da pe fie-sa, sau alte rudenii, dupa straini, macar ori-cine ar fi, pentru ca ori-care de acum inainte va face peste porunca si hotararea aceasta a Domniei mele, sa scie ca cei insurati se voru izgoni din pamantului terei, impreuna cu femeea si, toata averea loru se va lua pe seama Domniei.
Parintii feteloru si nasii se voru pedepsi iarasi cu grea pedeapsa si preotii, ce voru cununa, luandu-li-se darulu, se voru da la judecata politiceasca de se voru pedepsi.
Dar fetele strainiloru au voe a se marita dupa pamanteni, insa fara de nu incuiba pe ai sai aci in teara.
Iar pentru strainii ce s’au insuratu pana acum sunt suferiti a trai si a locui aici in pamantulu terei, insa cu orânduiala aceasta :
ca fiesce-carele sa se astâmpere si sa rãmâe la starea boeriei ce se afla, si sa nu âmble a se înãlta la alta treapta mai mare, ci sa traiasca cu pãciuire si cu astâmparare, supusi ca si pamantenii la toate pravilele si obiceiurile cele bune ale terei.
Iar âmblandu sa-si înalte boeria, si sa-si arate neamulu, neastâmpãrându-se, unulu ca asemenea se va izgoni impreuna cu femeea sa, si ce va ave se va lua pe seama Domniei.
Dar celui ce pana acum n’au intratu cu dregatorii in randulu boeriloru, nici de acum sa nu indrazneasca a face vre-o miscare ca sa iea dregatorie. Asisderea hotaramu Domnia mea, nimeni din straini, afara de Moldovenii ce se voru aseza aici in teara, sa nu aiba voe a cumpara nici mosie, nici vie, nici casa, nici moara, nici pravalie, nici nimicu alte lucruri nemiscatoare ; iar cei ce pana acum va fi cumparatu sa le stapaneasca, insa ramanandu la supunerea si oranduiala ce s’a zisu mai sus. Deci pentru mai buna intemeere si statornicie a hotararei cei mai sus aratate am intaritu Domnia mea hrisovulu acesta cu insasi credinta Domniei mele Io Stefanu Mihai Racovita Vv. si cu credinta prea iubitiloru Domniei mele fii Mihaiu Vvd., Constantin Vvd. Si cu totu sfatulu cinstitiloru si credinciosiloru boeriloru celoru mari ai Divanului Domniei mele : Panu Toma Cretulescu Vel Banu, Panu Dumitrasco Racovita Dvor. De Teara-de-sus, Panu Radu Vacaresculu Dvor. De Teara de jos, Panu Constantinu Cândesculu Logof., Panu Athanasie Ipsilante Vel Spat., Panu Mihaiu Cantacuzino Vel Vist., Panu Toma Rafailu Vel Post., Panu Ionita Guliano Vel Cluceru, Panu Dimitrie Fotache Vel Pah., Panu Iordache Caragea Vel Stol., Panu Ianache Rosetu Vel Comisu, Panu Mihalache Vel Pit., Ispravnicu Constantin Cândesculu Vel Logofatu si s’au scrisu hrisovulu acesta in anulu d’întâiu din Domnie Domniei mele, aici in scaunulu orasului Domniei mele Bucuresti, la anulu dela zidirea lumei 7264, Iulie 30 zile de Popa Florea dascalulu slovenescu ot sfantu Gheorghe celu vechiu.
Io Stefan Voevodu.
Constantin Candescul Vel Log.
Pecetea domneasca
+ Frate Episcoape acestu isvodu s’a scosu dupa hris. Mãriei seale ce s’a facutu acum, ci fratia ta sa dai in scire preotiloru, ca dupa cum scrie hrisovulu sa urmeze, ca sa nu caza in pedeapsa.
Semnatu : Mitropolitulu “.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu