Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 18 martie/mars 2017
Sa va spun ca am privit un documentar, marturia Aspaziei Otel-Petrescu despre Parintele Arsenie Boca :
Filmul este pe youtube si are drept titlu : "Aspazia Otel Petrescu : O intalnire binecuvantata cu Parintele Arsenie Boca ", in care Aspazia vorbeste foarte pe indelete despre felul in care l-a cunoscut pe Parintele si, pentru ca asa erau vremurile si ele au fost legate strans de Istoria romanilor de atunci, din acei ani, deci Istoria in sine nu are cum sa fie evitata, complet exclusa, intelegem - cu toate ca Aspazia se limiteaza numai la experienta ei de la manastirea Sambata de Sus unde " la inceputul anului 1948, prin Februarie..." l-a cunoscut pe Parintele Arsenie - totusi, putin, cam cum erau timpurile si prin ce treceau oamenii si tinerii.
Am mai vizionat dupa aceea un alt documentar, in care persoana intervievata este tot Aspazia Otel Pestrescu, cu titlul "Secretele Familiei ".
Am vazut ca sunt si alte documentare in care Aspazia vorbeste si povesteste, insa nu le-am deschis si nici nu am avut timp.
Este o tanara instruita si se cunoaste imediat ca a invatat si cum se spune, ca a facut o scoala serioasa, ca are scoala, este foarte instruita si a citit mult, cred eu.
Dar, impresionant este filmul "O intalnire binecuvantata cu Parintele Arsenie Boca", este impresionat si la aceasta contribuie Aspazia cu felul in care povesteste, este o persoana sensibila si era o copila sensibila, emotionala si care intotdeauna observa si cugeta in sinea ei, isi punea intrebari ( cand nu le putea pune, sau nu indraznea, cu voce tare ) cu privire la ceea ce vede, se intampla sau i se intampla, obisnuia sa observe in jurul ei.
Ca o paranteza, smartphone-ul cam face figuri, cred ca si acumulatorul, desi este nou-nout are ceva, sau poate in el, telefonul ( smartphone ) nu face vreun contact.
Nu merge prea bine si sper totusi sa nu raman fara el, sa nu ma lase in pana.
Cand ma gandesc ca are piese schimbate, nou-noute !!!!!!
Am luat si Notite din documentarul care m-a impresionat.
Pentru ca, necunoscand acele vremuri si imi dau seama ca la Istorie nu am invatat nimic despre ele, s-ar putea ca nici dupa 1990, sau in zilele acestea, elevii sa nu invete Istoria exact cum a fost ea.... eu cam asa cred, si aceasta, intr- un context larg, general, dincolo de, anume acele vremuri traite de Aspazia in tineretea ei.
Adica, la ora actuala, cand vad pe cate un autor ca scrie o carte si o intituleaza Istorie, imi spun ca, poate nici nu mai trebuie pierdut timpul si citita, pentru ca Istoria Adevarata tot nu este spusa in paginile cartilor care se scriu - inca - astazi.
Cand se vor face publice, documente numite azi secrete, in Arhivele Statelor, adica ale Serviciilor Secrete ale tarilor si statelor, deci nu doar ale Romaniei, si vom citi negru pe alb, cum existau in mod intentionat bariere ridicate si cultivate intre tari, neamuri, popoare, etnii si State, abia atunci va merita poate sa ne dam zile din viata pentru a le "inchina" lecturii ISTORIEI POPOARELOR SI TARILOR.
Si vom vedea, dincolo de cuvinte de lauda, sau pompoase, elogioase, la modul " Ce bine au cooperat tarile noastre[ tara mea, si tara Cutare...]" ce loviti am fost de misiuni ale numitelor servicii secrete, care, daca ne-ar spune ca lucreaza pentru dracul, ar fi mai sincere si pe intelesul tuturor.
Dar ele spun ca lucreaza, vezi bine, in slujba tarii, a oricarei tari, dupa cum apartin unui Stat sau altuia.
Cuvinte marete, demolate, in mod cert, de FAPTE MACABRE SI COMPLET LIPSITE DE CONSTIINTA SI DE DUMNEZEU.
Pentru ca, in treacat fie vorba, am vazut titlul unei lucrari care incepea cu "Istoria"... sau cam asa ceva, recent, si mi-am spus : "vorbe in vant, precis vorbe de elogiu complet nemeritat, o aparenta frumoasa, sub care a existat si s-a varsta veninul unui Stat, catre si pentru un alt Stat si cetatenii sai.
Ca sa spun in alti termeni " N'importe quoi !"
Intr-o epoca ca a noastra, ne-am astepta la momentul dezvaluirilor si al transparentei, insa e greu inca de realizat, pana nu pune careva piciorul in prag, si de unul singur e mai greu sa realizezi asta, pana cand nu vor fi date publicului documentele care ne arata cum se ingrijeau de noi, de viata si destinele si drepturile noastre, lucratori din toata lumea ai diverselor servicii numite secrete.
Fie la ei acolo !
Ca numai rau sunt capabili sa faca, la altceva nu isi folosesc materia aceea, numita cenusie.
rau, rau si mai rau, daca avem dovada ca au scos ceva bun, pentru persoanele fizice si cetateni si oameni, din ei, acesti lucratori... dar nu prea cred ca se pot oarecum "lauda" cu asa fapte omenesti si normale.
Serviciu secret inseamna anormal.
Una peste alta, si dintr-una in alta... cautand asa, cate putin de tot pe internet, m-a amuzat citind intr-o fraza, niste cuvinte care suna cam asa, cu privire la un dosar de urmarire penala sau informativa " Intrucat Dosarul contine 18.000 file si NEAVAND PERSONAL CARE SA IL POATE CITI... .."
Asa este, l-au intrecut pe Eminescu cat au fost de prolifici.
Si ca sa repet sau sa subliniez, nu mi-a placut, dar am auzit ca nu sunt singura nici pe departe, Istoria sau parte din Istoria Romaniei, sangeroasa, rea, nemernica, bestiala, plina de mizerie si de patologie din partea unor tartori de la toate nivelele, despre care te intrebi pe drept, daca nu sunt niste extraterestri de import, adusi special, sau ingerii satanei intrupati in chip de om ?!
Pentru ca au depasit si orice patologie....
Vorbeam despre Aspazia....
Aspazie, si e cutremurator faptul, a avut o sentinta de 10 + 4 ani ani detentie politica !
VA DATI SEAMA ???
In acei ani, si inca din vremea Sigurantei, cea de dinaintea Securitatii, - si asa este, dar este, chiar este un ghinion ! - oamenii au inteles sa faca politica si ideologie.
Niciodata nu voi intelege de ce il amesteca unii pe Dumnezeu cu ideile din capul lor, de natura politica, orice argumente ar invoca ei in sprijinul unei politici sau alteia.
Dar mi se pare o minte care le confunda pe toate, ca si cum intr-o oala pe aragaz ai pune la fiert si ardei, cepe, rosii, si haine si carti, si obiecte, si ... de toate, ca sa OBTII, CE ANUME ?
Dumnezeu, ideologia extremista, ca la noi, cand la dreapta cand la stanga, omul a dat cu capul cand de tocul usii in dreapta, cand de tocul usii din stanga.....
Cand nu iti place sa inveti nimic, macar asa putin pentru tine, dar sa fie ceva fumos si serios, te apuci de inventat ideologii sau de adaptat ideologiile scornite de altii.
Fara sa le cercetezi macar motivele pentru care, de pilda, unul precum Hitler a scornit o ideologie.
Si te apuci si tu istetule de adaptat ideologia lui Hitler la Romania.
Ce sa mai vorbim, creierul e un mister asa de mare incat nu mai stim ce sa spunem ?!
Sinapsele creierului cred ca intra in Cartea recordurilor.
Cred ca mai banuite sunt uneori gandurile si caile Domnului, pentru unii oameni, decat sinapsele oamenilor, tot pentru oameni.
Si mai cred ca reactiile unora chiar si pe Dumnezeu l-au lasat uneori perplex !
Pe scurt, daca traiai in acele zile aveai mari sanse sa te vezi luat pe sus de ideologi veniti in Universitati si facultati, ca sa nu lase omul in pace sa invete, sau sa isi traiasca viata.
la fel fac si servicii secrete, care merg prin Universitati cand vad ca ar putea tinerii sa se tina de carte, vin si ei si le strica mintea, personalitatea si chiar ii fac nebuni, ii innebunesc.
Pentru ca stilul de lucru al unui serviciu secret este stilul sucit, imbarligat, minciuna, diversiunea, dezinformarea, inventiile, patologia pe toate planurile si mai mult decat atat.
Ati incercat, ati avut ocazia sa va cada in mana o carte numita "Jurnalul Fericirii" de un preot, cred, un om, care a fost evreu si a devenit preot roman si a facut detentie politica, Steinhart.
La un moment dat, fratele meu l-a avut luat sau dat cu imprumut in casa si intr-o zi, saturandu-ma sa il sterg de praf mereu numai eu, l-am deschis.
Dar, nu... cu neputinta mi-a fost sa il citesc !
Depasea orice PATOLOGIE MINTALA care s-ar putea imagina si de cea mai nebuna minte !!! Si de o scarbosenie, incat imi venea sa vomit.
Si asta, numai citind, pe ici pe colo, cateva fragmente.
Mi-am spus ca daca l-as citi as voma continuu si pe veci imi pierd pofta de mancare.
Stii ce a facut Romania cu oamenii ?
Au trecut oameni nevinovati de la niste criminali ( cei de dinainte de ' 48 ) la alti criminali ( cei de dupa ' 48 ).
Asta au facut.
Mare fapta mare, dar cat de mare are sa le fie pedeapsa !!!
Romania ce a luat pe mere a dat pe pere, sau invers.
Nu trebuie sa invoci o ideologie drept paravan al unor indivizi nebuni, cu puternic instinct criminal, care pentru a-si satisface pulsiunile lor demente si dornice de sange, inventeaza argumente, chipurile, si toti sunt patrioti, daca va uitati toti criminalii Romaniei au fost mari patrioti, toate crimele sunt facute in numele tarii, patriotismului care ii sufoca, nu ii lasa in pace sa respire, nu isi gaseau linistea.
Ca la carte in tratatul de psihologie judiciara.
Criminali de criminali.
Dar ce minte !!!
Pfui ! Niste aberatii genetice !
In mod sigur nu DUMNEZEU A CREAT asa aberatii genetice, trebuie ca exista o alta explicatie !!! Sau, poate au fost Ingerii Satanei, intrupati in chip de om.
Ca iti vine sa te intrebi : si pentru cine sa te rogi, ma rog ?????
Am inteles noi ca Adam si Eva au fost primii oameni, INSA OAMENI.
Au gresit ei rau, dar totusi, au gresit niste OAMENI.
Dar nebunii din vremurile acestea cum sa le numesc ? Ca in fapt, nu vreau sa le numesc....
In inchisorile acestea, numite comuniste mi se pare, din punctul meu de vedere nu a existat deosebire intre cei care au fost - vinovati fiind si vinovati si in fapte - condamnati si cei care i-au condamnat si care ii pazeau sau anchetau.
Nicio diferenta.
Au intrecut orice nebunie si nebun.
Ce scria acest preot evreu Steinhart.... !!!!
Lesinai, vomitai, iti intorce stomacul pe dos cu toate antiemeticele.....
Pentru ca am ajuns si la anti-emetic, adica anti-vomitat.
Anti-greata.
In documentarul Aspaziei, primul, si despre el voi vorbi insa putin, ea mentioneaza faptul ca, la ancheta, Parintelui Arsenie Boca i-au administrat - din felul spus de Aspazia, se deduce ca asa era obiceiul... nu era o exceptie.. si obiceiul in fond, cu putine modificari cred, a ramas si azi, scrie in Drepturile Omului, curs scris de profesori francezi... sunt metode din acestea care si azi dainuiesc in tarile numite cele mai civilizate....
Deci, sa revin :
Parintelui Arsenie i-au administrat o substanta pentru a marturisi, pentru a-i crea o stare hipnotica.
E interesant ce pot face niste fiinte, sau cele care anchetau, sau cele de mai sus, care venisera cu ideea, idee ce a fost instaurata mai apoi in inchisori si la anchete....
Pentru ca, daca nu prea stii carte, e bine sa te bagi cat poti, ca sigur te bagi cel putin ca prostul....
Inainte de a veni cu idei care implica viata oamenilor, macar sa stii despre ce vorbesti.....
Deci li se administra detinutilor politici, numita substanta scopolamina, Aspazia o numeste scopalamina.
Aceasta crea un fel de hipnoza, o stare hipnotica.
Pentru ca noi stim daca citim ca exista hipnoza, dar mai exista si categorii de persoane care nu raspund la hipnoza.
Nu voi spune acum faptul ca hipnoza se practica numai de specialisti, numai intr-un cadru legal, numai daca vrea si accepta acest lucru pacientul unui psihoterapeut de exemplu.
In afara de asta, hipnoza nu se administreaza oricui.
In afara inca si de asta, la hipnoza exista persoane care nu raspund.
In cazul acesta este vorba de Parintele Arsenie, si normal, pe atunci, anchetatorii nu erau nici specialisti, si nici aspectul legalitatii hipnozei nu ii interesa pe ei.
Uneori ma intreb, in afara de crima pe care o infaptuiau, ce anume ii [ mai ] interesa ???
Deci, sub aceasta stare indusa de hipnoza, singurele cuvinte pe care au putut sa le retina si inregistreze la ancheta, tartorii pusi in functie, au fost : "+++++Doamne Iisuse, ..."
"Doamne, Iisus Hristoase, miluieste-ma pe mine pacatoasa !"
Si deci, orice marturisire asteptau de la Parintele, numai aceste cuvinte au fost spuse de el, sub stare indusa de substanta respectiva.
E normal pentru ca nu poti hipnotiza un preot si nu il poti hipnotiza pe Dumnezeu.
Dar, de cata prostie, inimaginabila, erau in stare, eu mi-am spus ca asa niste creiere sunt fabricate, poate in laboratoare secrete, poate adusi de pe alte planete, brutalitatile, loviturile, excesul batailor, cruzimea, sadismul, lipsa de control a tartorilor, lipsa completa de orice urma de umanitate, deci creiere care coboara zic eu, sub nivelul creierului unei maimute, unui animal salbatic chiar. Pentru ca un animal simte omul.
dar ei nu il simteau.
Un animal simte omul, doar daca nu e turbat.
Si tot timpul se mirau ca se deschid zavoarele incaperii unde se ruga parintele si se adunau cu totii, si se certau intre ei, mai mare rusinea, dincolo de groaza, ti-e si rusine sa spui ca au existat asa "oameni", si cum au putut ei exista printre noi ????
Ca ati vazut, in scoli, comunistii ii invatau cu premii la invatatura si se laudau ca invata bine si foarte bine si ii puneau unii profesori, cei comunisti, pe elevi, sa rada unii de altii, sa isi dispretuiasca si urasca colegii.
de unde s-a invatat omul sa socializeze inca din clasa intai de scoala primara in Romania.
Incat de ce sa ne miram unde s-a ajuns ????????
Si la faculte vin unii de zici ca sunt turbati, moristi in vant, nu stii ce cauta, ce vor, cine i-a trimis, si ce au cu lumea ?
Si toti sunt colegi, culmea.
Asa sunt colegii pe planeta Pamant.
sa ma ierte Dumnezeu, dar vezi cate-o "ametita" de fata, studenta, ca nu stie, chiar nu stie carte, dar e clar ca in fond are despre ea o parere cel putin foarte buna.
Si te intrebi : dar mai, cum de a nimerit poarta facultatii ? ce o fi cautand pe aici ?
In anii tineretii Parintelui Arsenie venisera tot asa, tineri brilianti din acestia care au ajuns sa creada despre ei insisi ca sunt sau au fost mari credinciosi.
pai cum ?
Au omorat, si ma refer la cei vinovati in fapt, oameni, inainte de ' 48 si au fost deci infractori ordinari, de drept comun, niste criminali. Si vine Statul comunist, si ii condamna politic, si le da asa, un fel de aura a detentiei politice.
Si ei nici nu meritau pntru omor inchisoare, nu !!!!
dar s-au chinuit in detentie si au descoperit chiar ca parca parca auzisera ei ceva ca ar exista Unul.... Dumnezeu ?!
Acum vor sa ii canonizeze.
La un loc, pe toti, fara deosebire.
Deci daca pui in inchisoare un criminal, el se crede martir.
Na, poftim ca nu ducem lipsa de martiri, ca dorm si azi 3 intr-un pat !
Si se vor legi pentru eliberarea paturilor.
Dupa cum exista reactii pe FB si azi fata de proiectul de lege al unui mare om mare.
Eu nu am fost acord, vazand, cat se poate, Istoria, sa avem criminali, cand pe unii, cand pe altii.
Ca un criminal nu se ocupa decat cu crima.
Si la el acasa si oriunde il pui sau il gasesti.
Deci veneau in facultati sa ii recruteze pe bietii tineri studenti in miscari politice extremiste.
Ii nenoroceau in felul asta.
Va spun ca poate ati intalnit in facultati oameni care habar nu au de ce au venit, de pilda la Drept, si nici unde se afla nu stiu prea bine, si au un comportament departe de studentul care vrea si el sa invete ceva, macar putin, dar bun.
Si la noi venise un mare intelept sa recruteze din anul mai mare, niste studenti pe care ii vroia "Noua Generatie" si peste cativa ani inca putin si devenea martir si el pentru ca s-a cazat la Draga Nenii, expresia consacrata a prof. Tudorel Butoi pentru inchisoare, si deci ce perspectiva de Noua Generatie le oferea el ? Cel care zicea ca nu poate citi o carte, pentru ca il oboseste ?!
Cel care nu putea citi si nu poate, venise la Drept la studenti !!!!
Uite ca peste niste ani va fi propus si el pentru canonizare. Ii vor cauta moastele.
Acuma inca e ocupat cu numaratul banilor insa.
Pentru moment.
Daca aparatul imi face figuri, v-as fi aratat Notitele mele, ca prea mult in fond nu am notat.
Si am inceput, si cateva fotografii au fost voalate, pentru ca nu merge smartphone-ul, sa fotografiez primele pagini dintr-o carte, Opera Parintelui Arsenie, publicata in 2008 insa, "Omul cu haina de In si Ingerul cu cadelnita de aur".
Stiti ca, de mai mult timp, pe FB intru uneori si dupa aceea, cam fac o pauza de cateva zile, ba chiar uneori, saptamani.
Si dadusem ok unui prieten in lista mea.
Si sincer nu mai stiu cum il cheama.
Nu m-am straduit sa il retin.
dar ce sa vezi ?
Dupa aceea, o perioada am lipsit de pe FB.
Si cand revin pe FB, asta, ca nu pot sa il numesc altfel, imi golise newsfeed-ul, bagase spaima in toti prietenii, ca nu mai posta nimeni nimic !
Ma uit eu si ma intreb dar ce se intampla aici ?????
Cand colo, asta incepuse sa posteze articole despre extrema dreapta de dinainte de ' 48 si numai asa o tinea.
Zicea, ca vezi bine, acolo intra numai cine vroia anume, dar nu spunea ca nu se mai iesea de acolo si ca se tineau ca raia de om.
De raie inca poate s-o mai scapa.
Zicea ce avea el chef.
Si l-am scos din lista, pentru ca omul era idiot.
Era idiot pentru ca nu vedea rugaciunile, toate, si numai rugaciuni aproape pe pagina mea, nu Il vedea pe Iisus si imi tot posta cu nebunii lui ideologi.
Asta nu se poate.
Si mi-am spus : "asta chiar e scrantit, patologic, cu diagnostic, daca nu vede nimic !"
Noua generatie de martiri si sfinti.
Care era Biserica Universitatii ? Nu stiu. Ma intreb daca nu era Biserica Rusa ????
Aspazia s-a dus odata sa se roage in Biserica Universitatii si acolo a intalnit-o pe Maica Domnului, in mod sigur era Maicuta Domnului care a ajutat-o pe Aspazia.
De ce ?
Aspazia se certase cu tatal ei, care comisese " o badaranie" fata de mama ei, mama il iertase, insa fiica nu il ierta.
Si nu il putea ierta.
Si asa fiind, Aspazia era credincioasa si nu se mai spovedise pentru ca stia ca nu il iertase si nici nu va fi impartasita.
Dar, dupa un timp, dupa 4 ani nespovedita si neimpartasita, s-a gandit ca ii trebuie un duhovnic.
Asa, din aproape in aproape, l-a cunoscut ea pe Pr. Arsenie Boca.
Cunostea un preot, insa i se parea prea aspru sau sever, ea a spus alt cuvant mi se pare, Pr. Muresan, si vroia sau s-a si dus la el, dar ca sa caute un duhovnic, nu ca sa ii devina Pr Muresan duhovnic.
Si pana una alta, s-a dus Aspazia in Biserica Universitatii fu acest off mare pe suflet, cand, vede o Femeie plangand, plangand, rugandu-se si mangaindu-L pe Mantuitorul din icoana din Biserica.
Vazand necazul Femeii, mare necaz, dupa lacrimile Femeii si dupa cum Il mangaia pe Iisus, Aspazia s-a rugat intr-o clipa de avant si sinceritate si mila si compasiune sa o ajute Dumnezeu sa ii dea putere, sa o ajute pe Femeie, apoi insa, dupa cum spune chiar ea, dandu-si seama de cat de spontana si sincera si cu ce putere, din toata inima ei, adica, s-a rugat pentru Femeia aceea, Aspazia s-a gandit sa "profite" de moment si sa Il roage pe Domnul : "Doamne, da-mi si mie un duhovnic !!!!!!"
Nici nu a iesit bine din Biserica, dupa toate acestea....
Cand, apare o prietena de-a ei, Zorica care ii spune ca o duce la un duhovnic la [ manastirea ] Sambata [ de Sus ].
Incat, Aspazia i-a si spus Zoricai ca ea tocmai pentru asa ceva se si ruga si rugase !!!!
Zis si facut si au plecat la manastire ele doua....
"Era la inceputul anului 1948, in februarie, dupa razboi..."
Pe atunci trenurile erau cu carbuni !
O parte din drum, de la Sambata de Jos pana la sambata de Sus, au facut-o printre troienele de zapada foarte inalte, pe o poteca, pe jos !!!!
Dar nu s-au intors din drum.
Amandoua, dupa un timp, au facut detentie politica, si despre Zorica, care apoi s-a calugarit si nu am inteles daca la acel moment al vizitei la Sambata cu Aspazie, Zorica era sau nu era inca calugarita ???
Insa, cu ocazia drumurilor la manastirea Sambata de Sus s-au vazut, se pare, ultima oara, asa spune Aspazia, nu stiu daca ultima oara, inseamna chiar asa, ultima oara.... adica daca nu s-au mai intalnit apoi chiar niciodata. Asa s-ar parea.
Ce vremuri cumplite !!!!!
Dar pentru ca in sine, documentarul e foarte frumos si se axeaza mai mult si mai mult pe religie, la inceput, Aspazia vorbeste despre originile ei.....
Va las sa vedeti filmul....
|
Da, si sa nu uit, iata un extras, tin sa spun CA EU NU AM CITIT INTREGUL ARTICOL, insa am cautat pe GOOGLE RO cuvantul "scopolamina" si am gasit articolul acesta, si apoi am cautat anume paragrafele care scriu despre scopolamina :
Iata un extras deci :
"Părintele Bartolomeu Anania fusese drogat cu scopolamină, substanţă halucinogenă folosită frecvent în închisorile comuniste pentru a dezlega limba deţinuţilor politici. Oroarea se petrecuse în arestul Securităţii din Ploieşti (unde era comandant Mauriciu Ştrul) în mai sau iunie 1959, la scurtă vreme după procesul penal intentat monahului.
Inainte de acest extras este un paragraf mai lung, ca toate povestile urmaritorilor :
" Ca s-a dus ici, ca s-a intors colea... si tot asa.... ",
dar ce spun eu ? ca in cazul de mai mai jos, vedeti, necaz mare ca nu s-a intors, tocmai aici era baiul....
Lor le placea totul pe ascuns.
Si azi mai au unii astfel de instincte....
Nu le place pe fata, le place sa faca pe ascuns totul, mai exact ei numai asa inteleg sa isi castige painea....
Pe care o halesc in Iadul lor....
"Părintele Bartolomeu Anania va fi „prins” pentru delaţiuni, în condiţii de detenţie, în 1959, în arestul Securităţii din Ploieşti, după procesul politic ce i-a fost intentat, în împrejurări tulburi, în care monahul, închis singur într-o celulă, mai mult ca probabil drogat (se cunoaşte practica din închisorile politice de a se introduce în lichide substanţe halucinogene pentru simplificarea procedurilor de anchetare care, sub tortură, durau mult prea mult), dă informaţii scrise. A fost racolat ca informator, în 1963, în condiţii de detenţie (categorie exceptată de la legea CNSAS). Monahul mărturiseşte aceasta în celebrul său „Jurnal”. Este deja binecunoscută această mărturie scrisă din, de-acum, celebrul său „Jurnal”: „[…] pe măsură ce scriam, creştea în mine un fel de poftă de a spune, de a mărturisi, de a-mi descărca sufletul şi năduful, de a denunţa, de a nu lăsa să-mi scape nici un amănunt. Mai mult, îmi răsturnasem perspective şi, de unde pînă unde aici mă dominase tendinţa de a-mi apăra prietenii şi a pune cît mai puţin pe seama lor, acum simţeam un fel de voluptate să le descopăr fapta şi atitudini care-i calificau drept adversar ai regimului. Pornirea aceasta – căci era pornire – m-a stăpînit şi în ziua următoare, şi-mi aminteam nu numai de Firmilian şi Valerian Zaharia, foşti legionari şi deveniţi arhierei ai Sinodului –, ci şi – cu mai multă mîhnire – de mitropolitul Tit Simedrea, fost al Bucovinei, om care nu făcuse politică, dar, în spusele mele, era autorul unor ectenii speciale antisovietice, pe care le difuzase în timpul războiului din Răsărit […] Pe episcopul Teoctist Arăpaş îl văzusem odată plîngînd la mormîntul lui Ştefan cel Mare şi-i denunţam acum lacrimile ca pe o mărturie a sentimentelor lui naţionaliste şi reacţionare. Scriam, scriam şi nu mă opream şi mă miram de mine şi continuam să scriu, prins de un fel de furie împotriva tuturor celor ce erau atunci liberi, în timp ce eu zăceam în puşcărie. Scriam ca un apucat, ca un posedat, devenisem rău. Eram, pînă la un punct, conştient de ceea ce făceam, dar simţeam o plăcere dureroasă de a-mi biciui, astfel, conştiinţa şi de a săvîrşi o nelegiuire împotriva propriei mele naturi. În noaptea aceea nu puteam dormi, mă gîndeam la ceea ce aş putea scrie în ziua următoare. Deodată m-a săgetat o întrebare: Ce se întîmplă cu tine? […] De ce te repezi cu atîta furie împotriva unor oameni pe care-i stimezi şi-i iubeşti? […] O umbră mi s-a luat de pe ochi; descopeream că întotdeauna fusesem scos din celulă foarte devreme dimineaţa şi întotdeauna mi se adusese cafeaua în camera de anchetă […] Auzisem fără să cred prea mult – că Securitatea obişnuieşte să pună, în mîncare, unor deţinuţi, droguri de «sinceritate» care îi face să-şi schimbe psihologia şi să declare tot ce ştiu. […] În ziua următoare am început să-mi amintesc lucid ceea ce scrisesem mai înainte; mă prindea mirarea, ruşinea şi scîrba de mine însumi – aveam mustrări de conştiinţă. […]”.
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu