Daca eu tac, copilul meu sufera. De-clic.ro

Objet :	Daca eu tac, copilul meu sufera.
De :	Claudia Apostol | de-clic (contact@de-clic.ro)
À :	oliviamarcov@yahoo.fr;
Date :	Mardi 11 avril 2017 16h25

Povestea Mădălinei.

Dragi prieteni, Sunt campanii despre care cel mai bine este să îi lăsăm pe inițiatorii lor să vă relateze. Sunt povești atât de personale încât orice filtru le-ar răpi din intensitate și din argumente.Mădălina este mama unei fetițe care a fost victima ”dascălilor” unei școli speciale din București. Redau mai jos scrisoarea ei către noi toți, comunitatea de-clic, cu speranța că veți alege la final să dați curs apelului Mădălinei: --- Dragi prieteni din comunitatea de-clic, Mă numesc Mădălina Turza. Sunt mama unei fetițe cu Sindrom Down și de aproape 7 ani am decis să nu mai tac. Pentru că înțeleg exact prin ce trec acești copii și familiile lor (acolo unde acestea există), lupt pentru ca ei să aibă șanse reale la recuperare și integrare în societate. Fac lucrul acesta de ani de zile alături de o mică echipă de voluntari a organizației pe care am creat-o pentru drepturile acestor copii [1]. România este codașă (și) în acest domeniu. Periodic aflăm la știri despre abuzurile din școlile speciale. Sute de părinți la limita disperării ne scriu zilnic. Este cu atât mai dureros pentru că este vorba de copii, ființe vulnerabile dar cu potențial real, dar care sunt abandonate chiar de către cei care ar trebui să îi pregătească pentru viață. Sunt maltratate de-a dreptul: în școli speciale în care ei ar trebui să învețe și să fie ajutați, copiii cu dizabilități intelectuale sunt bătuți, târâți, abuzați fizic și psihic în mod sistematic. Și nu o spun doar eu (și sutele de reportaje și anchete jurnalistice), ci o spun chiar ei, profesorii lor: "Bate la ei ca la fasole. Toți îi batem! Toți, toate clasele de sus până jos. Nu există persoană să nu îi atingă." - nu este o replică dintr-un film prost, sunt vorbele unui dascăl de la o școală specială din București, filmat cu camera ascunsă de paznicul școlii. M-am decis să iau atitudine. Și nu este prima dată. Am depus plângere la Parchet, Avocatul Poporului și alte instituții responsabile și am hotărât să fac tot posibilul pentru ca poveștile acestor copii că nu fie iar băgate la sertar și drama lor mușamalizată. Am inițiat o petiție pe de-clic căreia deja i-au răspuns 6000 de suflete sensibilizate de chinurile copiilor. Și vă cer ajutorul fiecăruia dintre voi, pentru ca gestul nostru să nu poată fi ignorat din nou de autorități. Vă rog semnați și distribuiți acest apel prin care cerem măsuri minime de intervenție în aceste școli: SEMNEAZĂ PETIȚIA! Știu cum e să ți se întoarcă copilul plin de vânătăi de la școală și nimeni, absolut nimeni să nu fie găsit vinovat, deși existau dovezi! Am înțeles că dacă eu tac, copilul meu suferă - este atât de simplu. Este destul că autoritățile închid ochii și sufletele la atâtea abuzuri. E cazul ca noi, părinții, indiferent dacă puii noștri au sau nu o dizabilitate, să ne luăm inimile în dinți și să punem degetul pe rană. Știu că este greu, știu exact prin ce trece fiecare pentru că este povestea pe care o trăiesc zilnic: teama de a fi exclus chiar și din mediile acelea segregate. Teama de mai rău. Dar, dragii mei, vă propun să ridicăm ochii din pământ, vă rog să faceți asta alături de mine, de noi, de copiii noștri. Cei pe care dascălii din școlile speciale îi numesc fără reținere ”animale”, copii ca al meu, merită mai mult! De data aceasta îndrăznesc să sper: un număr impresionant de oameni de bine au semnat deja petiția, presa pare că nu mai e dispusă să lase subiectul din mână. Împreună vom demonstra că România înseamnă și altceva decât șpăgi, tăcere, corupție, condiții mizere pentru omul de rând și pentru suferințele lui. Vă rog, deci, semnați și distribuiți petiția (prin e-mail sau Facebook, inclusiv în grupurile de părinți din care poate faceți parte):http://go.de-clic.ro/scolispeciale Dacă ne moblizăm eficient și urgent, șansele ca autoritățile, Avocatul Poporului și instanțele de anchetă să ascundă sub preș încă un scandal scad. Cereți alături de noi, acum, instalarea de camere de supraveghere în toate școlile și o monitorizare independentă a acestor instituții. Pentru că fiecare zi pe care ei o petrec în școlile speciale fără aceste minime măsuri, este o șansă în minus la un viitor decent și o poartă deschisă către noi abuzuri. Vă mulțmesc din suflet pentru timpul vostru și pentru ajutorul pe care sper din toată inima că îl veți acorda campaniei :) Cu speranță, Mădălina ----------------------------------------- [1] Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități.

Schimbarea societății în care trăim depinde de fiecare dintre noi. La fel și dezvoltarea platformei independente de-clic.ro. Nu acceptăm sprijin financiar din partea companiilor sau a altor entități ce doresc să influențeze misiunea și valorile noastre. Sprijinul financiar, oricât de mic, din partea membrilor ne ajută să ne menținem independența și să dezvoltăm acest instrument al participării publice a cetățeanului. Contribuie și tu