Îndatorirea cetatenilor de a
contribui la cheltuielile publice, Drepturile, libertatile si indatoririle
fundamentale ale cetatenilor, Drept Constitutional si Institutii Politice
Nota : cu privire
la articolul 56 din Constitutia Romaniei :
Îndatorirea
cetãtenilor de a contribui la cheltuielile publice – se realizeazã prin plata
de impozite si taxe.
Este o
indatorire fireasca, mai ales daca tinem seama de numeroasele prestatii, in
special cu caracter sociale, pe care acelasi Stat este obligat sa le realizeze
in beneficiul cetatenilor sai.
Meritã
precizat si faptul cã obligatia se referã la orice fel de cheltuieli publice,
si nu doar la cele legate de constituirea veniturilor bugetului de Statu sau
ale bugetului asigurarilor sociale de Stat.
Alineatul ( 2 ) al
aceluiasi articol precizeaza o aplicatie particulara a principiului egalitatii
in materie fiscala, si anume obligatia al carui titular expres nominalizat este
legiuitorul si care consta in asezarea justa a sarcinilor fiscale.
Caracterul just al sistemului legal de impuneri face
trimitere la principiul proportionalitatii si la cel al echitatii, structurante
pentru orice societate democratica.
Precizarea
constitutionala este extrem de supla, permitand in egala masura atat o
interpretare in sensul unei repartizari formal-egalitare a obligatiilor
fiscale, prin care se asigura egalitatea de sanse, dar si o interpretare in
sensul realizarii Justitiei sociale, care urmareste o distribuire a
obligatiilor ce tinde la o egalitate de rezultat.
Alineatul al
treilea al aceluiasi articol interzice stabilirea oricaror alte prestatii in
sarcina cetatenilor, in afara celor expres stabilite prin lege si numai in
situatii exceptionale.
Istoria a dovedit
nu o data ca situatii neprevazute pot aparea oricand ( catastrofe naturale,
stari exceptionale, etc. ) ; ele nu trebuie insa sa justifice un comportament
arbitrar din partea autoritatilor publice, ci trebuie sa se inscrie in limitele
egalitatii si ale Statului de drept.
Trebuie
precizat totusi ca, deseori in astfel de situatii, legiuitorul stabileste doar
obligatia fiscala si natura sa, lasand organelor ce trebuie sa aplice legea
grija de a preciza cuantumul si modalitatile concrete de colectare a
respectivelor sarcini fiscale.”
CONSTITUTIA
ROMANIEI, ARTICOLUL 56 “Contributii financiare” :
( 1 )
Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile
publice.
( 2 ) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure
asezarea justã a sarcinilor fiscale.
( 3 ) Orice
alte prestatii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii
exceptionale.
“Indatorirea de
exercitare cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor si de a respecta
drepturile si libertatile celorlalti – Articolul 57 din Constitutie stabileste o indatorire ce incumbã
tuturor locuitorilor Romaniei, cetateni, straini sau apatrizi.
Se observa
clar ca buna-credinta ( bona fides ), principiu traditional de drept civil, este considerata
o regula constitutionala.
Aceasta
transformare de naturã juridica va avea consecinte deosebite in rezolvarea
problemelor ce rezulta din exercitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.
In continutul
acestei indatoriri fundamentale intra si obligatia de a nu incalca drepturile
si libertatile celorlalti ( neminem laedere ), obligatia fireasca ce tine de chiar conceptul de drept
si de libertate.”
CONSTITUTIA
ROMANIEI, articolul 57 “Exercitarea drepturilor si a libertatilor “
Cetatenii
români, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si
libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si
libertatile celorlalti.”
Extras din cursul
universitar Drept constitutional si
institutii politice, pagina 191, Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Editia 12, Volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, si din Constitutia României ( articolele 56 si 57
)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu