Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! Piatra+ str. Dogarilor 9 Bucuresti ( 27/04/2018 )
La emailul precedent, sa adaug ca, asa la prima vedere, am vazut deja vreo 3 Mardale ( actuali, in viata ) in grupul Piatra-Teleorman-ACSA de pe FB.
Toti tineri, unul pe numele sau Mardale Olimpiu, inca un tanar, unul dintre cei doi scria ca acum " lives ", traieste in Bacau, dar facuse liceul din Piatra.
O tanara, dar asa frumoasa mi s-a parut ! Mardale Luminita ! Si are nasul acela rotunjor la varf al membrilor familiei Mardale, cum avea si bunicul meu Paraschiv Mardale, e vopsita blond-roscat, frumoasa fata !
Mardale Olimpiu sau poate alta fata Mardale ? Sau Luminita Mardale scria ca lucreaza la Ministerul de Interne ?
Nu in acest grup, ci, asa pe Facebook, la o cautare " Mardale" facuta de mine in anii trecuti, am gasit cativa, putini Mardale, si stiu ca scriau/ sau unul scria ca lucreaza la Ministerul de Interne sau la Aparare ?
Oricum la aceste 2 ministere, sau poate si colo si colo.
Lidia Visan e din comuna Brânceni, Teleorman, am impresia ca de pe contul ei scrie adesea chiar varul Fanel, Stefan Visan ; de altfel Lidia Visan are vreo 2, 3 conturi FB ! Si eu sunt prietena cu ea, doar o data.
Si acum sa trec la altceva !!!!
M-am uitat ieri cu google maps, la strada Dogarilor.
In trecut eu nu am vizitat-o, parcurs-o, nu am mers asa, nu am luat-o la pas pana la capat....
Eu intram din Bulevardul Dacia, din dreptul Pietei Spania, pe str. Tunari, mergeam pe Tunari si undeva in dreptul unei Benzinarii care apare si azi pe harta, sau imediat dupa ea, coteam, intram pe dreapta pe strada Dogarilor.
Nu mergeam foarte mult si ajungeam la numarul 9 din str. Dogarilor unde era vila proprietarului Stefanescu, al carui chirias a fost foarte multi ani Bruno Lavail.
Casa, vila avea numai 2 etaje, parter : acolo nu era nimic amenajat, nicio locuinta, la etajul 1 era eu asa retin parca, doar un singur apartament, in care locuia Stefanescu cel batran ( nu l-am vazut niciodata, insa o data l-am auzit, intrase la Bruno in apartament, caci Bruno, pe atunci lasa usa descuiata, si venise sa-i spuna nu stiu ce. Nu prea ma grabeam sa fiu vazuta, caci nu stiam daca nu il incurc pe Bruno, desi Stefanescu cred ca il cunostea bine de tot dupa atatia ani... ).
La etajul 2 erau 2 apartemente si 3 usi, dar palierul la care ajungeai in capul scarilor la etajul 2 si ultimul etaj, era foarte mic, un soi de mic vestibul, o usa in dreapta ( unde era ap. lui Bruno ) si o usa in stanga, fata in fata, iar la mijloc o alta usa.
Totusi, nu aveau loc acolo 3 apartamente, astfel inca eu cred ca ap. din stanga avea 2 usi de intrare.
( Am vazut ca se poate asa ceva, in vechiul imobil din Pta Kogalniceanu, unde la et.8 parca, avea sediul firma Target a austriecilor, unde am lucrat, pe palier era un apartement cu 2 usi de intrare, aveai astfel impresia ca erau 2 apartamente, din cate retin insa, era acelasi apartament. )
La etajul 2, in str. Dogarilor 9, la Bruno, am vazut o data, era inainte sau de Pasti sau de Craciun, o femeie cam grasa, cam in varsta, nu imbatranise asa mai incet, mai vioi ca femeile din ziua de azi, cu parul lung, drept, si prins in coada la spate si vopsit roscat-rosu, nuanta morcovului, cu nasul parca drept, fata alba, fara trasaturi care sa iasa in evidenta, ea spala sau stergea un gemulet aflat in partea superioara a usii de la mijloc, cea care era intre ap. lui Bruno si ap. din fata usii lui Bruno. Era cocotata pe un scaun.
Bruno a salutat-o si asta a fost totul.
In rest, era asa liniste, pace in imobilul din Dogarilor 9 !
Ziduri groase, casa, vila, acoperita aproape toata de iedera sau vita.
Vara nu zareai geamurile aproape, nu vedeai foarte bine aspectul, " structura " casei...
Avea si gradina, dar nu am intrat niciodata in ea.
Imobilul avea 2 usi, prima, vopsita in albastru, boltita, rotunjita in partea superioara, era cea care din strada dadea in gradina, aproape sigur, urma apoi o usa cu oblon, o usa de garaj, si imediat dupa ea urma usa sub o marchiza de piatra sau beton, usa maro inchis la culoare, din lemn, pe care intrai in imobil, in vila.
Voi atasa din decembrie 2001, 2 fotografii, sunt singurele pe care le am, si dintre ele, singura cu Bruno Lavail, el nu vroia fotografii niciodata.
Odata el ? el - mi-a aratat un grup de francezi la Bucuresti in poza, insa el lipsea din poza, el facuse poza, deci nici nu francezii lui nu se vroia in fotografii - am dedus eu.
Intr-o fotografie de grup era dna Gisela Nadalin, parca...
Descrierea imobilului, asa cum am facut-o mai sus, exteriorul sau, o vedeti in fotografia in care apare Bruno Lavail, in dreptul casei " lui " din Dogarilor 9, usa de la intrare e acoperita de el, e in spatele lui, sub marchiza.
Apoi, in cealalta fotografie sunt eu, el m-a fotografiat, ninsese putin peste noapte si se asternuse pe jos, pe strada...
Eu apar, eu asa tin minte, eram pe partea opusa a strazii, si in dreptul, pe fundal apare , o casa din caramizi cu ferestre cu geamuri galbene.
Ei bine, ieri m-am uitat cu google maps si pe str. Dogarilor nu mai vad casa micuta cu caramizi si ferestre galbene, galbene, in dreptul careia stateam cand in 2001 m-a fotografiat Bruno.
Cu greu am gasit o casuta, mica, pe zidul ei se zareste urma lasata de ceea ce a sau au fost odata niste ferestre... dar nu vad caramizile zidului ?!
Vila lui Stefanescu e renovata, cel putin in exterior, acuma e zugravita, si usa garajului si poarta ce da spre Gradina si cea de la intrarea in imobil, tot imobilul e zugravit si pare si chiar este GOLAS, caci nu mai are iedera cataratoare, sau vita care il acoperea si care ii dadea atata farmec si bucurie, frumusete, vara !!!
Veneau si cantau pasarele, pentru ca imobilul in spate dadea spre gradina, unde era multa verdeata...
V-am mai scris odata, fiica lui Stefanescu traise in Franta, la Paris chiar, poate, acum avea copii mari ( nu asa era povestea ? ), si hotarase sa se intoarca, doar ea, in Romania.
Stefanescu l-a rugat pe Bruno sa-si gaseasca alta locuinta, pe motiv ca fiica-sa va veni in apartamentul lui Bruno, unde va si ramane.
NU cu mult inainte, Bruno zugravise apartamentul, si mai nou, de putin timp repara acoperisul, caci era la 2, ultimul etaj, nu el, el platise doar banii pentru reparatie, insa o data l-am vazut pe cel care se ocupa de reparatii si ii mai cerea bani, iar Bruno dupa ce ne-am luat la revedere de la el, caci venise la usa lui Bruno, si am coborat din imobil, mi-a spus ca ii cere bani necontenit !
Si se gandeste chiar sa se mute !
Astazi deci, am regasit imobilul din Dogarilor 9, pe harta google maps, e alburiu, e zugravit deschis la culoare, si intunecat in partea de jos, si e gol, golas, ca o oaie tunsa complet de lana ei !
Fara fir de verdeata sau iedera.
Asa fiind, mi se pare ciudata, nu sunt obisnuita s-o vad golasa, vila lui Stefanescu.
In decembrie 2001 in poza se vede iedera, desi era iarna, insa se vede, desi nu e verde.
Puteti compara cu prezentul.... cand nu mai e nimic care sa dea farmec vilei, desi a ramas frumoasa... si printre casele cele mai frumoase din Dogarilor.
Am parcurs ( virtual ) str. Dogarilor, dincolo, mai sus de casa lui Bruno, ieri, e frumoasa strada, case traditionale, de oraseni, micute, cu curte, si cate o casa mai mare, vila lui Stefanescu si parca apare si un soi de mic blocusor.
Stiu ca, inainte de vila lui Stefanescu in anii 99, 2000 + urm. locuiau si niste tigani, dar nu stiu in care anume, si in cate case... dar erau pana sa ajungi la casa lui Bruno, venind din Tunari.
Pe strada Dogarilor era uneori muzica ( daca erau tigani, si cred ca erau si... se ocupau cu prostitutia ... ), insa cand intrai in imobilul de la nr. 9, la Bruno, era intuneric bezna si liniste deplina...
La parter era bezna intotdeauna, ziua, seara, dimineata, noaptea, bine, dimineata poate parca, parca, ceva mai multa luminita...
Seara iti varai degetele in ochi, comutatorul de unde aprindeai lumina era in vestibulul larg, in hol, undeva mai inspre scara " melc " (desi pe bucati, scara urca in " melc " ) care ducea la et. 1.
Bruno intra primul si mergea asa si eu ma opream locului caci nu vedeai nimic, nici sa-ti bagi degetul in ochi, si ii spuneam sa aprinda lumina, ma uimea mereu siguranta cu care inainta, se oprea doar pentru ca ii spuneam eu, si abia atunci aprindea lumina.
O aprindea pentru mine.
Si pe scara la fel.
Apoi, dupa trecerea noastra, stingea luminile.
Jos, poarta din strada se incuia, avea interfon, teoretic si sus se incuia, la apartamente, insa Bruno o lasa pe a lui descuiata, eu insistam mereu s-o incuie.
Pe atunci apartamentul lui avea 2 usi, intre ele fiind un patrat mic de vestibul.
Deschideai prima usa, care nu avea atunci decat broasca de jos, cheie relativ simpla, si in vestibul pe dreapta era ca o placa-banca, pe care aseza el revistele care apareau sau se distribuiau prin Camera de Comert franceza la Bucuresti, apoi deschideai usa din fata, cea a apartamentului propriu-zis, nici aceasta nu-mi amintesc sa fi avut o yala, ci numai cheia din broasca de jos, cam simplute.
La inceput, in primii ani, nu reuseam sa adorm noaptea ca lumea, motaiam si ciuleam urechea cu frica, eram asa intrigata cum de doarme Bruno asa linistit ? Sincera sa fiu nu am reusit niciodata sa dorm noaptea acolo si dimineata eram obosita, se lasa oboseala cand ajungeam acasa, mancam ceva, daca mancam si ma culcam vreo 2, 3 ore bune.
Si faptul ca Bruno se trezea cu Stefanescu in casa, pe mine ma lasa perplexa !
Dar imobilul era in fond, tot, al lui Stefanescu, tot imobilul, desi impartit in apartamente, forma, alcatuia un intreg, si era proprietatea, casa lui Stefanescu.... circula cum vroia la el acasa.
Acum pe FB exista A.R.C.E.N. care organizeaza vineri-duminica trasee in cartierele bucurestene, aflam despre imobile vechi, frumoase, lasate in paragina, organizatorii le stiu istoria, povestea, un imobil comenta cineva " Asta a fost al lui Nicolae Paulescu "....
Fotografii din Bucurestiul antebelic si interbelic.... mai posteaza uneori, preluate de pe alta pagina FB.
Si au o adresa web pe care vreau sa intru azi : arcen.info, poate gasim si acolo fotografiile imobilelor vechi vizitate de multi oameni. In acest week-end, incepand din seara asta vor merge in cartierul evreiesc !
Va dau link-ul spre casa din str. Dogarilor 9, sector 2, Bucuresti, unde a locuit Bruno Lavail.
Str.Dogarilor nr.9, Bucuresti, unde a locuit Bruno Lavail de prin 1991 pana prin anul 2003, 2004 (?) Casa era in anii aceia, acoperitã de iedera sau vitã, era superba, si nu se vedea bine pozitia geamurilor, aspectul ei, si nu era zugravita, acum e renovata, cel putin in exterior, are zugraveala proaspata
https://www.google.ro/maps/place/Strada+Dogarilor+9,+Bucure%C8%99ti+030167/@44.4490707,26.1078314,3a,75y,302.55h,110.43t/data=!3m6!1e1!3m4!1s5JzfoRuuDoHmDVwXRAJJHg!2e0!7i13312!8i6656!4m5!3m4!1s0x40b1f8b35df306a5:0x153c0460be383794!8m2!3d44.4490884!4d26.1077566
olivia
Pièces jointes
- decembrie 2001 in str dogarilor nr.9 olivia maria marcov.jpg (274,63 Ko)
- dec 2001 str dogarilor nr.9 Bruno Lavail.jpg (197,25 Ko)
- Strada Dogarilor nr.9 Google maps cules la 26 avril 2018.doc (24,00 Ko)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu