Nina, colega mea de facultate, Alexandria, Teleorman, Romania, si Corsica, Franta, mai 2013

Nina, colega mea de facultate, Alexandria, Teleorman, Romania, si Corsica, Franta, mai 2013

Le Samedi 25 juillet 2015 13h24, Olivia Marcov <...> a écrit :

Salut,

am adunat in cateva fisiere word, Rugaciunile si Mesajele si Novenele pe care mi le-au trimis cei care tin blogul La Voix de Dieu, ei imi trimit toate mesajele si ma bucur sa vad ca nu scapa un mesaj, de altfel pentru ca posteaza rapid si mult, daca nu iti trimit ei mesaj cu mesaj, e mai dificil sa intri pe blog si sa incepi sa cauti, asa insa ti le pun in fata ( cred ca e Fabienne Guerrero de fapt... )

Si acum am sa atasez mesajele, fisierele....

Vreau sa spun ca m-am gandit cum am avut eu norocul sa ma contacteze Fabienne Guerrero pe FB, in cutia postala, mi-a placut foarte mult, pentru ca totusi sa contactezi pe cineva numai printr-un sistem de relatii sociale este un lucru cam trist, oamenii si crestinii trebuie sa isi poata vorbi natural.

Dar, ma gandeam, in 13 mai 2013 o zi de luni era, pe Bulevardul Gh Magheru, putin inainte de cinema Patria si in dreptul agentiei de bilete de avion Lufthansa, m-am intalnit cu o colega de facultate de la Drept, cu Nina Georgescu.

Mai exact, incepuse sa ploua, mergeam cu inginerul Jean Bernard Deloly pe jos, sa vedem Bucurestiul in ziua aceea eram un fel de mic ghid turistic, si inainte chiar de Patria si Lufthansa, cine vine in directie si sens invers ?, noi mergeam inspre Universitate, Nina Georgescu cu capul in jos, alerga aproape pentru cã ploua...

Nu avea umbrela...si eu am strigat placut impresionata ca o regasesc pe colega mea :"NINA, NINA, CE FACI, SUNT EU [ OLIVIA ] COLEGA TA DE FACULTATE !"

Nina imediat m-a recunoscut si am luat-o in sens invers ( pentru ea ), inspre Universitate, in sus pe Magheru, pana in dreptul Lufthansa, unde Nina avea o masuta mica, in aer liber, descoperita, pe care erau asezate carti mici de tot si frumoase, Acatiste, o multime de Acatiste, ma bucura sa vad atatea rugaciuni, avea matanii diverse, avea carti de religie, si nu mai siu ce alte, mai avea si alte obiecte religioase, toate ortodoxe !

Nina vindea aceste obiecte religioase si rugaciuni si avea si carti mari, dar mai scumpe, nu aveam bani dar nu doream sa nu cumpar nimic de la ea, si am cumparat cu 1 leu cred, 1 leu nou, Acatistul mic tiparit, al lui DUMNEZEU TATAL VESNIC CERESC, pe care l-am spus de multe ori dupa aceea, imi placea si mai mult sa il spun Catre Dumnezeu Vesnic si Atotputernic, pentru ca era de la Nina colega mea !

Atunci mi-a spus ca o cheama Georgescu, in facultate o stiam numai de Nina, fara nume de familie.

Dar, sa vedeti continuarea cã meritã !

Nina incepuse sa imi propuna, si imi place cand cineva se gandeste la mine, "Hai fata, sa facem ceva impreuna, sa ne facem un magazin, sa vindem si noi !"

Eu nu prea am talent la comert, bunicul meu avea, era [ un talent ] innascut, dar nu l-am mostenit.

Si nici nu ma atrage comertul.

Nina insa, i-am explicat ca domnul cu care sunt e un coleg - cum sa spun altfel atunci si pe scurt - al tatalui meu, care e profesor universitar, si ca domnul inginer e din Paris, era secretarul AIRAMA din Paris, venit la Bucuresti 2 zile.

[...]

Ei bine, si atunci i-am tradus lui Jean Bernard, ca Nina e o colega a mea de facultate si acum spune sa facem impreuna o afacere, sa vindem impreuna...

Jean Bernard a fost foarte receptiv rapid, pe faza, si afland ca e ortodoxa, ei inteleg, multi ca esti de alta religiei si te respecta, adica nu se stramba ca esti ortodox, ba ei inteleg, pentru ca stiu ca oamenii sunt in functie mai ales de tari si familii, de o religie sau alta, iar la noi predomina ortodocsii.

Jean Bernard a fost “cooperant” si mi-a spus, de fatã cu ea, si eu i-am tradus Ninei, cã in CORSICA ( departament al republicii Franta, ) sunt multi GRECI ORTODOCSI, care au venit si vin acolo si raman acolo, asa multi ! si cu preotii lor cu tot, incat Corsicanii au inceput astazi, unii sa mearga la Biserica ortodoxa, la slujbe la grecii din Corsica, iar alti corsicani se duc la slujbe la catolici.

Si grecii venind in Corsica vand,  normal, si carti de religie, matanii, lumanari, rugaciuni, etc.

Si Nina mi-a explicat cand a auzit : "Fata, hai sa mergem in Corsica si noi vindem acolo carti !"

Eu am spus "Cum ? " Jean Bernard pe faza imediat, a continuat cu ideea salvatoare : se uita la Nina si ii spunea in franceza : "Grecii vin cu masini mari, microbuze, isi cumpara masini microbuz - ( si acolo stau eventual imediat ce ajung, acum poate ca nu , dar primii au stat si in masina, acum nu mai sunt primii, cei care vor mai veni in Corsica ), - si in masinile lor au obiectele religioase toate de vanzare !"

Nina, "Fata sa ne cumparam si noi un microbuz din asta !" "Sa plecam in Corsica si noi, hai sa facem o afacere si noi !"

Apoi Nina, stiti insa ca nu ies din pricina vezicii mele, Jean Bernard a fost o exceptie ca am iesit din casa, i-am spus Ninei ca as vrea sa vin sa o vad saptamana viitoare, ca trec prin oras, vroiam sa trec special pentru ea, sa ma plimb si eu cu ocazia asta, dar nu am reusit.

Nina insa mi-a explicat ca vinde obiectele si cartile si acatistele, pentru ca e in relatie cu un preot ortodox din orasul Alexandria din Teleorman ( de unde are mama, avem rude din partea bunicului ), si ca saptamana viitoare - era si sarbatoare - pleaca sa vanda in Alexandria, si revine apoi in Bucuresti, preotul ii dadea [ ii incredinta ] tot ce vindea, spre vanzare.

Acuma, ma gandesc daca Nina nu o fi plecat in Corsica, pentru ca din 2013 au trecut 2 ani, si anul acesta Fabienne Guerrero o corsicana m-a contactat foarte natural, mi-a trimis Marturia ei, cum s-a convertit, cum i-a aparut si vorbit Isus, atestata de un preot catolic si m-a rugat chiar sa corectez, erau multe pagini, am citit vreo 20 pagini, si am vazut ca scria corect, Fabienne stie carte, oricum era migalos sa corectez zeci de pagini ....

Poate Nina a ajuns in Corsica si mi-a pus vreo mica "pila" de credinta !

Nina a fost colega de an a colegei Laura Agurida, ele erau cu un an mai mari in facultate, au terminat in 2008 si noi in 2009.

Nina ma stia bine de tot si are memorie buna, de la cursuri mergeam la ei la cursurile lor...

olivia