Bonsoir à tous! Bunã seara tuturor! 22 mai 2018
Am actualizat putin lista inceputa, CineBucuresti, cu revistele mentionate la paginile 72 si 73 ale CineBucuresti , 2017 ;
De asemenea, pe yahoo.fr azi a aparut un articol despre palariile cu pene purtate de invitatii la nunta regala din Londra, care tocmai a avut loc...
Nunta ca atare a facut " le bonheur des plumassiers", adica fericirea fabricantilor ( si negustorilor ) de pene, pentru ca doamnele in Anglia poarta si azi cu bucurie si mandrie, palarii decorate semet cu pene...
Personal .... adica mie, da mie imi plac mult palariile cu pene, insa nu stiu daca si pasarilor cand sunt jumulite, dar operele palarierilor sunt superbe !
Francezii nu sunt chiar de aceeasi parere, ei ii ironizeaza pe englezi si moda lor, dar asa sunt ei, ironici, mai ales cand ceva e strain si nu numaidecat englez...
De aceea nu va voi trimite articolul, nu l-am retinut, nu l-am cules, insa am retinut ca trebuie sa explic putin si eu insami sa revad putin, cu amanunte chiar, cuvintele plumassier si plumasserie...
Am pregatit un fisier in care am luat un articol de pe wikipedia, dar, la inceputul caruia am cautat sa epuizez familia de cuvinte plecand de la PLUME care inseamna panã.
Articolul e interesant de citit si face trimiteri la site-uri, precum site-ul " L'Institut des métiers d'art", Institutul mestesugurilor de arta, ne arata daca sau cati artizani de acest soi mai exista azi in Franta...
Stiu ca, in trecut, de la Institutul Francez din Bucuresti am imprumutat una, doua casete video in care erau diferite regiuni din Franta si specificul acestora.
Artizanatul, mestesugurile, artizanii, mestesugarii, toti aceia care au invatat din tata in fiu o meserie si care fabrica lucruri, obiecte, mai solide peste timp, mai frumoase, cu mai multa atentie, grija, decat cele de industrie....pe de alta parte sunt si obiecte/ lucruri care treptat nu au mai fost fabricate si au cam iesit din uz... de exemplu orologiile.
Ei bine si pentru fiecare regiune franceza erau gasiti, aratati mestesugari, cel mai adesea denumiti artizani, care fabricau diferite obiecte, dar manual si cu cata atentie !
Sigur munca lor dura mai mult pentru un singur obiect, dar ceea ce iesea din mana lor le putea ramane mostenire in mod sigur si stra stranepotilor, adica obiecte foarte durabile...
Unii fabricau mi se pare orga, orgi, altii orologii...
Incaltaminte, ne spuneau cred intr-o caseta, daca sau cati mestesugari, cizmari mai exista in Europa care fabrica incaltaminte, sigur, din pielea cea mai buna, cusuta de mana cizmarului, din care ieseau pantofi superbi !
Aici e vorba de palarii cu pene de paun sau de flamingo....
Atelierele fabricantilor de pene, mai exact ale celor care pregatesc penele, in acest sens doar, "fabricanti" de pene, pentru ca e vorba in final, de pene care vor ornamenta palariile doamnelor...care sunt prinse in buchet nu de putine ori...
Pe site-ul istoriafilmuluiromanesc.ro am gasit ( da, nu l-am cercetat pe tot inca, nici vorba ) un film pe care vreau sa-l vad " Padureanca", intr-o buna distributie, din cele mai bune, desi subiectul filmului e cam trist, nu stiu daca are happy end adica.
Un film din 1987.
Pe acelasi site am gasit un articol care poate fi si ASCULTAT, e audio, despre primul film sonor in Romania, care a fost filmul....CIULEANDRA !
Realizat in Romania si la Berlin, si distributia e foarte interesant de vazut.
Ce actori au jucat in Ciuleandra, sfarsitul filmului mut, aparitia filmului cu sunet.
Acuma, ma gandeam, am citit in publicatiile Muzeului Judetean Teleorman, in cartea despre Legionarii sau Istoria legionarilor in Teleorman ( vedeti titlul exact, v-am trimis cartea pdf ), ca legionarii au aparut in 1927 si chiar, intr-un fel, putin inainte de 1927.
DAR, CE-AR FI FOST SA NU FI APARUT ?
Nu se traia bine in Romania, e drept, pentru cei care nu erau cei mai necajiti si saraci, totusi, ca o privire de ansamblu, nu traiau romanii bine fara legionari ????
A " murit " Romania fara legionari ? NU. A TRAIT MULT MAI BINE.
In schimb, ei, legionarii cand au aparut, sa vizionati filmul REVANSA 1978 cu Sergiu Nicolaescu, - luau din casele lor, descindeau in case, ( Rebeliunea legionara din 1941 ), AVOCATI, DOCTORI, cu familii cu tot, pe unii ii impuscau pe loc, pe altii i-au ridicat in masini si i-au dus la un Abator unde la zid, i-au impuscat gramada !
Erau oameni cu stare, erau oameni...erau doctori care ingrijeau bolnavii, erau avocati.....
Dar, sa va spun altceva...
Recent mi-a cerut prietenia cineva " Albu Laurentiu" care nu are poza de profil sau fotografii din care sa rezulte ca " Uite acesta este Albu Laurentiu care ti-a cerut prietenia".
Insa e un om religios, imediat ce i-am dat Ok-ul, mi-a lasat un mesaj religios, in care spunea " lasati-va de faradelegi...", ei bine, niciun indiciu despre el, la prima vedere, ca nu am cautat prea mult pe pagina lui, dar..... dar...
La un moment dat ma uit la sectiunea aceea a paginii unde apar ce pagini FB preferi/ iti plac, de muzica, ce cantareti, ce grupuri frecventezi pe FB...
Si aici am dat peste un grup ... vai, vai, vai !!!
Grupul se numea "BUNICI LEGIONARI".
Sus-numitul era in acel grup, si ma uit, vad o poza de profil a unui cunoscut, adica amic in lista mea, e a altei persoane care mai demult mi-a cerut prietenia si care, dupa cate zicea, a lucrat in Armata, azi la pensie desi nu prea batran, pe numele sau dl BONICA...
Dl Bonica e in lista de prieteni si comenteaza chiar la postarile dlui av. Friedmann Nicolescu Iosif, si e si in lista mi se pare a dlui ex-magistrat judecator Dan Lupascu.
El numai cu aceste persoane discuta, numai cu acest gen de persoane, sau din categoria juristilor, deja reputati, - poate ' discuta".
Dar altminteri e " baiat bun" cum se spune, are tendinta sa faca gura mare, sau sa se exprime mai...asa mai vulgar...
Totusi, estompat, odata l-a temperat dl Friedmann.
Si, pentru ca amicii se aduc uneori din aproape in aproape....
Nu stiu sigur, nu mai sunt sigura, am vazut eu ceva, dar ma irita internetul pentru ca nu prea pot " manevra" paginna FB, adica nu pot naviga, e incet... si timpul trece si eu imi spun " lasa, altadata, o sa revin sa vad ..."
Mai demult in lista mea a intrat un Parinte, Pr. Radu-Marcel Gherman, la ce manastire este, inca nu am aflat, decat ca vroia sa ridice o manastire Sf. Stelian ocrotitorul copiilor, insa nu am inteles ca a reusit sa aiba banii necesari.
El ajuta copiii, asta rezulta din postarile sale.
Ei bine, cred ca prin el, din aproape in aproape, in timp - totusi, nu luati informatia de sigura ! - mi-a venit in lista alt prieten credincios " Ilie Ilie ", in genul lui " Albu Laurentiu" care nu are adica fotografii cu el insusi in contul sau, sa vezi si tu persoana.
Ilie Ilie si Albu Laurentiu si-au construit conturile asemanator, fotografii eventual din lumea credintei, dar nimic personal.
Numai la Albu L. am gasit grupul " bunici legionari".
Romania a fost o tara bogata, se traia bine, din pacate erau multi oameni foarte saraci, dar tara in sine avea de toate, e o tara binecuvantata de Dumnezeu.
Ce nevoie era in Romania, sa se ridice romani, daca romani au fost ei si or fi ei, care sa impuste, sa haituiasca si sa ucida ROMANI ?????
Daca va uitati in filmele, atatea cate au fost realizate, cu comunisti si legionari, sau mai mult cu legionari, Conspiratia, Inceputul adevarului, Capcana, Revansa, Un comisar acuzã, .... si cred ca mai sunt cateva...
Legionarii aveau o viteza de reactie foarte mare, ei de altfel nu faceau decat sa urmareasca, haituiasca, caute, scormoneasca, urmareasca si pe fata, asa, fatis, oamenii, persoanele, de pilda intr-un film il urmareau pe " Limba" ( Jean Constantin ) care il ajuta pe Comisarul Moldovan, ca sa nu mai spunem ca de Moldovan se lipisera de-a binelea.
Sau in filmul " BIETUL IOANIDE ", copiii arhitectului Ioanide si alti tineri din anturajul lor, al celor bogati sau instariti, simpatizeaza cu - fata - sau intra - baiatul - in radnul legionairlor, fata o data iese din casa sa isi intalneasca iubitul, un cap legionar, si cum iese din casa, cum e preluata si urmarita, dar pas cu pas.
Comunistii nu erau asa, prin comparatie erau mult mai blegi, mai lenti, si acum nu ma refer la faptul ca, pe atunci ei erau in ilegalitate, nu aveau puterea, nu aveau arme, nu aveau sinecuri, functii, parghii, cu ce sa actioneze ( masini, benzina, arme etc ), ma refer la simpla si pura viteza de reactie !
Lentoarea lor i-a costat viata.
de asemenea, cumva, pe undeva, desi incercau, incercarile lor pareau, mie mi s-au parut slabe, si erau fara efect : cand un om de-al lor era arestat, luat de legionari, ei cu greu interveneau, mai ca nu le venea sa il scape, si adesea cel prins era ucis.
Nu stiu de ce, nu vreau sa jignesc, dar comunistii mie nu mi-au inspirat incredere absolut deloc, nici oameni buni ma refer la om si calitatea de om - nu mi s-au parut a fi.
Cat despre legionari am spus-o de multe ori, nu ii cred oameni, nu ii cred umani.
E ceva in ei, atat de dobitocesc, de josnic, de IMPATIMIT SA SANGE SI UCIDERI, INCAT TE INGROZESTI ! Plus vulgaritate, tampenie crasa, violenta, brutalitate....
Pesemne primii oameni era mai fini decat aceste specimene, dupa mine, fabricate poate in secret, in utere artificiale ! caci nu aveau mama nici tata.
Au un creier atat de defect, incat nu ai cuvinte in dictionar sa descrii !!!
Comunistii insa, au fost, e cam adevarat, spalati pe creier.
La origine, adesea, oameni saraci, oameni semi-alfabetizati, dar si aici e un semn de intrebare : de ce le placea o viata de robot ????
Si peste toate, ce au avut ei impotriva lui DUMNEZEU ?
Legionarii au facut imensul pacat de a-L asocia, dar in mintea stramba si lucrul drept se stramba, cine zicea asta ? pr. Arsenie Boca ?
de a-L asocia pe Dumnezeu cu crimele lor morbide, oribile, scarboase, violente, plina de o ura demna de specimene care nu s-au nascut pe planeta Terra, Pamant !!!
Si au un creier atat de defect, incat spuneau ca Dumnezeu e de partea lor, sau ma rog, Il invocau pe Dumnezeu...In aceasta legionarii seamana cu paganii care striga Allah akbar si lovesc si ucid razand ca niste specii inferioare speciei umane !
Sunt teroristi si punct.
Dialogul intre Ioanid si fiul sau intrat la legionari, care avea sa si moara de fapt, impuscat la Jilava au in temnita oricum, si asta, pana sa vina comunistii, cand a fost rebeliunea legionara infranta de ANTONESCU.
Fiul sau nu citea Istorie, si nu citea indeobste nimic....
Ceea ce il uimeste pe tatal sau, arhitectul de renume si succes, care il intreaba " Dar dumneata ce citesti ? Mica publicitate ?"
Sigur, fiul sau reproducea ideile pe care il e bagasera violent in cap, " colegii " lui, " sefii " lui.
Adica, ce mai ramane de citit, doar mica publicitate ?
Acum am sa trec la cu totul alt subiect :
Atasez o fotografie cu Livia Jurjeu, printre trandafirii unei vecine din Siclau, mi se pare frumoasa, insa ea are cearcane, cred ca nu doarme noaptea de grija, in Siclaul care la fel, omoara tot ce prinde...
Sa o ajute Dumnezeu si pe Livia sa-si traiasca si ea viata, cat mai are, ca mai are, macar in liniste si pace in Siclau, daca a avut pana acum numai necazuri in viata ei...! Sa nu o omoare nebunii Siclaului !
A postat ( nu am luat-o ) o poza intr-o Biserica de-a lor, penticostala, in mijloc cu sicriul Pr. Patrick Gillis, venise sora lui din Belgia, cu spatele pe scaun, blonda cu parul lung, ca belgienele, parea tanara, sau inca tanara...
E foarte frumoasa.... mi-a explicat ca e nepoata mea... m-am gandit : " Doamne, eu ? Ce efect curios imi face, am o nepoata, sunt matusa !"
E foarte frumoasa si se numeste Mihaela Calin din Piatra, Teleorman, fiica doamnei doctor Geta, dar Geta casatorita nu stiu ce nume de familia poarta....
Geta, nepoata bunicului meu Paraschiv Mardale.
Mihaela il conducea la autogara in Piatra pe bunicul meu, il ajuta cu bagajele, cand pleca inapoi la Bucuresti, pentru ca el isi mai vizita fratii sau descendentii fratilor sai, in Piatra in anii comunismului, si asta pana tarziu, pana cand de boala nu a mai putut face calatorii.
Chiar si in varsta, bunicul pleca la Piatra, imi amintesc ca spunea ca ducea paini, in Piatra nu aveau nici paine in vremea comunistilor, asa de bine se traia !
Sunt acestia care mint omul si ii iau si painea de la gura, oameni buni ?
IN ochii lor, poate, si nici intr-ai lor !
O captura de ecran cu fotografia mare, " coperta" contului ei FB : Mihaela Calin si perechea ei.
Fotografia ei a preluat-o o ruda de-al lor, nu stiu ce ruda exact, dovada ca e foarte reusita !
Am dat si eu un share ca prea e frumoasa !
Fiul Mihaelei Calin e un dulce, nu-i asa ca are nasul Mardale ???
Dar stiti ce dulce e ? Intr-o zi m-am uitat peste pozele postate de Mihaela cu fiul ei, si intr-o poza, doua, baietelul, inca mic, isi pusese o basma pe cap, si zambea asa dulce si mamos si induiosator, ce mie mi-au dat lacrimile....
Ce suflet bun are copilul acesta, mi-am spus si ce nevoie de iubire !!!!
CineBucuresti 100
de ani de modernitate, Pro Cultura, 2017, Bucuresti
Lectura
modernitatii bucurestene prin prezentarea aparitiei si devenirii salilor de
cinema, la Paginile 72 si 73 prezintã copertile numerelor revistelor
urmatoare :
Horia Creanga
“Crezul simplitatii” [ numãrul indicat la pagina 72
CineBucuresti 2017 ]
“Horia Creangă: 1892-1943:
crezul simplității,
autor Militza Sion, editată de Simetria, 2012, ISBN
978-973-1872-24-7 “
http://www.ideiurbane.ro/horia-creanga-crezul-simplitatii/
L’Architecture
d’Aujourd’hui, Spectacles ( pe coperta CineBucuresti nu se vede anul aparitiei ) Revue
d’Architecture depuis 1930 / Revista de Arhitectura din 1930
Revista existã si astazi, din 1930, a fost reluatã in
2009, si are si numere pastrate in Arhiva !!!
http://www.larchitecturedaujourdhui.fr/
Istoricul revistei
pe wikipedia : Existã arhive cu numerele revistelor « L’Architecture
d’Aujourd’hui”, “ en ligne”, adica on-line [ la arhivã ], vedeti link-urile cu
albastru !
L'Architecture d'aujourd'hui
·
(fr) Les 102 premiers numéros (1930-1940) en ligne [archive], sur le
site de la Bibliothèque
de la Cité de l'architecture et du patrimoine
http://portaildocumentaire.citedelarchitecture.fr/nos-revues.aspx
Mai sunt si alte Arhive care au revista
aceasta, din alti ani !!!
“Amintirile unui spectator”, M.Faust MOHR, Bucuresti 1937 (
numarul
revistei din CineBucuresti 2017 ), deschideti aici sa vedeti pagini din revistã !
https://www.google.ro/search?q=Amintirile+unui+spectator+Bucuresti+1937+M.Faust+Mohr&rlz=1C1AOHY_roRO708RO708&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjftIP4spfbAhUEKewKHVOjA14Q_AUoAXoECAEQAw&biw=888&bih=596
Revista “Amintirile unui spectator Miscarea Teatrala in Bucuresti 1899-1910”,
M.Faust Mohr asa cum apare in
CineBucuresti
https://www.okazii.ro/mohr-amintirile-unui-spectator-misc-teatrala-in-bucuresti-1899-1910-a119415676
aici apare si Tabla de Materii
Cautare pe google.ro cu aceste
cuvinte :
Istoria Bucurestilor de Constantin C. Giurescu Planeta Bucuresti
La rezultatele cautarii, priviti cate
carti apar despre Bucuresti si Romania :
Istoria Bucurestilor de Constantin C. Giurescu Planeta Bucuresti si altele
precum :
https://www.google.ro/search?q=Istoria+Bucurestilor+de+Constantin+C.+Giurescu+Planeta+Bucuresti&rlz=1C1AOHY_roRO708RO708&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjFlYuFtZfbAhVPKewKHf7KBjsQ_AUoAnoECAEQBA&biw=888&bih=596
https://www.libhumanitas.ro/constantin-c-giurescu-istoria-bucurestilor-vremea-2009.html
Cautand “ Ilustratiunea romana” am gasit numerele revistei Ilustratiunea
românã:
Biblioteca
Digitala a Bucurestilor ( Ilustratiunea romana )
http://www.digibuc.ro/colectii/ilustratiunea-romana-c7426
21 – 23 mai 2018
“BIBLIOTECA DIGITALA A BUCURESTILOR este
inaccesibila momentan din cauza unei perioade obligatorii de mentenanta.
Va multumim pentru intelegere si va cerem scuze pentru eventualele inconveniente!
Bucharest Digital Library is
currently inaccessible due to mandatory scheduled maintenance.
Thank you for understanding! “
Va multumim pentru intelegere si va cerem scuze pentru eventualele inconveniente!
Thank you for understanding! “
***
Fotografii de altadata : Bucuresti si orasele tarii
www.imagoromaniae.ro
Bucurestiul de
altadata
www.albumdefamilie.bucuresti2012.ro
www.istoriafilmuluiromanesc.ro
Arhiva Nationala de Filme
Agerpres Arhiva istorica
Muzeul Municipiului Bucuresti
Richard Peter jun. SLUB /Deutsche
Fotothek
George Costescu “Bucurestii
vechiului regat”, Ed. Universul, Bucuresti, 1944
George Potra “ Din Bucurestii de
ieri” volumele 1 si 2
Anuarul Statistic al orasului Bucuresti pe 1910 si 1911
Anuarul “Socec” al Romaniei-Mari 1925-1926
Ilustratiunea Romana
Constantin C.Giurescu “ Istoria Bucurestilor
“
Arhitectura 1891-1941
Horia Creanga, “ Crezul simplitatii “
L’Architecture d’Aujourd’hui,
Spectacles
Cronologia Bucurestilor 20 septembrie 1459-31 decembrie 1989, Ed.Compania
Spatiul Modernitatii Romanesti 1906-1947 The Space of Romanian Modernity
http://bibliotecamm.ebibliophil.ro/carte/spatiul-modernitatii-romanesti-1906-1947-the-space-of-romanian-modernity-catalog-expozitie-bucuresti-27
Vedeti coperta, mare, si aici :
https://www.okazii.ro/spatiul-modernitatii-romanesti-the-space-of-romanian-modernity-542698-a181370049
EbiblioPhil : este si pagina Facebook
Bucuresti materiale de Istorie si Muzeografie XVIII
Istoria filmului romanesc 1897-2000, Calin Caliman
Bukarest Orasul Contrastelor, Willy Prager
Amintirile unui spectator, Miscarea Teatrala in Bucuresti 1899-1910, M.Faust
Mohr, Bucuresti 1937
***
Aparitie la Humanitas a cartii
“Viata lui Arsenie Boca : Ei ma considera facator de minuni “, de Tatiana
Niculescu
Filmul “ Pãdureanca “ 1987
http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/film-romanesc~padureanca~271
Apare filmul sonor 1931-1948 Istoria
filmului romanesc
http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/istoria-filmului-romanesc~1931-1948~5
Foarte interesant articolul , il
puteti citi in intregime aici :
„Ora coproducțiilor” la începutul anilor ’30
!!! Articolul poate fi si ascultat, e
in format audio !!!
http://www.istoriafilmuluiromanesc.ro/ifr~ora-coproduc-iilor-la-nceputul-anilor~100
“Chiar primul film sonor românesc, Ciuleandra, cu premiera în 30 octombrie 1930, era o
coproducție, româno-germană, regizată de Martin
Berger, cel care, în ultimii ani ai filmului presonor, în 1929, mai
realizase un film în România, Venea o moară pe Siret. Producătorii
filmului – realizat în două variante: germană și română – au fost Deutsch Romänische Filmproduktion, Martin
Berger, Berlin ,
producătorul fiind, deopotrivă, scenarist și regizor.
“Exterioarele au fost filmate în țara noastră, iar interioarele la Berlin , unde s-a făcut și sonorizarea. Deși romanul cu titlu omonim al lui Liviu Rebreanu ar fi putut
oferi un material cinematografic interesant, se pare că (filmul nu s-a
păstrat!) n-a ieșit decât o tristă
melodramă care provoca râsul (îndeosebi pentru că țăranii români vorbeau cu accent berlinez) Dar
iată și distribuția versiunii române: Nicolae Băltățeanu (Puiu Faranga), Jeana Popovici-Voinea
(Mădălina), Elvira Godeanu (Anita), Leria Niky-Cucu (prietena Mădălinei), Petre
Sturdza (bătrânul Faranga), Alice Sturdza (mătușa lui Puiu), Dorin Sireteanu (părintele Ursu), Hans Stüwe (Mironescu),
Thinelle Anys, Eugen Rex, Maria Forescu. Câțiva dintre interpreți – Elvira Godeanu, Leria Niki-Cucu, Eugen Rex, Thinelle Anys
– au jucat și în versiunea germană,
unde Hans Stüwe îl interpreta pe Puiu Faranga și Maly Delschaft pe Mădălina. Cu mici excepții, critica a fost aspră, s-a scris despre film
că este „un film sonor antiromânesc”, „o enormă aberație” „o masacrare totală a romanului”, „apar și actori români în acest nenorocit film
germano-africano-țigănesc, dar nicidecum
românesc”. O altă coproducție de la începutul
deceniului al IV-lea a fost Roumanie,
terre d”amour (România,
țara dragostei), o producție Gaumont Franco-Film Aubert, Paris – Rador,
S.A.R. București (Orient-Radio), în
regia francezului Camille de Morlhon și cu un scenariu literar de G. și S. Peytavi de Faugères. Încă o experiență nu tocmai fericită pentru ideea de film
românesc. Ajunge să apelăm la un citat din presa
franceză după premiera filmului. Sub titlul „Pardon, Roumanie!”, Richard
Pierre-Bodin scria următoarele în „Figaro”: „Nu cititorilor lui «Figaro», nu
amicilor credincioși ai lui Robert de Flers (...), le voi
spune ce sentimente profunde leagă una de alta pe cele două surori, bogate de
aceeași civilizație,
îndoliate de aceleași sacrificii, îngreuiate de aceleași
victorii mutilate, cu aripile lor tăiate. Am fi fost deci în drept să ne gândim
că un film, intitulat România,
țara iubirii, realizat de un francez, prezentat ca o operă franceză, va fi un
omagiu acestei țări, un monument ridicat acestei amiciții
ancestrale. Puțin dornici de a semnala o greșală
acoperită, de bine de rău, de cinematografia franceză, am preferat însă să nu
amintesc de acest film primitiv, care prezintă, cu o stângăcie tehnică pe care
n-o egalează decât lipsa ei de gust, o Românie de carton (...). Și
am putea râde de virtuozitatea acestui chirurg-dentist care știe
să extragă, fără durere, ca o simplă măsea, câteva milioane de lei din bugetul
român de propagandă, dacă prietenia franco-română și
prestigiul cinematografiei franceze n-ar fi supărător atinse de aceste jocuri
(...). O, Românie, țara prieteniei, «Figaro» îți
cere iertare în numele cinematografiei țării sale!”. Abia
după un an de la spectacolul de gală dat la cinematograful bucureștean
„Trianon”, în prezența regelui Carol II, filmul a fost prezentat
marelui public român. Suntem îndreptățiți
astăzi, cred, să corectăm puțin din înverșunarea
criticuluui francez și să recunoaștem
că, dincolo de naivitățile narațiunii
cinematografice, filmul – păstrat la Arhiva Națională
de Filme – oferă spectatorilor de azi o imagine autentică a României de la
începutul anilor ’30, prin filmările realizate la Turnu Severin, în câteva
comune din Argeș, la Sinaia, Moreni, Alba-Iulia, Cluj,
București și
Constanța. Distribuția
franco-română cuprindea pe Renée Veller, Suzy Pierson, Raymond Dostac, Pierre
Nay, Emma Romano, Emilia Naftalia-Ionescu, Mihail Daia și
chiar pe Peytavi de Faugères. Două vorbe și despre filmul Nunta țigăncii din Văleni de Carl Boese și
Jean Mihail: la realizarea filmului s-a pornit de la un film mut de Carl Boese
(Sklaven der Liebe), căruia i-au fost adăugate secvențe
de exterior filmate de Jean Mihail. Pe generic mai figurează nume precum Maria
Margareta Langen (autoarea scenariului, după piesa „Die Hochzeit von Văleni” de
L. Ganghofer și Brociner), George Mihail Zamfirescu
(scenaristul adaptărilor datorate lui Jean Mihail), printre operatori sunt
Vasile Gociu și Iosif Bertok, iar ca autor al
dialogurilor îl aflăm pe Ion Pribeagu. Distribuția,
preluată, în scenele de interior, din filmul lui Carl Boese, cuprindea, în
rolul titular, pe Ellen Kurti (Sanda, țiganca din Văleni),
Mielu Constantinescu, Adriana Șerban și
o serie de actori neprofesioniști. Peste ani, ar
fi de semnalat două coproducții româno-italiene:
în 1942, „patriarhul” filmului italian Carmine Gallone turna, în Basarabia,
filmul Cătușe roșii (un
film important, a cărui variantă italiană, Odessa
in fiame, obținea medalia de aur la Bienala de la
Veneția din 1942) cu Maria Cebotari din Chișinău,
o ilustră cântăreață de operă, în rolul principal (premiera
bucureșteană anea loc abia în toamna anului
următor, în septembrie 1943); cealaltă coproducție
a fost filmul Escadrila albă,
intrat în planul de producție al societății
româno-italiene „Cineromit”, gândit, inițial, ca un film de
propagandă despre eroismul aviatoarelor române pe „frontul de Est”, dar
transformat într-un film de dragoste datorită scenaristului și
regizorului Ion Sava, pentru o singură dată atras de film. Interpreții
poveștii de dragoste erau Mariella Lotti (Elena Mușat,
fiica unui industriaș, o fire mai ușuratică,
până la proba contrarie, când își va salva iubitul
cu un avion sanitar din „escadrila albă”), Miralena Economu (Maria, o colegă la
școala de zbor), Claudio Gora (Alexandru Manta, directorul cursului de
pilotaj), Tino Bianchi (instructorul de zbor Mihai), Lucia Sturdza Bulandra
(bunica inginerului Manta), Marcel Anghelescu (un ostaș),
eleve de la școala de cinema a lui Jean Georgescu (în
rolul elevelor-pilot)... “
***
olivia
Pièces jointes
- Plumassier Plumasserie wikipedia 22 mai 2018.doc (192,00 Ko)
- CineBucuresti 100 ani de modernitate 2017 resurse despre Bucuresti.doc (67,50 Ko)
- Livia Jurjeu 22 mai 2018 Siclau.jpg (139,57 Ko)
- Mission de Marie 21 mai 2018.jpg (77,32 Ko)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu