Esenta
Dreptului, Introducere in Drept ( sau Teoria Generala a Dreptului )
Termenul de ESENTÃ, potrivit
Dictionarului Explicativ al Limbii Române, desemneazã “ceea ce exprimã principalul si stabilul din obiecte si din fenomene, natura lor
internã, ascunsã, latura lor care nu este datã sau perceptibilã nemijlocit :
ceea ce poate fi cunoscut
numai trecând de forma exterioarã a lucrurilor pãtrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii.”
A cerceta
esenta Dreptului presupune pãtrunderea înlãuntrul sãu, descoperirea legãturilor
intime care-i conferã relativa stabilitate, identificarea calitatilor sale
interne.
Ca orice
fenomen, Dreptul este expresia unitãtii unor laturi calitative si cantitative.
A preciza
esenta Dreptului, inseamna a pune în evidentã existenta acestor laturi.
Astfel,
principala calitate o reprezintã calitatea juridicã a vointei exprimate în Drept si calitatea interesului, care conduc
la elaborarea si adoptarea normelor juridice.
Aceastã
calitate fundamentalã ramane neschimbatã oricât de multe si profunde modificari
ar cunoaste un sistem juridic.
Operãm, asadar, cu douã categorii :
1. vointa, si
2. interesul.
(
1 ) VOINTA este o categorie psihologicã care in Drept
are o dublã semnificatie : mai intai este vointa generala, respectiv a grupurilor sociale
sau a intregii societati care este determinata de anumite interese, si
care tinde sa se oficializeze prin intermediul activitatii Statului, si, apoi, de vointa
individuala, respectiv
capacitatea omului de a stabili scopuri, de a planifica, organiza, realiza si
controla activitatile pe care le desfasoara.
Cand cercetãm esenta Dreptului avem in vedere vointa
generala care se exprimã in legi sau cutume, care au ca scop subordonarea
vointelor individuale.
Vointa generala nu reprezintã suma aritmeticã a vointelor individuale, ea
exprimã pozitia si interesele generale ale grupurilor si structurilor sociale.
Hegel considera ca
vointa generala, ca vointa a Statului, este superioara vointei individuale, si
mai puternica decat ea.
Vointa
generala este formã a libertatii si o treapta superioara a spiritului.
Esenta Dreptului o constituie vointa generala
oficializata, devenita VOINTA JURIDICA, exprimata in legi si aparata de Stat.
Pentru a exista, societatea are nevoie de coordonarea activitatii
indivizilor in cadrul unei cooperari si a unei ordini care sa raspunda
interesului general.
Esenta
Dreptului constã in calitatea vointei juridice exprimatã liber de electorat,
reprezentat de organele legislative, in norme juridice si in interesul in jurul
caruia graviteaza activitatea normativ-juridica intr-o anumita etapa.
Cuvantul “INTERES” desemneaza suma
de preocupari pentru satisfacerea idealurilor oamenilor, constituiti in
comunitati ( popor, natiune, nationalitati ).
( Extras din cursul universitar Introducere
in Drept, Teste grilã, pp.47-50, prof.univ.dr.Costicã Voicu, Ed.Pro Universitaria,
Bucuresti, 2006 ).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu