Dimensiunea morala a Dreptului, Introducere in Drept ( sau Teoria Generala a Dreptului )

Dimensiunea morala a Dreptului, Introducere in Drept ( sau Teoria Generala a Dreptului )

In monumentala lucrare “Psihologia consonantista” ( Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1982 ), Stefan Odobleja defineste morala ca “stiinta moravurilor, totalitatea regulilor care guverneaza raporturile dintre oameni”.

Este stiinta profilaxiei si terapeuticii raului.

Este stiinta echilibrului social, a acordului, a consonantei intre interesele indivizilor sau intre interesele individului si interesele societatii.

Imoralitatea, opusul moralitatii, este prostia de a nu prevedea reactiile altora, imprudenta de a nu prevedea viitorul ; este suma viciilor sociale ( nedreptate, egoism, rautate, minciuna, dispret, etc. ) ; este ceea ce dauneaza vietii sociale ; ceea ce contrazice interesul general sau interesul majoritatii ; ceea ce face sa sporeasca durerea si nenorocirea societatii.

Amoralitatea este o stare neutra, intre moralitate si imoralitate.

Este gradul cel mai mic de moralitate si, in acelasi timp, cel mai mic grad de imoralitate ( izolare, individualism, indiferenta sociala ).

Acelasi autor defineste Dreptul ca “morala etatizata, codificata, legiferata”.

Morala transmite, incredinteaza Dreptului, cele mai importante reguli ale sale pentru a le transforma in reguli juridice obligatorii.

In felul acesta Dreptul asigurã realizarea scopurilor moralei.

( Extras din cursul universitar Introducere in Drept, Teste grilã, prof.univ.dr.Costicã Voicu, Ed.Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 ).