Istoricul comunei Piatra din Marele Dictionar Geografic al Romaniei de la
1900, in grupul Piatra Teleorman acasa FB 05/06/2018 15:50:13
Nicolae Velea
Admin ·
În 1900, George Ioan Lahovari descrie în Marele Dicţionar Geografic al României, la pagina 694 comuna Piatra
din judeţul Teleorman astfel:
Piatra, com.
în jud. Teleorman, pl. Marginea, situată pe valea Călmăţuiuluĭ, între două
dealurĭ. Dealul Călmăţuiuluĭ pe stînga şi dealul Strîngea pe dreapta. Are un
cătun, Stariţa, format în urma împroprietărireĭ în 1879, pe moşia satuluĭ cu
acelaşĭ nume, situat în direcţia N.-V., la 10 kil. de reşedinţa comuneĭ, în
valea numită a Tîrnaveĭ sau a Găuriciuluĭ. Se învecineşte la N. cu com. Voivoda
; la S., cu com. Viişoara ; la V., cu com. Lisa ; la E. şi S.E., cu moşiile
Suhaia, Brînceni şi Găuriciul.
Suprafața teritoriuluĭ comuneĭ, cu moşiile de pe
dînsa, e de 3788 hect., moşia Stariţa e a statuluĭ, din care s’a vîndut coprinzînd: 880 hect. însurăţeilor, şi 320 hect., celorl’alţĭ
locuitorĭ, în loturĭ ; moşia Pieptea, fostă a statuluĭ, vîndută în corp întreg,
de 724 hect.; moşia Piatra, de 450 hect.; moşia Fişteica, a statuluf (rest din
moşia Pieptea), de 472 hect. şi moşia Greceanca, numită Marghilomanca, de 507
hect. Locuitoriĭ cărora li s’aŭ dat pămînt sunt în număr de 489.
Proprietarĭ
principalĭ aĭ moşiilor sunt d-na George Em. Lahovari, d-niĭ I.
Populaţia
comuneĭ, împreună cu a cătunuluĭ Stariţa, e de 3251 suflete, din care 526
contribuabilĭ. Are o şcoală, condusă de un învăţător, frecuentată de 98 elevĭ ;
o biserică, deservită de 3 preoţĭ şi 2 cintăretĭ. Vite sunt 1188 caĭ, 23 măgarĭ, 1792 vite
marĭ cornute, 4453 vite micĭ şi 438 porcĭ. Budgetul com. e la veniturĭ de 12189
lei şi la cheltueli, de 6244 lei. Imprejurul com. sunt multe grădinĭ de
zarzavat ; cultivatoriĭ lor se folosesc de abundentele izvoare de apă de aci,
pentru udat.
Starea economică a locuitorilor este din cele maĭ satisfăcătoare; eĭ sunt
avuţĭ, muncitorĭ şi cu spiritul de comerciŭ destul de desvoltat. În Piatra sunt mai multe cîrciumĭ şi alte
stabilimente de comerciŭ. Aci se ţin două bîlciurĭ, la Dumineca Tomiĭ şi la Sf.
Petru. Împrejurul com. sunt multe măgurĭ : Măgura-Pietriĭ, la E., înaltă de 28
m. şi Iargă cam de 230m. ; Măgura-Feteĭ, spre N.-V., înaltă de 10 m. şi largă
de 60 m. ; Măgura-Drăgaiceĭ, la S.-V., înaltă de 15 m. şi largă de 70 m. şi
Măgura-luĭ-Melinte, înaltă de 20m. şi largă de 50m. În partea de E. a com.,
spre Suhaia, se încrucişează vechiul drum al Ținteĭ care se maĭ vede pe alocurĭ urme. Satul Piatra este unul din cele maĭ vechĭ
din_Ţară. Îl găsim citat în diferite acte vechĭ şi în documente privitoare la
moşiĭ, din secolul din urmă. La anul 1594, Mihaiŭ urmărind pe Turci, îĭ bătu,
la satul Piatra și respinse pănă la Nicopole. În
secolul al XVIII-lea, Piatra era dintre satele marĭ ale jud. Teleorman. În
nomenclatura de
sub administraţiunea lui Constantin Mavrocordat, îl găsim trecut tot în plasa
Margineĭ.
Satul însă nu se afla unde se găsește astă-zĭ, ci maĭ în vale, spre com. Lisa, pe locul care se numește La-Mezinele. Pe timpul ciumeĭ de la 1817 sub domnia luĭ Caragea, locuitoriĭ părăsesc satul și se adună maĭ tîrziŭ pe locul unde e astă-zĭ Piatra. Siliștea satuluĭ vechiu se maĭ vede și astă-zĭ.
Sursa:
https://www.facebook.com/groups/759463874235369/permalink/766718213509935/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu