Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

marți, 14 martie 2017

”Pătimirea Sfântului Mare Martir Nichita «Gotul»”

”Pătimirea Sfântului Mare Martir Nichita «Gotul»”


https://dacoromanica.wordpress.com/antologie-de-texte-straromane/patimirea-sfantului-mare-martir-nichita-gotul/


PATIMIREA SFANTULUI MARE MARTIR NICHITA “ GOTUL “(Μαρτύρων τουαγίου μεγάλο μάρτυρος Νικύτα)
1. „Este bine să se păstreze amintirea martirilor şi de asemenea este bine să se imite pietatea (lor) şi să se scrie amintirile (lor), nu ca să primească ajutor sau slavă – şi de ce ar primi slavă sau ajutor, când însăşi fapta lor are slavă? Ci ca să fie slăviţi cu vorbe bune şi să râvnească virtutea cei ce ascultă, câţi credincioşi iubitori de Hristos au luat acest propileon34 şi venerabil templu al Sfântului martir Nichita şi (care) sărbătoresc împreună cu noi această sărbătoare anuală a sa.
Şi nu cumva, din pricina omonimiei să fie oarecari îndoieli, ar trebui să se ştie că în timpurile mai vechi se număra printre Sfinţii Apostoli şi Martiri ai lui Hristos un alt Nichita din vechea Romă, contemporan cu Sfântul Petru, alesul (Sfinţilor) Apostoli şi care a devenit frate adevărat a lui Clement, pe vremea împăratului Comodus şi a eparhului Filip şi care a mucenit la Roma şi i-a fost sortită cununa martiriului.
2. Sfântul Nichita, a cărui amintire o prăznuim azi (15 septembrie), aici, era barbar din neamul goţilor, care locuiau în timpul acela dincolo de fluviul Istru, numit Dunăre; şi acolo, prin harul lui Dumnezeu, a făcut să se înalţe lumină peste oraşul mopseaţilor (Mopsuestia sau Mopsos) şi pentru ţara cilicienilor şi prin tăria vieţii, bărbăţia sufletului şi vrednicia neamului său a ocupat primele locuri de cinste la barbari, având nădejde în Hristos şi învăţătura dreptcredincioasă pe lângă Teofil, episcopul goţilor, care a fost de faţă ca semnatar la Sfântul Sinod din Niceea, sub marele împărat Constantin evlaviosul.
3. După o trecere de vreme, barbarii de dincolo de Istru, numiţi goţi, au iscat un război fratricid între ei şi s-au împărţit în două: pe unii îi conducea Fritigern, iar pe ceilalţi Athanarich. Cei de sub Athanarich au ajuns mai puternici, iar Fritigern a fugit la romani şi a cerut ajutor împotriva duşmanului său. Faptele acestea au fost aduse la cunoştinţa împăratului Valens, iar el a poruncit oştenilor aflaţi în Tracia să-l ajute pe Fritigern şi pe barbarii din jurul său împotriva lui Athanarich şi a barbarilor care-l însoţeau. Ei au pornit cu oastea, având înfrunte semnul conducător stăpânilor şi vrednic de cinste al crucii şi au dobândit izbândă împotriva lui Athanarich, dincolo de Istru, izgonind pe duşmani.
4. Acest fapt a devenit un prilej pentru creştinarea multor barbari. Atunci Ulfilas, episcopul goţilor, care l-a urmat întâi pe episcopul Teofil, prezent şi semnatar la Sinodul de la Niceea (325), participant şi la Sinodul ţinut la Constantinopol (369), a inventat litere gotice, a tălmăcit Sfintele Scripturi în limba goţilor şi s-a pregătit să-i înveţe şi pe ceilalţi barbari Sfintele învăţături. Pentru că Ulfilas propovăduia creştinismul nu numai la barbarii aflaţi sub Fritigern, ci şi la cei rânduiţi sub Athanarich, acesta a pedepsit mulţi creştini, sub motiv că ar tulbura religia lor strămoşească. In fruntea lor se afla Sfântul Nichita.
5. Mulţi dintre barbari au primit creştinismul cu simplitate şi au dispreţuit viaţa trecătoare pentru credinţa în Hristos, după consulatul lui Gratianus35 pentru a treia oară şi al lui Equitius, după cum se arată în istoriile ecleziastice. Oamenii lui Athanarich,ascultând de sfaturile diavolului, după ce au văzut credinţa şi statornicia sfinţilor pentru Hristos, au început să-i prigonească amarnic. L-au prins pe Sfântul martir Nichita, l-au lovit, l-au târât cu ei şi l-au aruncat în foc. Sfântul martir şi-a păstrat judecata dreaptă şi neclintită în Dumnezeu, a murit în felul acesta şi, fiind cinstit cu cununa dreptăţii, împreună cu mulţi alţi barbari,a dobândit împărăţia cerurilor.
6. Un oarecare Marian, cetăţean foarte credincios şi de seamă al oraşului Mopsuestia, prin pronia divină, întămplăndu-se în vremea aceea să fie în acele locuri a devenit prietenul Sfântului Martir Nichita întru credinţă şi mărturisire în Hristos; el se străduia să nu se despartă nici o clipă de sfânt şi chiar după martiriul acestuia (se străduia) să, fie cu credinţă împreună cu acesta; grăbindu-se, el voia să ia sfintele rămăşiţe pământeşti ale acestuia. Temându-se (însă) de mânia diabolică a lui Athanarich, a plecat noaptea, târziu (în pădure, unde erau aruncate trupurile sfinte ale slăviţilor martiri, ştiind lămurit şi nădăjduind (să vadă) cu ochii săi simţitori doritele rămăşiţe pământeşti ale Sfântului, se rugă stăpânului Dumnezeu şi, în felul acesta, le-a cunoscut duhovniceşte şi le-a căpătat. O stea călăuzitoare l-a condus până asupra cinstitelor rămăşiţe pământeşti şi astfel cu conlucrarea Prea Sfântului Duh şi cu credinţă, a dobândit sfintele rămăşiţe pământeşti ale slăvitului Nichita şi, îmbrăţişându-le, aşa cum dorea, le-a găsit pe acestea ca o pâine coaptă, căci focul n-a îndrăznit (să le distrugă), precum nici pe cei trei sfinţi coconi. Şi. cu toate că şi-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu l-a păstrat întreg, după cum ne încredinţează şi tradiţia nemincinoasă, care este păstrată cu credinţă de către urmaşi, ca pe o clironomie şi învăţătură părintească şi care povesteşte despre cei ce ne-au dăruit nouă, tuturor, cinstitele rămăşiţe pământeşti ale Sfântului martir.
7. Zic că Marian, iubitorul de Dumnezeu, a pus cu sârguinţă pe acestea (rămăşiţele pământeşti ale martirului) în sicriu şi le-a dus în acest oraş iubitor de Cristos, Mopsuestia, după al treilea consulat al lui Gratian şi al lui Equitius. Mărturisesc şi sunt de acord cât priveşte anii (stabiliţi) atât de Istoria ecleziasctică, cât şi de actele casnice ale preafericitului Marian, care se păstrează şi până în prezent; iar pentru cei ce se străduiesc să cercetaze cu sârguinţă anul, în scurt timp se va cunoaşte.
Mopsuestia, oraş iubitor de Hristos, nefiind aliată, a început să fie tributară romanilor (şi în timpul consulatului lui Caesar cel Bătrân şi Lepidus era oraş liber; şi era acest oraş, pe vremea acestor consuli, în anul întâi de libertate celei de a CLXXXII-a olimpiade; şi în acest an întâi era monarh al romanilor Iuliu Caesar; trebuie adăugat şi capitolul mântuirii generale a oamenilor. Deci în anul 5501 de la facerea lumii, naşterea stăpânului Dumnezeu şi Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a întrupat din iubire de oameni la al XHI-lea an al consulatului lui Octavian şi Silvanus; (şi) era în Mopsuestia anul al 48-lea, când Sfântul Nichita a mucenit şi a luminat ţara cilicienilor, era anul 426 al oraşului Mopsuestia.
Iar cinstitul trup al Sfântului Nichita era depus în casa celui ce l-a salvat, sau mai degrabă celui ce l-a salvat până în anii împăratului Valens, când a încetat erezia arienilor, săvârşind multe semne în această casă. Iar, când a încetat erezia, (persecuţia) împotriva prea sfintelor biserici şi s-a încheiat pacea iubită de Dumnezeu atunci, cu credinţă păstrând degetul cel mare al Sfântului, aşează cu slavă cinstitul trup al Sfântului Nichita sub sfânt jertfelnic al acestei mult lăudate biserici, ca să fie ajutor tuturor celor ce se roagă şi să vindece pe cei bolnavi, în luna septembrie (ziua) cincisprezece, când sărbătorim şi sfânta sa sărbătoare şi (în) această zi ne rugăm stăpânului nostru Iisus Hristos, având în minte pe sfinţii Acestuia şi pe slăviţii (Săi) martiri (şi) ca pe nişte soli ai noştri către Acesta îi slăvim.
8. Nimănui altuia nu i-a fost dat să ia cinstitele moaşte. Auxentius, cel întru fericită pomenire, fiind episcop la Mopsuestia şi fiind cuprins de voinţa de a ridica o biserică a sfinţilor şi marilor martiri Tarahios, Probus şi Andronicos, a împrejmuit-o în faţa zidurilor Mopsuestiei, s-a făcut la mitropolia anazarveilor, în care s-au sfârşit şi au fost depuşi şi aceşti sfinţi martiri şi împreună cu aceştia s-a făcut slăvită lor depunere, el promiţând că va da în schimb sfinte moaşte ale Sfântului Nichita. Şi se străduia să îndeplinească această făgăduială, luînd uneltele necesare şi meşteri muncind mult la aceasta, împreună cu clericii mitropoliei, a spart marmura de pe jertfelnic şi locul sfânt şi cu toţii au văzut atunci sfântul trup şi, aşa cum arată povestirea de mai sus, nimeni n-a putut să-l ia de acolo. Unul din meşterii care erau adunaţi acolo, apropiindu-se şi atingându-l în nădejdea de a smulge o parte din el, a rămas cu mâna care a atins uscată; s-a ficut cutremur mare şi trăznete şi tunete îngrozitoare, care au împiedicat să se ia ceva din sfântul trup.
Preacuviosul Auxentiu, cuprins de frică, se rugă şi cu credinţă apropie mâna uscată de sfântul trup şi aceasta s-a vindecat; de aceea, cu teamă şi groază, s-au grăbit să acopere sfântul trup şi să pună (deasupra) marmura, (pe care) au spart-o în câteva locuri, semn care arată şi până astăzi de cele întâmplate atunci, pentru ca noi, credincioşii, să aflăm şi să medităm asupra acestora.
9. Minunile Sfântului Martir Nichita fiind multe şi diferite, rămân să fie povestite celor suferinzi. Care dintre cei vindecaţi ar putea îndestul vorbi despre ele? Cu adevărat, acest martir este o podoabă (a Bisericii Ortodoxe). Ca urmare, este cu totul necesar să ne bucurăm din inimă cu toţii de minunile Sfântului, căruia i se cuvine în veci lauda biruinţei, întru slava Tatălui şi a Fiului si a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.36
34 Προπύλαtον, intrare monumentală a unui templu sau a unui palat din antichitate, formată din mai multe încăperi şi porţi legate între ele cu porticuri şi cu scări, cum este vestibulul Acropolei din Atena (Dicţionarul explicativ al limbii române. Bucureşti, 1975. p. 752).
35 Gratianus a fost consul pentru a treia oară în anul 374.
36 Pr. Ion Ionescu, Sfântul Mare Mucenic Nichita. în „Studii Teolosice”. XLI, 1989, nr. 5-6 p. 87-98.

Traducere Pr. PROF. ION IONESCU


Sursa:
https://dacoromanica.wordpress.com/antologie-de-texte-straromane/patimirea-sfantului-mare-martir-nichita-gotul/

*

Sfântul Mucenic Nichita Gotul

Sfântul Mare Mucenic Nichita era Got (un trib de origine germana, care pentru scriitorii greci este „dincolo de Dunare”). S-a nascut si a trait pe malurile Dunarii si a suferit pentru Hristos in anul 372. Credinta crestina era pe atunci deja larg raspândita prin tot tinutul gotilor. Sfântul Nichita credea in Hristos si a acceptat Botezul din partea episcopului got Teofil, care a participat la Primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325). Gotii pagâni incepura sa se opuna raspândirii crestinismului, ceea ce a avut drept consecinta o dezbinare dezastruoasa pentru ambele parti.
Dupa victoria lui Fritigern, aflat in fruntea unei armate crestine si invingator impotriva paginului Atanaric, credinta crestina a inceput sa se raspindeasca tot mai mult printre goti. Episcopul arian Ulfilas, care a urmat dupa episcopul Teofil, a creat un alfabet got si a tradus in limba gota multe carti preotesti. Sfintul Nichita a avut o lucrare puternica printre discipolii sai goti la raspindirea crestinismului. Prin propriul exemplu si prin cuvinte pline de duh el a adus pe multi pagâni la credinta crestina.
Totusi, dupa infringerea sa, Atanaric a faurit din nou planuri sa isi adune fortele, sa se intoarca in patria sa si sa-si recistige vechea putere. Intrucit a ramas pagân, el a continuat sa ii urasca pe crestini si sa ii persecute.
Sfântul Nichita a indurat multe chinuri din partea regelul got pagân si a murit dupa ce a fost aruncat in foc. Trupul sau a ramas nevatamat de flacari si a fost iluminat cu o minunata stralucire. Noaptea, un prieten al mucenicului, un crestin pe care il chema Marian, a recuperat trupul Sfintului Nichita si l-a ingropat in Cilicia. Dupa aceea a fost transferat la Constantinopol. O parte din moastele Marelui Mucenic Nichita au fost mai tirziu mutate la manastirea Vysokie Decani in Serbia. Sfintul Nichita a primit de la Hristos o nepieritoare coroana de preamarire in anul 372.
Sursa:
http://www.ortodoxia.md/2010/09/sfantul-mucenic-nichita-gotul/

*
Nichita Daco-Romanul
Sfântul Mare Mucenic Nichita Romanul (sau Nichita Daco-Romanul) este un preot misionarși mucenic din Câmpia Dunării, care a mucenicit în anul 372. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 15 septembrie.

Viața

Sfântul Nichita s-a născut într-un sat din Câmpia Dunării, pe teritoriul actual al României, din părinti de neam din Cilicia, aduși aici de colonizatorii goți, în prima jumătate a secolului al IV-lea.
Tainele credinței în Hristos le-a învățat Sfântul Mucenic Nichita de la episcopul Teofil al Sciției și Goției. Apoi, el s-a călugărit într-o mănăstire din Munții Buzăului, fiind hirotonit preot de același episcop Teofil. Preotul Nichita a plecat în lucrarea sa misionară prin satele Buzăului, catehizând și botezând mulți daco-romani și goți doritori de a primi credința lui Iisus Hristos în sufletele lor.
Pornindu-se marea persecuție a lui Athanaric împotriva creștinilor din anul 372, cuviosul părinte Nichita este prins de goți în biserică slujind Sfânta Liturghie și ars de viu în fațaSfântului Altar, după obiceiul lor, în ziua de 15 septembrie.
Sfântul Mucenic Nichita a primit astfel martiriul, pentru îndemnurile sale către popor, pentru a nu se lăsa speriați de puterea pământească a goților și a nu jertfi idolilor păgâni, ci a-l iubi și cinsti pe unicul Dumnezeu și pe Mântuitorul Lumii, Iisus Hristos, fiul său.
Rămășițele sale pământești, rămase după sfântul său martiriu, au fost mai apoi strânse de creștini și cinstite ca sfinte moaște, cu mare evlavie.
Mai târziu, în anul 451, sfintele sale moaște au fost duse de creștini în Cilicia, fiind așezate într-o biserică din orașul Mopsuestia.
Sursa:
https://ro.orthodoxwiki.org/Nichita_Daco-Romanul

*
Sfântul Mucenic Nichita Românul (Gotul)

Al doilea mucenic, cu numele Nichita, adică „Biruitorul”, care a pătimit martiriul de la goţi în anul 372 pe pământul ţării noastre, după Sfântul Mucenic Sava, este Sfântul Mare Mucenic Nichita, numit uneori „Romanul”, alteori Daco-romanul”. Acest venerabil mucenic era de neam grec după părinţi, din aceeaşi patrie cu Sfântul Apostol Pavel, adică Cilicia din Asia Mică. Părinţii săi au fost aduşi de goţi şi colonizaţi în Dacia, după anul 258.
Fericitul Nichita s-a născut într-un sat din Câmpia Dunării (poate Valea Argeşului), la începutul secolului IV şi a învăţat tainele credinţei în Hristos de la episcopul Teofil al Sciţiei şi Goţiei (Daciei). Călugărindu-se la una din mănăstirile din sudul Dunării sau poate în Munţii Buzăului, unde era o mică aşezare monahală cunoscută, tânărul ostaş al lui Hristos, Nichita, a fost hirotonit preot de acelaşi Teofil şi ajunge prezbiter misionar prin sate, catehizând şi botezând mulţi daco-romani şi goţi

Văzând mai-marii goţilor credinţa şi biruinţa lui asupra păgânilor şi pornindu-se marea persecuţie a lui Athanaric împotriva creştinilor, din anul 372, fericitul Nichita a fost prins de ostaşi în biserică, pe când slujea, şi ars de viu în faţa sfântului altar, după obiceiul goţilor, în ziua de 15 septembrie. Vina lui era că îndemna pe creştini să nu jertfească unui idol al goţilor, pe care îl purtau într-o căruţă, prin sate.

Sfintele sale moaşte, câte au mai rămas din foc, au fost adunate de creştini şi cinstite cu mare evlavie. Apoi în anul 451 au fost duse în patria sa străbună, Cilicia, şi aşezate într-o biserică din oraşul Mopsuestia, cinstindu-se ca „mare mucenic” în toată Biserica creştină.
Sfantul Mare Mucenic Nichita este praznuit pe 15 septembrie in aceeasi zi cu Sfantul Ierarh Iosif cel Nou de la Partos.

Sursa:
https://doarortodox.ro/2009/07/08/sfantul-mucenic-nichita-romanul-gotul/

*

Sfantul Mucenic Nichita Gotul

http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-mucenic-nichita-gotul-153158.html

Sfantul Mare Mucenic Nichita Gotul este cinstit pe 15 septembrie. S-a nascut si a crescut pe malurile Dunarii, pe actualul teritoriu al Romaniei. Sfantul Nichita a primit sfanta credinta de la episcopul got Teofil (episcop care a participat la Sinodul I Ecumenic din anul 325). Sfantul Nichita a marturisit cu mult curaj pe Hristos in fata ighemonul Atanaric si din acest motiv i-au fost zdrobite oasele si aruncate in foc. Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, focul nu a mistuit cinstitele lui moaste. Ele au fost luate de un crestin evlavios si pastrate intr-o racla. O parte din moastele Marelui Mucenic Nichita se gasesc la Manastirea Vsokie Decani in Serbia.

Troparul, glasul 1:
Purtatorule de chinuri, biruind mai intai navalirile barbarilor cu puterea Crucii cea nebiruita, pe urma ai surpat mandria demonilor, impotrivindu-te cu vitejia ta, Intelepte; si biruind-o, Nichita, ai luat daruri vrednice de biruinta. Slava lui Hristos, Cel ce te-a intarit; slava Celui ce te-a incununat; slava Celui ce a marit pururea cinstita pomenirea ta.

Condacul, glasul al 2-lea (Podobie: ”Cautand cele de sus…”):
Taind taria inselaciunii cu impotrivirea ta, si luand cununa biruintei prin nevointa ta, te veselesti impreuna cu ingerii, marite Nichita, cel cu nume de biruinta, impreuna cu dansii neincetat rugandu-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi toti.
Icosul: Dandu-mi cunostinta sufletului meu, curateste-mi mintea si ma arata lucrator poruncilor Tale, Mantuitorule, ca sa pot birui pornirile cele multe ale patimilor mele, si sa castig darul cel de biruinta al nestricaciunii, prin rugaciunile viteazului tau purtator de chinuri Nichita, Iubitorule de oameni. Caci el ne-a chemat pe noi la pomenirea sa, rugandu-se neincetat pentru noi toti.
Viata Sfantului Nichita Gotul

Dând semnul biruinţei, cinstită şi de viaţă făcătoare Crucea Domnului ridicându-se la înălţimea Sa, îndată sub semnul acesta a alergat cel ce numele biruinţei purta, numindu-se Sfântul Nichita. Pentru că ieri am prăznuit înălţarea Sfintei Cruci, care este lumii neclintită biruinţă, azi pe sfântul Nichita îl cinstim, al cărui nume se tâlcuieşte "biruitor".
Acesta, bun ostaş al lui Iisus Hristos, a stat ca sub un steag sub Sfânta Cruce, ca să se lupte împotriva vrăjmaşilor Sfintei Cruci, pentru cinstea Celui răstignit pe Cruce. Unul se războieşte pentru împăratul pământesc, altul pentru a sa întregime şi slavă deşartă, iar altul pentru vremelnicile bogăţii. Sfântul Nichita nu s-a războit pentru nici una din acestea, ci a luptat numai pentru unul Dumnezeu Iisus Hristos, care este Împărat a toată zidirea, slavă a feţii noastre şi bogăţie necheltuită niciodată. Să ascultăm unde şi în ce fel acest ostaş s-a luptat pentru Hristos:
În vremile când, întocmai cu Apostolii, Sfântul marele Împărat Constantin a început a lăţi sfânta credinţă prin toată lumea, atunci şi în ţara goţilor, de partea stângă a râului Dunărea, bunăcredinţa sfântă a răsărit ca o lumină din întunerec. Deci, într-acea ţară a fost naşterea, creşterea şi luminarea Sfântului Nichita, pentru că Teofil, episcopul goţilor, care a fost şi la întâiul sinod din Niceea (325) şi a întărit dogmele dreptei credinţe, cu limba şi cu mâna, acela şi pe Nichita l-a luminat cu lumina sfintei credinţe şi întru mărturisirea Sfintei Treimi l-a botezat. Nu după multă vreme, răutatea cea veche, diavolul, nesuferind să vadă lăţirea sfintei credinţe şi înmulţi-rea neamului creştinesc în mijlocul pământului barbar cel întunecat cu îndrăcirea idolească, a ridicat război şi prigonire mare asupra celor care mărturiseau numele lui Hristos şi credeau într-însul, pentru că a îndemnat pe conducătorul ţării aceleia, cel cu numele Atanaric, ca să ucidă pe creştini şi să piardă pomenirea lor din pământul său.
În vremea aceea s-a întâmplat o dezbinare a goţilor având război între dânşii, că despărţindu-se în două, o parte avea un povăţuitor, anume Fritigern (369-380), iar altă pe Atanaric (367-381), barbarul păgân.
Deci, când amândouă taberele de un neam şi de o seminţie s-au lovit una cu alta la războiul cel dintre dânşii şi s-a făcut mare tăiere, atunci Atanaric, având mai mare putere şi vitejie, a biruit pe Fritigern, şi i-a înfrânt pe ostaşii lui, punându-i pe goană. Drept aceea, fiind biruit Fritigern, a fugit în părţile greceşti la împăratul Valens, împărat semiarian (364-378); aici, Fritigern a cerut ajutor de la dânsul. Iar Valens a poruncit la toată oastea ce era în Tracia ca să meargă în ajutorul lui Fritigern, împotriva lui Atanaric. Deci, adunând Fritigern puterea sa care îi mai rămăsese şi luând oastea cea greacă din Tracia, a mers asupra vrăjmaşului său şi, trecând râul Dunărea, a făcut semnul Sfintei Cruci şi a început să-l poarte înaintea taberilor sale şi aşa a năvălit asupra lui Atanaric. Şi făcând război mare, cu puterea Crucii au biruit creştinii pe Atanaric şi toată oastea lui a zdrobit-o, pe unii i-au tăiat cu săbiile, pe alţii i-au prins vii, iar Atanaric cu puţini tovarăşi abia au scăpat.
Din acea vreme a început a se înmulţi mai mult între goţi dreapta credinţă, cea creştină, pentru că văzând puterea cea nebiruită a crucii cu care se izbândea în războaie, mulţi au crezut în Domnul cel răstignit pe cruce.
Murind episcopul Teofil, s-a urcat la scaunul episcopal Ulfila († 383). Acela a tălmăcit goţilor Scriptură şi a tradus multe cărţi din limba greacă în limba goţilor. Şi creştea la barbari, din zi în zi, sfânta credinţă cea în Hristos şi i-a ajutat în sârguinţa aceea şi Sfântul Nichita, pentru că fiind de neam mare şi slăvit în pământul acela, pe mulţi i-a adus la Hristos prin chipul dreptei sale credinţe şi prin cuvintele cele de Dumnezeu insuflate.
După câtăva vreme, necuratul Atanaric iar s-a întors la locul său. Luând stăpânirea şi puterea, îndemnându-l pe el diavolul, a ridicat asupra creştinilor cumplită prigonire în cuprinsul stăpânirii sale, răzbunându-şi ruşinea ce suferise; că de creştini fusese biruit şi ruşinat în război.
Atunci, Sfântul Nichita, aprinzându-se cu râvna cea după Dumnezeu, a ieşit la război împotriva amîndorura vrăjmaşilor, împotriva celui nevăzut şi a celui văzut. Se luptă împotriva vrăjmaşului celui nevăzut aducând pe cei necredincioşi la credinţă, iar pe cei credincioşi întărindu-i spre mucenicească nevoinţă, iar împotriva vrăjmaşului celui văzut se lupta când mustra pe prigonitorul Atanaric şi îl înfrunta pentru o aşa nedumnezeire şi neomenie, căci da la felurite munci mulţimea cea fără de număr a credincioşilor. Şi i-a biruit pe amândoi: şi pe diavol a călcat, şi cruzimea prigonitorului a dovedit-o, pentru că prigonitorul a rămas în nepricepere cu toate felurile de chinuri cu care se sârguia ca să-l întoarcă de la Hristos pe pătimitorul cel bun. Cu toată puterea sa, n-a putut pe un rob al lui Hristos să-l plece la păgânătatea sa, pentru că era ca un stâlp tare şi nemişcat. Şi ce a făcut nelegiuitul? A poruncit ca să-l omoare cu foc pe acesta, pe care nici multele bătăi, nici ruperea trupului şi chiar zdrobirea mădularelor n-a putut să-l ucidă. Dar ce a câştigat din aceasta păgânul? Nimic altceva decât că pe sine s-a aprins mai mult cu mânia, iar mucenicul, deşi se afla în focul cel mare, n-a fost mistuit cu trupul, iar cu sufletul, ca şi pasărea Fenix, din cenuşă a răsărit spre cea mai bună, nouă şi fără de moarte viaţă zburând. Iar prigonitorul, chiar şi fără foc, prin ne-dumnezeire ars, a murit cu sufletul şi în cenuşă şi-a gătit în iad a i se risipi oasele. Aşa Sfântul Nichita, sub semnul crucii s-a luptat pentru Hristos şi s-a arătat biruitor şi cu numele, şi cu lucrul.
Iar trupul lui cel nevătămat de foc, rămăsese neîngropat şi zăcea pe câmp aruncat şi necinstit. Deci, un bărbat, anume Marian, de neam din părţile Ciliciei, din cetatea Mopsuestia, creştin binecredincios, a venit în pământul goţilor pentru nişte biruinţi ale sale, şi zăbovind într-însul multicel, se cunoscuse cu Sfântul Nichita şi legase cu dânsul dragoste prietenească. Iar mai ales atuncea-l iubise pe dânsul, când l-a văzut răbdând cu tărie schingiuiri până la sânge pentru credinţa lui Hristos. Şi zăcând aruncat sfântul lui trup, cugeta Marian cum ar putea să ia trupul iubitului său prieten, mucenicul lui Hristos, şi să-l ducă pe el la moşia sa, dar de frica celui mai mare nu putea, pentru că poruncise tiranul să nu îndrăznească cinevasă îngroape trupul mucenicului.
Deci, a chibzuit Marian ca în taină să-l ia pe el noaptea. Dar când a înnoptat şi s-a pregătit să-şi ducă la îndeplinire lucrul de care gândea, calea îi era foarte grea, pentru că noaptea era foarte întunecoasă şi ploua; din această pricină se afla în mare mâhnire şi nu ştia unde să meargă şi unde să afle pe cel dorit sufletului său. Fiind foarte mâhnit de aceasta, Dumnezeu cel a toată mângâierea, care oarecând pe magi prin stea i-a povăţuit la Bethleem, acela şi pe Marian l-a mângâiat în necaz şi i-a arătat cale lesnicioasă spre aflarea mucenicescului trup; a trimis oarecare putere cerească în chip de stea, care răsărind înaintea lui Marian, l-a dus pe el unde avea trebuinţă. Deci steaua aceea mergea înaintea lui Marian, luminîndu-i lui întunericul cel de noapte, iar el urma după dânsa cu bucurie. Şi venind la trupul sfântului mucenic, steaua a stat deasupra, iar Marian, învelind trupul sfântului cu pânză subţire, curată şi luându-l pe el, l-a dus în casa în care era de gazdă, iar steaua ce se arătase, petrecând pe Marian la întoarcere până la poarta casei, s-a făcut nevăzută.
Aşa Marian, câştigând comoara cea căutată, a ascuns-o la sine cu pază şi degrabă s-a întors la moşia sa ducând cu sine trupul sfântului mucenic. Şi ajungând la cetatea Mopsuestia l-a îngropat pe el cu cinste în casa sa. Deci, a binecuvântat Dumnezeu casa lui Marian pentru Sfântul Nichita, răbdătorul său de chinuri, cu multe bogăţii, precum a binecuvântat oarecând casa lui Putifar pentru Iosif şi casa lui Abiadar pentru Chivot. Şi era îndestulată casa lui Marian cu bogăţie îmbelşugată, şi material şi duhovniceşte, pentru că multe daruri se dădeau tuturor bolnavilor; celor ce aveau trebuinţă le izvorau tămăduiri de la mormântul sfântului. Deci, se adunau toată cetatea şi locuitorii cei dimprejur la mormântul sfântului, încât nu mai încăpea casa lui Marian pe credincioşii cei ce se adunau; pentru aceea, s-au sfătuit cu toţii să zidească o biserică în numele sfântului şi într-însa să pună sfintele moaşte; au şi făcut-o degrabă, multă sârguinţa adăugând la aceasta. Iar după ce zidiră biserica, o şi înfrumuseţară cu podoaba cea cuviincioasă şi frumoasă. Au deschis mormântul mucenicului şi, luând racla, au dus-o în biserica cea zidită din nou şi acolo l-au pus pe el în pământ.
Iar Marian, spre binecuvântarea casei lui, a luat din moaştele sfântului un deget şi îl păstra la sine cu cinste, dar altcineva n-a mai putut să ia ceva din moaştele lui.
Fericitul Auxenţiu, episcopul cetăţii aceleia, când a zidit biserica Sfinţilor Mucenici Taruh, Prov şi Andronic, a trimis o scrisoare a sa la cetatea care se numea Anabarza, în care se odihneau sfintele moaşte ale acelor sfinţi, poftind pe cetăţeni ca să-i dea lui o parte din moaştele sfinţilor mucenici, la sfinţirea bisericii cea zidită din nou. Atunci l-au rugat pe el acei cetăţeni ca să le dea cu împrumutare o parte din moaştele Sfântului Nichita, spre binecuvântarea cetăţii lor; drept aceea a poruncit episcopul ca să descopere moaştele sfântului mucenic şi îndată piatra cea de marmoră care era pe mormânt s-a desfăcut în două, neavând nici o pricină de acea despicare a sa. Iar unul din cei ce a descoperit mormântul s-a atins cu îndrăzneală cu mâna sa de sfintele moaşte şi îndată i s-a uscat mina, şi l-a cuprins frica. Apoi s-a făcut tunet mare şi fulgere din cer au pogorât încât toţi se înfricoşară. Şi a cunoscut episcopul că nu binevoieşte Dumnezeu ca să se împartă moaştele sfântului şi se căia de îndrăzneala ce avusese. Iar mâna cea uscată a omului acela care fără de temere se atinsese de sfânt, luând-o, a lipit-o pe ea iar de sfânt, zicând: "Sfinte Mucenice Nichito! Mai lesne este ţie a tămădui decât a vătăma, pentru că bun eşti şi următor al Celui bun şi de ai vrut ca puţin să-l pedepseşti pe acesta, apoi oare nu cu mult mai ales îl vei milui pe el?" Acestea grăindu-le episcopul, s-a tămăduit mâna cea uscată a omului aceluia şi toţi s-au mirat de minunea Sfântului Mucenic Nichita şi au slăvit pe Dumnezeu. Iar episcopul nemaicutezînd de-aci înainte să se mai atingă de moaştele sfântului, cântând pe deasupra îndestulate cântări, au acoperit iar mormântul cu cinste, slăvind pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe unul în Treime Dumnezeu, căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea în veci. Amin.
Sursa:
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-mucenic-nichita-gotul-153158.html 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu