Limba
arabã – pronuntie si scriere, Manual ( 3 )
Descrierea
Alfabetului Arab
Scrierea în
alfabetul arab se face de la dreapta la stânga, asadar, invers fatã de directia
scrierii în alfabetul latin.
Invers, dar nu
si anormal, cãci dacã veti încerca sã faceti orice activitate cu mâna ( sa
ciopliti, sa stergeti sau sa vopsiti, sa desenati, sa spalati, sa coaseti, etc.
), miscarea naturala, instinctiva, va fi, de regula, de la dreapta la stanga.
Asadar, am
putea spune ca directia scrierii arabe tine de firesc.
Alfabetul arab are
douazeci si opt de litere care noteaza consoanele si vocalele lungi.
Comparativ cu
alfabetul latin, alfabetul arab nu cunoaste litere mari ( majuscule ) sau mici
( minuscule ).
De asemenea,
nu existã litere specific de tipar, ori specific de mânã, ci doar stiluri de
scriere diferite asa cum am aratat mai sus.
In schimb,
deoarece literele se leagã între ele, in cea mai mare parte a cazurilor, au
forme diferite in functie de relatia lor cu celelalte litere din cuvant :
- izolata, atunci cand nu se leaga de nicio alta litera ;
- initiala, atunci cand de ea se leaga o alta litera, in partea stanga ;
- mediala, atunci cand se leaga de alte doua litere, in dreapta si in stanga ;
- finala, atunci cand se leaga de o alta litera, in partea dreapta ;
Vocalele
scurte
Pentru vocalele
scurte se folosesc semne puse deasupra sau dedesubtul consoanelor ( numai in cartile destinate invatarii limbii arabe,
precum si in cartile sfinte, Coran si Biblie, pentru a evita erorile de
citire ) ; in textele obisnuite, vocalele
scurte nu apar decat pentru a evita confuzii intre
cuvinte care au acelasi schelet consonantic, dar se diferentiaza prin vocale.
Pe langa
aceste semne suplimentare pentru vocalele scurte, mai existã o serie de semne
cum ar fi šadda ( semnul dublãrii unei consoane ), sukun ( semnul care
indicã lipsa vocalei dupa o consoana ) si altele.
Limba arabã literarã cunoaste trei vocale
scurte si anume :
( 1 ) a scurt, echivalent cu a din limba românã, notat cu o
liniutã scurtã, oblicã deasupra consoanei cãreia îi urmeazã ( - ´ ).
Denumirea
araba a acestui semn este fatha.
( 2 ) u scurt, echivalent cu un din limba românã, notat cu o
virgulita sau un waw mult micsorat deasupra consoanei careia ii urmeaza ( - ‘
).
Denumirea
arabã a acestui semn este damma.
( 3 ) i scurt, echivalent cu i din limba românã, notat cu o
liniutã scurtã, oblicã, sub consoana careia ii urmeaza ( - ´ ).
Denumirea araba a acestui semn este kasra.
Observatie :
Lipsa oricarei
vocale dupa o consoana este marcata printr-un mic cerculet pus deasupra
acesteia ( ar. : sukun – o ).
extras din manualul ( cursul universitar ) Limba Araba – pronuntie si scriere -, Prof.George Grigore,
Universitatea Spiru Haret, Editura Fundatiei Romania de Maine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu