Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! dimanche/duminicã 15 aprilie 2018
Ieri am pregatit o lista, pe care am terminat-o mai spre seara, insa ieri am si stat pe Facebook - pentru ca mi-am gasit colegi de la judecatoria sector 1 bucuresti ( si, de bucurie si de curiozitate si ca sa le vad si postarile lor ... )
Deci, nu am apucat sa va trimit lista cu pricina care contine link-uri spre filmulete documentare, despre Biserici, Hanuri, sau link-uri spre carti, in speta fiind vorba despre Bucurestii de altadata, volumul II, 1928, de Constantin Balcalbasa, pe care l-am gasit disponibil gratuit, si l-am descarcat si eu ! ( Sunt vreo patru volume, poate si mai multe, dar 4 sunt sigur, insa numai vol. II era disponibil ).
Am sa atasez dupa ce termin de scris emailul, cartea si lista de link-uri.
Sa va spun ca ceva intr-adevar nu e in regula...acasa !
Dar, de unde vine raul ?
Ieri noapte am mai stat pe FB, de pe smartphone, o vreme, tata inca se uita la filmulete pe laptopul lui, deci era asezat pe patul meu in sufragerie, apoi si dupa plecarea lui, m-am asezat in pat si m-am mai uitat putin.
Pe FB....
Spre ora 4h00 dimineata m-am trezit, Silviu venise acasa, nu mai stiu la ce ora, nu stiu daca m-am trezit cand a venit el acasa, dar la ora 3h55 am auzit-o pe mama ce ii spunea lui tata, se dusese si ea, in sfarsit in dormitor, tata nu dormea ( ca sa vedeti ce " ritm " de viata avem )...
Si mama, pe un ton linistit, agreabil, parca spunea un compliment, ceva placut, ii spunea lui tata : " Auzi, ca a zis ...ca trebuie sa o internam din nou, ca nu lucreaza !!!! "
Si mi se pare deja, stiti ca v-am mai spus ca mie nu imi e clar, totusi, de unde mi-a venit in iunie 2003 raul, si ce s-a intamplat, fara stirea mea, eu cred ca e ceva de aflat, de stiut, ce a fost la mijloc ?
In ultimele zile, emailurile mele i le-am trimis si Dariei Gheorghiu, ea e avocata, pentru cei care nu aveau cum sa stie, ea a fost in anul I colega la Drept, la Stat cu Silviu, fratele meu.
Acuma, cat am reusit eu sa surprind din ceea ce mama ii spunea lui tata ieri noapte pe la 4 ( dimineata... ), fie Silviu a vorbit cu Daria, fie asa i-a venit lui Silviu ( ca el are o idee fixa, si totusi nici lui nu stiu de unde i-a venit )...
Silviu a fost in legatura cu Daria, cand in iunie 2003 eu am fost reclamata si internata.
De cand am cunoscut-o pe Daria, din toamna lui 2001, mi-a placut mult de ea.
Ma uit la oameni, peste timp si ani, fata de care am avut simpatie, apreciere, deschidere, si uite, trec anii, si abia peste ani in unele cazuri se vede ca nu a fost deloc reciproca simpatia, nici pe departe....
Totusi, desi eu, din convingere, din suflet, m-am purtat foarte frumos cu Daria, Silviu si Daria vorbeau ca eu trebuie sa fiu internata....
Nu stiu daca medicul acela, care avea o varsta ce mie imi parea considerabila totusi, atunci in iunie 2003, dr. Marin Stancu de la Camera de Garda, a spitalului de psihiatrie din Berceni, caci acolo am ajuns ca urmare a reclamatiei, din partea parintilor mei, insa au fost mereu stimulati de Silviu sa ma reclame, Silviu nu era in apele lui, era ca si intr-o stare de euforie, desi nu e poate cel mai potrivit cuvant care sa descrie starea lui....
Si il tot incita pe tata, il " impingea " sa : " Tata, suna-l pe ala, suna-l sa vina s-o ia !" " Tata, ACUMA, depinde de tine, suna-l pe ala ! "
" Ala " era aproape sigur, sau, ce rezulta ce aici, cine era sau cine putea fi "ala ", daca nu dr. Marin Stancu psihiatru ?
Fata de Daria Gheorghiu eu nu am ce sa-mi reprosez pentru ca mi-a placut de la inceput, insa Daria cand m-a cunoscut, si ne-am si vazut de cateva ori, niciodata nu mi-a vorbit de vreo internare posibila, caci eram in 2001, si internarea mea a survenit in iunie 2003..
Dupa externarea mea abia, Daria mi-a spus ca, da, intr-adevar, Silviu si ea vorbeau despre mine la telefon ; noptile, dupa ora 23h00, sau in jurul acestei ore.
Si acuma ?
Acuma, noaptea trecuta, o aud pe mama ca spune ca " A zis [ Silviu.. aici fie a zis Silviu, fie a zis Silviu ca a zis dr. Stancu - acesta la momentul prezent, poate ca, judecand dupa varsta lui, s-o fi pensionat deja pentru limita de varsta, din 2003 incoace, si suntem in anul 2018... ]...
Deci Silviu a vorbit el cu cineva, sau a venit el cu ideea lui fixa, ca eu trebuie sa fiu internata.
In ultimele zile, si fratelui meu si Dariei Gheorghiu le-am trimis emailurile pe care le-am trimis tuturor, despre faptul ca mi-am regasit colegi grefieri din anii mei in care am fost grefiera, colegi de la Judecatoria Sector 1 Bucuresti.
Tatal meu i-a raspuns mamei impaciuitor si i-a spus : " Nu. Nu, las-o, daca nu vrea sa lucreze ! Las-o... "
Adica nu e de acord cu internarea, asta spune el.
Cat ma priveste ma uimeste si ingrozeste faptul ca poti fi la dorintele, la intentiile urate, rele, ca poti fi la dispozitie relei-credinte a unei persoane sau alteia, ma uimeste cat de usor si simplu si firesc, hotarasc unii oameni soarta si libertatea altora, in cazul meu.
Si ma uimeste faptul ca acesti oameni traiesc asa, nestingheriti, acceptati de lume, societate, prieteni, amici, colegi sau alt anturaj, ca fiind normal sa aiba intentii rele fata de mine sau fata de altul.
Ce o fi insa la mijloc ?
Si iarasi ma uimeste faptul ca nu se poate afla.
Au trecut ani si ani, in 1993 nu o cunosteam pe Daria Gheorghiu, si nici nu stiam ca intr-o buna zi o voi cunoaste.
La judecatoria sectorului 1 Bucuresti, unde am inceput sa lucrez in 1993, mi-a spus in fata - desi nu e normal ce a spus si nu era nici legal sa procedeze asa - judecatoarea valentina tatulescu ca nu ma vrea ea pe mine la judecatoria " ei ", pe care o aprecia a ei.
Tatulescu a sosit dupa mine la judecatorie, dar se stia ca va fi numita presedinta a judecatoriei sector 1 bucuresti.
Se stia din vara lui 1993.
Chiar unchiul meu avocatul Dumitru Andrei stia, si pentru ca stia, mi-a spus ca vrea sa fiu grefiera la judecatoria unde avea sa fie numita presedinta Valentina Tatulescu care " este o fata buna, mai, Olivia !"
Pe de alta parte, intotdeauna au avut mare nevoie de grefieri si personal la Judecatoria sector 1 Bucuresti. Si in 1993 plecau angajatii judecatoriei la Curtea de Apel care fusese reinfiintata, - dupa 1989... Caci inainte de 1989 nu existase Curte de Apel.
Cat ma priveste nu am incalcat legea niciodata.
Si nici nu am visat, nici nu am dorit sa o incalc.
Sunt chiar convinsa ca cei care m-au cunoscut si-au dat seama de acest lucru.
Ba chiar sunt oameni care se fac ca nu vad, dar vad numai ce le convine lor, si nici nu ai banui ca ei vad, asculta, stiu, poate comunica mai departe...
Dar acum, privind peste ani, imi spun ca au existat oameni in jurul meu care au fost de rea-credinta.
Cat priveste familia :
Nu stiu ce sa spun decat ca, in planul familiei, am suferit mult ca nu am putut avea o familie care sa se poarte ca o familie, sa fie iubitoare, normala, si nu dezbinata, nu anapoda, asa cum este.
Am vazut ca si in alte familii nu este buna intelegere si am privit uneori cu uimire faptul ca oamenii din acele familii apreciau ca asa e normal, ca asa e viata !!!!
De fapt viata nu e dat sa fie asa, ci e dat ca, daca ai o familie, sa nu fie numai cu numele familie, ci si in fapt.
La INviere, in 2018, nu stiti, mama se grabea sa se intalneasca cu " Elise ", Eliza Gheorghiu din blocul A 5 de pe str. Delinesti, ea nu putea merge decat cu Elise la Inviere ! La 23h15 avea intalnire cu Elise la Biserica.
E drept ca si in anul 2010 cand am fost eu la sfarsit de an la slujba ce trebuia sa inceapa la miezul noptii - am gasit-o pe mama in Biserica tot cu dna Elise.... ! Elise Gheorghiu, o doamna cam de varsta mamei.
Ea ajunsese inaintea mea la Biserica.
Dupa acest an, sanatatea mea s-a cam inrautatit si eu nu am mai plecat noaptea de acasa la slujba... la Inviere.
Mama acum vreo 2 zile vorbea cu tanti Virginica la telefon, am auzit ca ii transmitea toate cele bune Magdutei, deci Virginica ( Maria Moldoveau ) e mama Magdutei Elena Turcu, si deci mama vorbea cu tanti Virginica, vorbeau si despre Catela [ Ecaterina Stoian ], verisoara mamei mele, cu care mama nu a mai vorbit din tineretea ei....
Mama, Virginicai la telefon : " Mi-a spus sa/ daca..... . " .... "Si eu de atunci nu am mai sunat-o pe Catela .... "
Intr-adevar, a trecut o viata de cand n-a mai vorbit cu verisoara ei, si ce spuneam, ca oamenilor din anii comunismului li se pare normal ca o familie sa fie asa dezbinata, caci in fond, asa este.
Cand traiau bunicii mei, eu am dedus din povestile mamei si ale matusii Maria Dragomir ca pe atunci neamurile, rudele stiau unele de altele si se intalneau, se vedeau....
Asta era la inceputurile comunismului in Romania....
O familie nu trebuie sa fie impotriva altei familii sau a oamenilor, dar trebuie sa fie familie.
Daca este.
In schimb, verisoara mea [...] a tinut legatura cu " tanti Catela", si cred chiar mai des decat mama ei, decat matusa-mea [...] .
Pe Facebook, mi-am gasit si alti colegi, dupa Alexandra Horga si Ioana Lungu, am devenit prietena cu Laura Simion si apoi cu Catalin Mindroc.
Acestia doi mi-au dat ok-ul imediat, la foarte putin timp dupa ce le-am cerut prietenia pe FB.
Laura Simion a sosit prin 1998 la Judecatorie, eu asa stiu, oricum in 1998, in niciun caz nu era din 1993, de la data angajarii mele, asa cum era insa Catalin Mindroc.
Deci colegii acestia - probabil ca unii nici nu se cunosc, pentru ca nu au fost colegi la judecatorie, dar Mindroc o poate sti pe Laura Simion pentru ca era si am inteles ca mai e, avocat si mai venea, desi rar, prin birourile de la judecatoria sector 1, mai mult insa in fostul lui birou unde in 1998 lucram eu....
Laura Simion isi avea biroul alaturi, la " legalizari" cum scria pe usa.
In schimb, in 1998, dupa revenirea mea la Sectorul 1, ne-a venit o grefiera noua, era grefiera si venea de la judecatoria Oradea.... o chema Noemi Stanciu.
ea nu mi-a dat ok-ul pe FB si tocmai ea ma mira, sau ma mira putin, pentru ca s-a aratat prietenoasa de felul ei, mai ales cand ma pregateam sa predau dosarele toate, in ianuarie 1999, cand plecam, ma pregateam sa plec la Fraisans in Franta la fostul logodnic Roland Pasteur.
Fapt care era de notorietate in judecatorie.
Noemi era unguroiaca, mama ei nu mai traia, locuise cu tatal ei, dar dupa aceea se maritase cu Stanciu si venise, prin casatorie, la Bucuresti.
Si era vecina cu Anisoara David, o asistenta medicala dn laboratorul dr. Caius traian Dragomir, de la Inst. Victor Babes, unde eu am lucrat prima data cand am inceput eu sa intru in campul muncii.
( Cartea mea de munca am postat-o pe blogul meu ! )
Erau pe str. sau Aleea Macinului, 2 blocuri de 4 etaje fata in fata, intr-unul sedea Ani David cu Adriana fiica ei cu sechele de la o poliomielita din copilarie, si in altul Noemi Stanciu pe care o mai cheama cred si Gratiela.
Noemi a ajuns la Curtea de Apel.
In vara lui 2007 veneam de la Curtea de Apel la sfarsitul unei zile de practica, sa fi fost pe la inceputul lui iulie, si Noemi era pe banca langa parcul Moghioros, banci puse in afara gardului, si de-a lungul lui, pe traseul Piata Moghioros - statia Poiana Muntelui, intre aceste 2 puncte....
Avea langa ea si un carucior, devenise mama si micul David era un bebe in carut.
Am stat de vorba, apoi am plecat pe jos impreuna, am condus-o pana la Romancierilor, era soare, cald si se grabea acasa cu David care trebuia schimbat si incepuse sa planga, desi nu plangea si era un copil bun si cuminte....
Noemi mi-a spus ca era studenta sau terminase Dreptul la Univ. Gheorghe Cristea, nu stia ce vroia sa faca mai departe.
Dar cred, probabil ca nici nu putea sa faca ceva, pentru ca a ramas grefiera.
Mi-a povestit in 2007 ca nu a scapat, pentru ca a tinut judecatoarea Doina Popescu, vice-presedinta a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti sa fie " trecuta' printr-o ancheta si fusese anchetata la parchet, dar nu stiu, sau nu mai stiu pentru ce.
Legat de dosarele instantei oricum, de munca de grefier.
Intr-o zi in 1998, la birou, [...]
In 2007 [...]
Insa in 2007 Noemi, chiar ea, mi-a spus ca [...] a avut - deci se raporta la perioada de dupa plecarea mea din 1999 din Justitie - mari necazuri [ DUPA CUM VEDETI LA JUDECATORII TOTI ANGAJATII AU NECAZURI SI MARI....caci o ancheta e un necaz mare ! mai ales ca la noi ai impresia ca de multe ori o ancheta nu se termina niciodata concret, in realitate, in ciuda actelor care se fac, de urmarire sau la judecata ( sentintele judecatorilor ), poate ca e o tactica, dar nu poate fi una cinstita ! ]....
[...]
In 1999, Noemi mi-a spus ca ea si sotul ei se gandeau ca plece in Canada, unde mai erau si alti romani, cunostinte de-ale lor.
Dar, dupa cum vedeti in 2007 era la Bucuresti Noemi si nu plecase niciunde din tara.
Locuia cu sotul ei, erau de-o seama, si cu mama sotului ei.
Aici in Drumul Taberei, pe Aleea [ dealul ? ] Macinului, e undeva la Valea Ialomitei, printre blocuri, o strada, blocurile dau mai mult pe Bul. Timisoara...
Noemi e din Oradea Mare, Bihor, cum scrie ea pe FB despre sine, ca date, si lucreaza la Curtea de Apel, cand in 1998 a sosit la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti avea deja niste ani vechime ca grefiera la judecatoria Oradea, mama ei cum am spus murise, ea fusese unguroaica, iar tatal lui Noemi era roman.
Noemi povestea ca ii spunea tatalui ei : " Pune-ti singur de mancare, nu-ti pun", sau nu ii facea, sau ii facea [ gatea ] dar nu-i punea mancare, si asta, intrucat el am impresia ca nu se purtase foarte frumos cu mama lui Noemi !!! Deci rezulta ca Noemi ii reprosa conduita lui fata de raposata ei mama.
Si [...]
Presedintii de instante nu faceau parte din colectivul de judecatori ai instantei, cand erau numiti, ei veneau de undeva din afara judecatoriei sau instantei unde erau numiti sefi.
[ Mereu ii am in minte pe vecinii din R 4 de la et. 10, fam. Gheorghiu, Tita si Jean, dupa divort au continuat viata ca si inainte de divort, firesc, si se impacau, abia atunci, bine ! O viata au fost casatoriti, din tineretile lor.....]
Va atasez lista cu link-uri, iar cu mailul urmator va trimit cartea Bucurestii de altadata volumul 2 de Bacalbasa.... daca reusesc sa-l atasez.
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu