Bonsoir à tous! Buna seara tuturor ! 20 martie 2017
Am continuat sa fotografiez din cartea "Parintele Arsenie Boca-Omul imbracat in haina de in si Ingerul cu cadelnita de aur", insa pentru moment nu am descarcat fotografiile, intrucat aparatul e la incarcat, de altfel l-am folosit asa, cu firul in priza, la alimentat cu energie.
Pentru ca fara fir se descarca in scurt timp si nu apuci sa fotografiezi multe pagini.
Cartea are vreo 500 de pagini si eu ma apropii de pagina 400.
Ieri noapte am reusit si eu sa ma rog Acatistul Sfantului Nichita Gotul si Acatistul Sfantului Ioan de la Prislop, si m-am rugat si pentru Aspazia Otel Petrescu, sa ii apara in vis Parintele Arsenie Boca, pentru ca tare mult isi doreste.
In emisiunea pe care am gasit-o pe youtube, cu titlul "Secrete de Familie", v-am spus ca am vizionat o astfel de emisiune, Aspazia e intervievata, si despre Parintele vorbeste, insa mai putin, cu toate acestea spre final spune ca nu il viseaza pe Parintele Arsenie, si nu stie de ce, de fapt nu spune chiar asa, dar fizionomia ei e graitoare, pentru ca ati remarcat ca stie sa povesteasca foarte bine, puncteaza emotii, sentimente, trairi, prin inflexiuni ale vocii, prin timbrul vocii, de altfel are o voce blajina, numai buna de povestiri...
Si era cam trista, cred, sunt aproape sigura ca se astepta sa il viseze de-a lungul vietii pe Parintele Arsenie.
Insa nu s-a intamplat asa, si mai ales in anii din urma cred ca putem deduce ca nu s-a intamplat asa, ea spune : "Nu il visez...." si parca inghite asa, oarecum in sec.
Tare ar vrea sa il viseze, sa o incurajeze, imbarbateze, consoleze, sustina.
Dar mie mi s-a parut ca Aspaziei i-a placut sincer cand a fost pentru prima oara la manastirea Sambata de Sus, unde l-a cunoscut pe Parintele Arsenie, i-a placut natura, era aproape "extaziata' in fata naturii de primavara, care se arata foarte importanta, ocupa un loc important in trairile si emotiile Aspaziei, este sensibila, este emotionala, senzitiva si putin visatoare, Aspazia a participat la o Liturghie la manastirea Sambata, si descrie cu multa incantare si traire, felul in care Parintele slujea si decorul, adica natura inconjuratoare, pentru ea, toate se contopeau si ii ofereau un tablou incredibil de frumos, cred ca se credea in Paradis, sau Paradisul i-a aparut putin in felul acesta.
Cu ocazia aceea, cand s-a dus la Sambata, Aspazia povesteste, daca ati avut timp sa vedeti documentarul ei "O intalnire binecuvantata - Pr. Arsenie Boca" ca vroia sa se calugareasca.
Si m-am gandit mult la acest aspect.
Ea a mai adaugat, grijulie, ca nu se simtea influentata de prietena ei Zorica, ci asa isi dorea ea, si totusi avea si "un procent" de retinere, in sensul ca poate nu alege calea cea mai potrivita pentru ea, poate nu asta vrea de la ea Dumnezeu.
Insa, mie mi se pare ca... pe undeva...cum sa spun... era o fata tanara si sensibila.....
Mi se pare putin nedrept ca o calugarita sa nu aiba dreptul de a fi o tanara fata sensibila.... dar in general cam asa este, la manastire, si sunt manastiri si manastiri, unele mai drastice decat altele, depinde de Ordin ( Congregatie ) si Regula pe care e intemeiat ordinul, intr-adevar la manastire e mai ceva decat disciplina la Armata, si chiar asa si este.
Iar ea era o fata visatoare, inflacarata, o fata totusi patimasa, o fata insa delicata si o fiica care isi iubea mult mama si era atenta la comportamentul tatalui, tatal-barbat-sot, fata de mama-sotie-femeie, o fata cu simtul dreptatii si o fata cu simt de observatie, o fata care nu trecea neglijenta pe langa ce se intampla langa ea.
Totusi, Aspazia avea o delicatete, era atenta la relatiile interumane.
Parintele Arsenie, auzind ca ii spune ca ea doreste sa se calugareasca, si abia ajunsese in plina iarna grea, in 1948, mergand pe jos prin troiene de zapada inalte, la manastire, si nici nu ajunsese bine, ca isi exprima dorinta de a se calugari....
Auzind acestea, Parintele Arsenie o invita si retine la Cina din Joia Mare cred, pentru ca Aspazia a spus ca la Sambata, in Joia Mare luau cina parintii, calugarii, la miezul noptii si dupa aceea, in Vinerea si Sambata Mare ei tineau post negru, nu mai mancau nimic, "nu stiu cum puteau", spunea Aspazia in film.
Si Aspazia ne explica ca, la aceasta Cina de la manastirea sambata, din Joia Mare, au fost Zorica si cu ea, cu Aspazia, numai ele doua, singurele persoane invitate sa participe.
Si ea nu stia de ce, o simteai ca poate se intreaba de ce.
Pentru ca ea a spus ca vrea sa se calugareasca, iar Parintele a invitat-o la Cina cu calugarii sau "parintii" si cu el insusi, pentru ca ea sa vada ce inseamna Cina la manastire.
De altfel, e putin nostima pentru ca se descrie pe sine tanara si timida, si era, dupa cate relateaza ea, si spune ca, desi fusese invitata, ei i se facuse rusine si se gandea cum sa stea ea la masa cu toti calugarii sau parintii cum ii numea ea ?
Si asa fiind, cand s-au intors la manastire, Aspazia nu s-a dus in sala unde Cina avea sa aiba loc, ci s-a gandit ea sa mearga la bucatarie la Maica care gatea de obicei pentru calugari, si sa manance acolo o mancare buna, parca spunea de prune, fel de mancare pe care ea il aprecia.
Insa Parintele Arsenie, "l'a rattrapée"... s-a dus adica dupa ea si a adus-o la masa, la Cina, spunandu-i ca, daca doreste calugaria, atunci la manastire se face ascultare si trebuie sa asculti cand ti se spune sa faci ceva.
Si totusi....
Aspazia era inca o copila, era studenta la Bucuresti mi se pare, ei bine din emisiunile ei, care nu se axeaza asupra ei numaidecat, nu prea stiu, nu prea aflam, dar era studenta cred si la Bucuresti.
M-am rugat deci pentru ea, daca si Domnul Iisus vrea, sa il viseze pe Parintele Arsenie Boca, pentru ca, biata copila aceasta, eu nu stiu daca a fost captivata sau "pacalita" de ideile extremiste, pentru ca, din film aflam ca a primit 10 + 4 ani detentie, deci ma gandesc ca... nu stiu, chiar nu stiu ce s-a intamplat... daca a fost insa nenorocita biata de ea de niste idei ale unor extremisti care au adus-o aproape la moarte si la sapa de lemn dupa inchisoare, dupa ispasire, si la condamnarea unei reputatii cam distruse, pe vremea regimului comunist, la o viata izolata, marginalizata dupa iesirea din inchisoare si cred ca putem spune, totusi, pana azi....
Pentru ca .. din pacate cam asa stau lucrurile.
Dar as vrea ca Aspazia sa il viseze pe Parintele.
Ma gandesc ca era studenta la Bucuresti si cu prietena ei Zorica mergea cam peste tot, in fine, in rest parea cam singura, insa parintii ca sa zic asa iesisera din "raza" ei, nu se mai amestecau, era genul de fata lasata sa asume singura, fara niciun fel de sfat din partea parintilor, viata prin care trece, si deciziile pe care le ia.
Si nu stiu... cand se intampla asa, cand vin unii, cum poate au venit si la ea, la colegii ei studentii de atunci, si i-au zapacit cu idei ... extremiste.
Am vazut titlul unui documentar in care apare Aspazia, pe alta tema, insa nu l-am deschis si imi e neplacut sa il deschid, insa ma gandesc la Aspazia care era o fata buna, talentele nu o ocolisera, are o buna si foarte buna memorie asa cred, recita poezii si azi, a citit mult si a citit si religie catolica, eu asa desprind, pentru ca Aspazia a vorbit despre "o carte" "Imitatio Christi", Imitatiunea lui Cristos, care e o carte, daca putem spune asa, catolica.
Bine.
Si m-am rugat si pentru Livia Jurjeu, tare as vrea s-o lase in pace fratele ei, despre care nu vreau sa ma exprim si in scris, acasa insa cand ma gandesc ce scrie Livia ca ii face, ma exprim si singura, cu voce tare.
Totusi cred ca omul sau "tipul" e sarit rau.
Daca Livia a avut un apartament in Arad si ea spune ca fratele ei "din umbra", nu stiu cat a contribuit, dar ceva a stiut, cam asta rezulta de la Livia, a fost... nu stiu cum sa spun, de "partea" sau la curent cu persoana care i-a luat Liviei apartamentul, caci Livia spune ca in fond, apartamentul i-a fost luat, prin "grija" unui om bun.
Daca fratele Liviei era la curent si stia prin ce pericol trece Livia, nu stiu ce sa spun, sau stiu, dar in fine, si suntem in Postul Pastelui si daca nu m-am enervat si in Post.... nu mai stiu ce sa spun... m-am rugat si ma rog sa imi ierte Dumnezeu pacatele...
dar zau asa, si cu dreptatea pe Pamant cum ramane ?
Chiar sa nu avem parte de ea deloc ????
E drept ca mai buna e iubirea care pe toate le acopera.
Dar, ma rog, unde e iubirea la saritul de frate-sau ????
Livia povestea ca, pe cand fratele ei a facut stagiul militar, pe vremea lui Ceausescu, a fost la Securitate, si sunt sigura ca totusi i s-a parut la Armata foarte rau, pesemne ca se purtau rau cu ei.
Pentru ca mama Livie a mers sa il viziteze, fiind fiul ei.
Si el, fratele Liviei a fost categoric si i-a spus "sa nu mai veniti ( pesemne nici tatal lui sa nu vina ) sa ma vedeti, ca aici e rau de tot"... el s-a exprimat altfel, dar nu retin cuvintele lui.
dar cred ca serviciul militar l-a indracit si mai rau.
Am inteles ca prea bun din fire nu era, nici inainte de serviciul militar, sau poate nu e asa.
In fine, si Livia scrie si scrie pe Facebook pe pagina, unde comentariile si status-urile se duc la vale.....
Si nu mai stiu, dar Livia uneori incepe si povesteste...
Insa Armata a avut un efect asupra fratelui Liviei, ....
ca vad ca nu s-a gasit persoana, si mai ales de sex feminin sa reziste langa el....
Omul are cel putin o parte buna din demoni in el... demonii care or exista..
Ar trebui exorcizat.
In orice caz, daca a vrut sa isi vada sora, pe Livia, cum isi pierde casa, apartamentul.... deocamdata nu cunosc povestea apartamentul pierdut al Liviei, din care a fost evacuata, a fost executata silit si astazi inca, cred ca si azi i se retine din pensia de boala, pentru a plati pesemne despagubiri...
Cu timpul poate ca Livia o sa mai povesteasca.
M-am uitat in Medicina pentru familie, o carte de prin 1987, la boli infectioase, la hepatita, acolo hepatita e clasificata asa : hepatita A, hepatita B, si hepatita non A, non B, care nu se stie ce e, - sau atunci nu se stia.
Despre hepatita C nu scrie.
Nu stiu de ce nu scrie, nu se stia in 1987 de ea ?
Dar vedeti, Livia a fost recent sa isi ia analizele din Arad, iar analizele si le-a facut in decembrie 2016, acum suntem in martie 2017, si se intoarce Livia cu analizele luate in sfarsit, pentru ca pana acum nu se dusese sa si le ia si exclama : "Olivia, am hepatita C !"
Nu stim daca, cu tot plansul, sa nu radem ! Dar nu de Livia, pe ea o plac !
E o victima a pungasilor si neizbutitilor care nu stiu ce sa faca cu zilele lor.
Si o chinuie pe Livia.
Uite, am sa recitesc maine, dialogurile recente cu Livia, sa gasesc pasajul despre data analizelor si cand si-a luat rezultatul analizelor !!!
Si cam asa....
Daca reusesc sa descarc fotografiile despre care spuneam la inceputul emailului, incep sa vi le trimit, usor, usor, sper sa mearga si RCS @ RDS si yahoo france...
Macar daca va trimit o parte din ele si maine restul....
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu