Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 19 novembre noiembrie 2017
J'ai trouvé 2 dictionnaires sur internet au format pdf , en voici les liens :
Am gasit 2 dictionare pe internet in format pdf , iata link-urile acestora :
Dictionnaire mondial des littératures ( livre gratuit à télécharger ici : / carte gratuita de descarcat aici :
http://aefe-madagascar.histegeo.org/IMG/pdf/dictionnaire_mondial_des_litteratures.pdf
Supplément au Dictionnaire Oeconomique, ...
https://books.googleusercontent.com/books/content?req=AKW5QadVbWRImCm75MTuIoelnBpL3CJVJLnlP8gGUiRYLKCJZzrglo8V9jFXHTFaHm8czvaDHWYKzJOjMZy8CBH_M06VsTUvn0WVBKepfFYlc967jIh8ueWDpsktDQYQrQqlsavCt9Y0mdJfI3CuD8injIMRdlDL0EI9SALQmMa1nvjS8BIyU1lPxOhkQZnmxPENW2MC7K4wHYx2fE7SxrT1SZxAxIEk53dsI35QY52TN7tRsIuDeuGyxSK4tBa3QaWNTQHwugmhjbE3sv6jRoduvQVrFirFMw
***
Incas S.A. – National Institute for Aerospace Research
Puteti descarca cele 2 dictionare de mai sus, mai ales cred eu va va placea Dictionarul Mondial al Literaturilor, dar amandoua sunt utile si interesante.
Si acum va sa spun, am ajuns si eu cu lectura Calvarului de Alexei Tolstoi la Volumul 2, aceasta, dupa ce am deschis si Volumul 3 ca sa vad cum se termina romanul si daca eroinele supravietuiesc celor 2 evenimente urate - o nenorocire nu vine niciodata singura, se spune si aici chiar asa a fost - Primul Razboi Mondial si Revolutia Rusa din 1917.
Revolutia Rusa din 1917, ar fi mai corect de spus ca nu a fost una singura, ci o suita de Revolutii, la inceput ele nu au avut vigoarea asteptata de cei care o doreau si nu a "prins", dar in 1917 s-ar spune, a fost ceasul rau al Satanei !
Inca din 1905 a fost o Revolutie Rusa, dar oamenii nu erau pesemne inca bine " dirijati", nu aveau un tel, nu stiau probabil ce vor foarte bine, stiau insa ca nu mai vor sa fie saraci si sa traiasca rau.
Inceputul razboiului mondial, Marelui Razboi, La Grande Guerre - a fost o la fel de mare nemultumire a rusilor, intr-adevar Rusia era complet nepregatita pentru un razboi, nu aveau arme, munitii iar adversarii se pare, se pregatisera dinainte si erau inarmati pana-n dinti.
Astfel, Rusia a trimis milioane de oameni, mai ales tarani, mujici, sa lupte si au fost, la propriu carne de tun acesti oameni, pentru ca in linia intai, cu dusmanul in fata, rusilor li se termina munitia si efectiv nu aveau cu ce sa lupte si sedeau in transee sau porneau la atac, asa, intr-un fel spus " cu mana goala".
A fost un razboi absurd, si Rusia a pierdut milioane de vieti omenesti, iar cei care s-au mai intors au ramas adesea infirmi, sau au fost dintre cei care facusera parte din ' tabara " Tarului.
In Moscova dupa cativa ani de razboi - al carui sfarsit parea ca nu mai vine niciodata - nu mai ramasesera decat femeile, copiii si batranii.
Astfel, cand revolutionarii in 1917 au inceput sa prinda curaj si sa preia puterea - ei se organizasera in ceea ce se numea " sovietele muncitorilor ", au fost " luate " - ce anume ? Mai intai institutiile tarii, si, la fel cum la Revolutia romana din decembrie 1989, pe strazi, la metrou puteam vedea soldati care faceau de paza si de veghe, in Moscova acuma, in loc de " militie" sau agenti de ordine, dar si pe post de soldati erau elevii de liceu ! Baieti si fete, sau studenti.
Fete ( tinere ) inarmate, care asigurau paza si ordinea si linistea.
Nu as fi crezut ca Rusia a fost atat de nepregatita, dar se pare ca i s-a mai intamplat si inainte de 1917, in general, in tot felul de evenimente si navaliri ale ' altor neamuri " peste rusi, peste moscoviti...
Interesant a fost ca mersesera cu libertatea- dintr-o data, si vorba vine libertate, pentru moment nu se stia bine ce va fi - pana acolo, incat au spus ca in Armata, si inca ! pe front, soldatii nu mai sunt tinuti sa-si salute superiorul, nu mai exista ranguri ( pentru ca existau in Imperiul Rus, sub Tarul Rusiei ), in schimb, ramaneau gradele " general ", " colonel", dar soldatul de rand ii putea pune intrebari, de la egal la egal, generalului si oricarui superior.
In momentul in care avocatul - bietul om, era si fusese un om bun ! - Nikolai Smokovnikov le-a tinut soldatilor pe front, acest Discurs, imediat dupa aceea - trecerea fiind brusca, si diferenta prea mare intre cei educati si soldatul, taranul, mujicul lipsit de educatie, dar care acasa traia o situatie disperata ( sotia ramasa singura, animalele in gospodarie sa zicem ca murisera sau le fusesera luate, sotia care nu mai stia din ce sa traiasca, daca mai aveau si copii de crescut... etc. ) - Avocatul, Nikolai Smokovnikov, un fel de comandant pe front a fost interpelat violent de un soldat si pentru ca i-a raspuns agresorului, acesta din urma, agresorul l-a omorat pe loc !
Astfel, Ekaterina Dmitrievna a ramas vaduva.
Insa, sa va arat acum 2 fragmente din Volumul 3 ( ultimul ) al romanului Calvarul de Alexei Tolstoi, care mi-au retinut atentia :
Am sa citez din roman :
In " Calvarul ", Volumul 3, volumul se numeste in fapt " Cartea a treia. Dimineatã Mohorata" :
La pagina 405, adica spre sfarsitul romanului, citim :
( sa reamintesc ca Armata rusa s-a impartit intre Armata Rosie si Armata rusilor albi care tineau cu Tarul. Eroii nostri trecusera de partea Revolutiei, din convingere mai mult, mai tarziu nu stiu daca au ramas la fel de convinsi, cel putinii unii dintre ei...
Eroii erau surorile Ekaterina si Daria ( Dasa ) Dmitrievna si Ivan Ilici Teleghin, cel care i-a devenit sot Dariei, pe care ea l-a cunoscut inainte de Revolutia din 1917 cand inca nu banuiau oamenii ce ii va astepta, in ultima perioada de viata buna si ' nebuneasca ", plina de petreceri, de visare, de serate a Sankt-Petersburgului, Ivan Ilici era un inginer de care Dasa se indragostise... dar despre aceasta am sa povestesc cred altadata...
Surorile au fost foarte unite si cu toate ca anii razboiului le-a despartit, s-au regasit si au supravietuit teribilelor evenimente...asa se termina romanul Calvarul.
Deci, Ivan Ilici acum lupta de partea armatei rosii, incepusera sa vorbeasca cu " Tovarasi !", limba, limbajul se schimbase deja...
Iata ce vesti primisera pe front prin telegraf :
" Mai intai, pot sa va vestesc o mare bucurie : intreg comandamentul suprem a fost inlocuit, iar presedintele Consiliului Militar Suprem nu-si mai face mendrele pe frontul de sud ... Orelul a fost recucerit de ai nostri...
Slavitele regimente ale lui KORNILOV, MARKOV SI DROZDOVSKI au fost zdrobite intre Orel si Kromî... Ceea ce asteptam noi demult a inceput... "
Dupa cuvantul " Slavitele " din " slavitele regimente " ne putem da seama ca este vorba de Armata Alba care fusese infranta, deoarece pe Tar, rusii il adorau ca pe un zeu, i se inchinau, cand venea Tarul ei se asezau in genunchi, ca la Biserica, iar Armata - cel putin cand incepuse razboiul - era Armata Tarului, mai tarziu condusa chiar de Tar, dupa ce acesta si-a destituit unchiul care era general de cariera si care fusese comandantul suprem, Tarul a preluat conducerea Armatei sale - pana la abdicarea sa desigur- insa el era nepregatit, nu era general de cariera precum unchiul sau...
Aici a fost o greseala, se pare, foarte mare, a Tarului Nicolai II Romanov.
Si acuma sa va citez o fraza din Calvarul Volumul 2 " Cartea a doua. ANUL 1918 "
[ Nu pot sa nu ma gandesc ca 1918 a fost numarul matricolei mele din anii de liceu ! ]
Volumul 2 incepe ca si volumul 1 cu descrierea atmosferei in Sankt-Petersburg, daca in volumul 1 e descrisa viata luminoasa ziua si noaptea, viata de petrecere, serate, plimbari nocturne cu trasura, o dolce vita , volumul 2 din Calvarul, incepe asa :
"Totul se sfarsise... Pe strazile pustii ale Petersburgului potolit, vantul inghetat tara tot soiul de hartii : fasii de ordonante militare, afise de teatru, apeluri la " constiinta si patriotismul " poporului rus... Cu fosnet sinistru, zdrentele de hartie pestrita, murdare de clei, maturau fata pamantului, laolalta cu zapada care se strecura pe caldaram, alungata de vant.
Atat mai ramasese din imbulzeala zgomotoasa si beata a capitalei. Multimile de gura-casca disparusera de prin piete si de pe strazi. Palatul de Iarna, cu acoperisul strapuns de un obuz tras de pe " Aurora ", era pustiu acum.
Guvernul provizoriu, bancherii influenti, generalii ilustri se grabisera sa se mistuie in necunoscut...
Pe strazile murdare, cu case ponosite, nu se mai vedeau carete stralucitoare, femei impodobite, ofiteri, functionari si militanti pe taram obstesc cu idei confuze.
In timpul noptii se auzea din ce in ce mai des bocanitul ciocanelor care bateau in scanduri usile magazinelor. Pe alocuri, prin vitrine, se mai vedea cate o bucatica de branza veche sau cate un pateu uscat."
" Era inspaimanator Petersburgul de la sfarsitul anului 1917...
Totul era groaznic, fara nici un sens. Ti se oprea mintea in loc. Totul se sfarsise. Totul FUSESE ABROGAT.
Rangurile, distinctiile, PENSIILE, epoletii ofiteresti, litera " iati" * [ * litera " iati ", o varianta a literei " e ", a fost inlaturata din noua ortografie rusa, deoarece ingreuia inutil scrierea ], Dumnezeu ( scris cu " d" mic ), PROPRIETATEA SI PANA SI DREPTUL DE A TRAI CUM ITI PLACE - TOATE FUSESERA ABROGATE. Abrogat ! "
" SI PANA SI DREPTUL DE A TRAI CUM ITI PLACE..."
Ce se intamplase, soldatii, ca urmare a " egalitatii ' care li se anuntase au pornit in masa, puhoaie inapoi in Rusia, parasind frontul, se poate spune dezertand, dar era un FENOMEN, si calatorind pe trenuri inapoi acasa, refuzand sa mai stea pe front !!!!
Moscova a fost invadata de soldatii intorsi acasa, care erau inca cu milioanele !
Era haos.
Nu se stie ce va mai fi.
Iar ' acasa " in Rusia era Revolutie.
Un exemplu de ce pateau fostii nobili, carora li se adresau inainte cu Inaltimea Voastra, Excelenta Voastra :
" Cand se apropiau de fereastra, oamenii acestia vedeau de partea cealalta a strazii o caruta lunga asezata de-a curmezisul in fata vilei in care locuise " excelenta-sa " si unde, pe vremuri, sergentul de strada statea drepti, militareste, privind piezis fatada cenusie. Prin usile larg deschise, oameni inarmati carau mobile, covoare si tablouri. Deasupra intrarii flutura un stegulet rosu [ * simbolul Revolutiei ] de matase, iar in dreptul usii, insusi excelenta-sa ( observam ca acum se scriu cu minuscule si nu cu majuscule Excelenta Sa ], cu capul alb, cu favoriti " à la Skobelev ", imbracat intr-un palton usor se invartea, tremurand. EVACUAT ! INCOTRO S-O PORNESTI PE GERUL ASTA ? Unde poftesti... Da, pana si excelenta-sa, rotita indestructibila din mecanismul statului...."
"Se lasa noaptea. Era intuneric bezna. Nici felinare pe strazi, nici lumini pe la ferestre. Carbuni nu erau. Se spunea inca ca Smolnîi era scaldat in lumina, si cartierul FABRICILOR la fel. Viscolul urla pe deasupra orasului sfasiat si ciuruit de gloante, suiera prin acoperisurile sparte : ...[...] Prin intuneric rapaiau impuscaturi. Cine tragea, pentru ce si in cine ? [... ] Ardeau depozitele de vinuri... Prin subsoluri oamenii se balaceau in vinul scurs din butoaie... "
Vai si-amar de oamenii Rusiei ! "
" Oamenii Rusiei se revarsau esalon dupa esalon, MILIOANE PESTE MILIOANE, intorcandu-se acasa de pe front si imprastiindu-se prin satele de stepa, prin tinuturile mlastinoase si prin codri, la pamantul si la femeilor lor... Stateau atat de inghesuiti in vagoanele cu geamuri sparte, incat nici nu se puteau misca, iar cei care mureau nu mai puteau fi scosi din gramada ca sa fie aruncati pe fereastra. Calatoreau oamenii pe tampoane si pe acoperisuri, inghetau, piereau sub roti si-si sfaramau capetele de arcadele de fier ale podurilor."
"Mantalele cenusii sareau in graba de pe acoperisuri si, tacanind din inchizatorile pustilor, se repezeau sa-l caute pe SEFUL GARII, ca sa starpeasca imediat pe acest SLUGOI AL BURGHEZIEI MONDIALE..."
"Cu 3 ani in urma nimeni nu intrebase cu cine si pentru ce se pornise razboiul. Se despicase parca cerul si se cutremurase pamantul : mobilizare, razboi ! Norodul intelesese ca incepeau vremuri cumplite. Se sfarsise cu viata de mai inainte. Ai pusca in mana. "
Ekaterina Dmitrievna, din cate m-am uitat eu prin volumul trei, - ea si sora ei Dasa, probabil ca tatal, doctorul Bulavin moare la un moment dat, raman doua fete, in bataia vantului evenimentelor....
Ekaterina / Katia insa ajunge mai rau, nu stiu cum, insa ajunge sa traiasca intr-un sat, mai mult sau mai putin cu un barbat care o bate, desigur ea nu era pentru viata la sat... aici incepe sa fie invatatoare, apoi trebuie sa plece, desi se pare, nu vrea, ajunge la Kiev si dupa un timp e nevoita sa plece din Kiev si revine in Moscova.
In Moscova locuise - dupa inceperea razboiului, intr-o casa cu sotul ei, avocatul Smokovnikov si cu Dasa, de fapt, la inceput Dasa cu cumnatul ei, apoi Katia s-a intors de la Paris, si s-a imbolnavit de pneumonie, era sa moara, dupa ce si-a revenit insa, sotul ei a inchiriat o casuta pentru ea la o distanta mica de Moscova, unde seara Dasa si cumnatul ei mergeau sa o vada si sa petreaca seara, noaptea cu ea, la ea.
Katia se intoarce, in plina Revolutie in Moscova, gaseste casa in care locuise si de unde plecase ( inca nu stiu in ce imprejurari ) si acolo insa, de acuma...
Intr-o camera locuia un barbat, primisera " locuinte " oamenii, si ea isi regaseste camera ei, insa totul era praf, ferestre intepenite de-a binelea, intuneric, delasare, mizerie...
Multe case erau pustii in Moscova....
INsa sovietele preluau si preluasera controlul....
Viata era complet schimbata...
A FOST GROAZNIC.
Era groaznic, romanul Calvarul insista asupra razboiului si Revolutiei ruse, asa cum au fost ele si asupra poverilor rusilor...
" Jumatate din intelectuali " erau impotriva sovietelor care nu aveau oameni.
Asa ajunge Katia ( care fusese femeie maritata, casnica ) sa fie invatatoare, din lipsa de oameni, si pentru ca ACUM, OAMENII NU MAI TRAIAU CUM LE PLACEA SAU LE-AR FI PLACUT, NU MAI ERAU STAPANI PE TIMPUL SI ZILELE SI VIATA LOR !
Sovietele le imparteau sarcini precise, Katia primeste vreo 3 si de foame - nu era mancare - e slaba si ajunge sa fie in pragul de a nu se mai tine pe picioare...
O femeie tanara, iubita, maritata, burgheza si traita in burghezie, ajunsa, prin nu stiu ce imprejurari, sa stea o perioada lunga la sat, intr-o casuta ( coliba ), cu un barbat care o batea....
dar....
Putin inainte sa fie si el trimis pe front, avocatul, sotul Katiei, a adus acasa la cina un barbat, ofiter rus - al albilor , din lumea lor [ buna ] - l-a invitat la ei.
Katia nu isi mai iubea barbatul si visa la alt barbat care sa o iubeasca, insa avocatul a fost un om rational , responsabil si bun cu ea ( daca ne gandim la brutalitatea, chiar in zilele noastre, a sotilor care isi izgonesc sau divorteaza - de nevasta care i-a inselat si oricum azi un barbat nu mai intelege sa isi intretina nevasta nicidecum, victoria proletariatului, si in genere femeia nu mai e respectata... )
Avocatul o iubea pe Katia, dar - se intalneste in scrierile rusilor adesea - nu mai traia cu sotia lui, nu mai aveau acea viata conjugala, dar traiau impreuna, aveau o viata impreuna, luau mesele impreuna, cand el era acasa, se plimbau, cu Katia si Dasa...
Partea buna si nobila si inteleapta a casatoriei, pentru ca azi oamenii au ajuns ca animalele, din clipa in care nu mai traiesc impreuna, conjugal, fizic, inteleg sa dea divort !!!
Katia insa se gandea ca incepe sa imbatraneasca, ca i s-a dus prima tinerete si nimeni nu o va mai iubi...
Si tocmai ofiterul invitat la cina de sotul Katiei se indragosteste de Katia, mai tarziu o va lua de sotie, dar se pierd unul de altul in valtoarea evenimentelor, iar ea ajunge sa fie batuta de un individ, pe care sotul acesta al ei, al doilea, il omoara. Dupa ce o cauta un an si mai bine poate pe Katia prin toata Rusia, incercand sa dea de urma ei, o gaseste la Moscova, in casa de unde plecase cand primise vestea ca a ramas vaduva dupa primul ei sot avocat....
In seara aceea, tarziu, a fost sculata de o telegrama care o anunta.... a vrut sa se sinucida, dar intamplarea a facut ca in sufragerie sa il gaseasca, venit mai devreme si asteptand-o pe ofiterul prezentat de sotul ei inainte sa plece pe front unde a fost omorat... Prezenta lui si prezenta lui de spirit a salvat-o.
El, venise in vizita, ca de obicei cand putea, seara, auzind ce a patit Katia, si-o fi dat seama ca o femeie sensibila ca ea e in pericol, a ramas tacut in casa tacuta, noaptea, in sufragerie, ca un invitat, asteptand s-o vada...
A vazut-o cand cauta apa sa ia morfina, sa se omoare, atunci ea a renuntat la morfina....
Pana la urma cei doi soti se regasesc...
Dasa ramane cu cel ce ii va deveni sot, Ivan Ilici Teleghin.
Nici Dasa nu era incantata, ba si mai putin, cu mult mai putin decat sora ei, de viata conjugala, ca atare, de intimitatea fizica....
Dupa ce Dasa se infierbantase - era romantica, fecioara, tinea la fecioria ei si puritatea ei - dupa Ivan Ilici si el dupa ea....
Dupa peripetii si pericole, ei doi se casatoresc.
Numai ca, aflam abia in volumul 2 sau 3 ( dupa ce in volumul 1 s-au casatorit ), Dasa, dupa prima noapte cu sotul ei legitim.... se pare ca e dezamagita si incepe chiar sa-l respinga pe sotul ei, mai mult aflam ca a ramas insarcinata si a pierdut, i-a murit copilul, se pare ca dupa aceea sotii s-au despartit, dar au revenit unul la altul, dupa alta perioada.
Apoi au ramas impreuna, dar incantarea aceea dintre ei doi, de la inceputul povestii lor de iubire, disparuse.
Totusi Dasa a mers pe front si peste tot cu sotul ei...
Finalul cartii ii gaseste cam tot pe acolo, cu speranta ca vor pleca departe in Rusia unde vor avea o casuta din lemn, curata si simpla.
Ivan Ilici ajunge comandant in armata rosie si Dasa cu el.
Probabil ca numai rusii, sau unii rusi au fost/ sau or mai fi asa...
Fata de vremurile traite de noi in epoca asa-zisei libertati....
Ma uitam in roman, cum, dupa ce s-au casatorit, sotul Dasei nici nu respira, nu facea o miscare sa n-o supere pe Dasa, sa nu o " forteze " la nimic...
Mai direct spus a asteptat-o pe ea, cand va fi gata, psihologic, sa inceapa viata conjugala cu el.
Si inca ! Ei nu i-a placut, tot farmecul perioadei de iubire sentimentala, parca se disipase, putem spune ca apropierea fizica a daunat iubirii lor.
Insa Dasa a continuat sa-l iubeasca, sentimental.
Si el o iubea.
Si mai era ceva :
Oamenii, adesea barbatii nu vroiau sa fie singuri, sa traiasca singuri.
Desigur o lume pierea - si avea sa piara complet - exact lumea lor buna, si o alta lume se nastea, in acest context simteau ca se pierd, ca raman singuri.
Pentru ca intre clasele sociale exista o prapastie adanca.
Si respingere deplina.
Si au trait asa, chiar foarte neplacut as spune, din moment ce scriitorul ne arata noul lor mod de viata...
Dupa moartea copilului se mai intamplase ceva teribil, ( dar eu inca nu stiu ce )....
Mai tarziu, dupa reluarea vietii comune, sotii, Dasa si Ivan Ilici : ziua sotul era bine dispus, era uneori glumet, optimist sau chiar mai des, pe cand Dasa era sperioasa, desi a dat dovada de mare curaj, insa noaptea el se culca in patul conjugal, se intoarce cu spatele aproape, isi pune mantaua militara pe el, in chip de plapuma si adoarme.
Asa au trait, cel putin pana se termina romanul.
Iar dupa prima lor noapte de iubire : sotul a ramas fidel, isi astepta sotia, nu facea niciun semn, nici cel mai mic - nu vreau sa fac comparatii cu barbatii din ziua de azi si de ieri, din trecutul apropiat - si traia pur si simplu alaturi de sotia lui, nu o silea la nimic, nu ii sugera nimic, nu o constrangea cu nimic, dar o iubea ! Altfel nici n-ar fi putut.
Si exista si astfel de iubire.
La fel fusese si bietul avocat, sotul Katiei : a fost interesanta reactia lui :
Volumul I incepe cu - prin primele pagini - un episod din viata Smokovnikovilor :
Katia e vrajita de un poet rus, unul care se culca cu femeile si avea o privire rece, ( era cam sarit... avea ceva demonic in el si femeile il placeau, toate... ), desigur, Katia e complet deceptionata, si avea si de ce, ea visa la romantism...
In fine, noaptea o petrece intr-un hotel, dupa consumarea amorului, dormind in pat cu poetul, care o manipulase ca pe o papusa, fara un cuvant, - Katia se intoarce acasa...
INtre timp....
E interesanta si solidaritatea dintre surori, dar si spiritul de familist al avocatului, el si Dasa, cumnatii, s-au inteles bine impreuna si Dasa a continuat sa locuiasa - sa traiasca adica, ca ea nu muncea saracuta - cu avocatul, cumnatul ei....
IN noaptea in care Katia nu vine acasa, avocatul isi da seama ca ea l-a inselat..
Se serveste cina - pe atunci oamenii se culcau tarziu, mancau tarziu, apoi era posibil chiar sa nu se culce imediat ci pe la ora 3h00 dimineata... - la masa, in apartamentul mare, proprietatea avocatului, din Sankt- Petersburg, numai avocatul si Dasa.
Dupa masa, avocatul intra in biroul sau si se gandeste, asa, as spune dupa moda vremurilor, sa se sinucida, DAR, RATIONAL CA UN AVOCAT, se gandeste apoi CA, DE CE SA SE SINUCIDA ?
Ceea ce, probabil, in acele timpuri, putea crea o drama intre soti, avocatul solutioneaza rational : adica, de ce sa fie el gelos si sa se omoare ???
Totusi, pe moment este gelos si cand Katia a doua zi dimineata, dupa o noapte in care fusese asteptata acasa - ajunge in fine, acasa, sotul ii face o scena de gelozie, mai mult de suparare.
Si e suparat si pentru sotia lui care decade in felul acesta, ii e ciuda ca ea nu isi pastreaza cinstea, rangul.
Apoi, impreuna ajung la o intelegere : ea pleaca la Paris, pleaca mai intai din Rusia, ajunge la Paris, unde el o intretine, o perioada de timp.... care se prelungeste, dar lui ii e dor de ea cu timpul.
Dasa insa il impulsioneaza, sa mearga s-o caute pe Katia.
Dasa se intoarce dupa plecare surorii ei la Paris, in Samara, in casa prafuita, vesnic cu lazi si cutii nedesfacute, ca si cum acum se mutasera in ea, a tatalui ei, doctorul Bulavin...
Insa dupa un timp, insusi tatal, doctorul, care o vedea ca tine la viata ei ( de fecioara, de puritate ) si insusi avocatul, cumnatul ei sesizase acest aspect la Dasa - tatal o trimite de acasa si o indeamna sa plece sa-si caute sora, sa-si traiasca viata, pentru ca anii, mai ales la o fata nu asteapta, si trec rapid...
Dasa era in extrema cealalta....
Asa incat Dasa pleaca la cumnatul ei inapoi... apoi ei doi petrec cateva zile la malul marii, unde ea il intalneste si pe poetul acela rece si demonic [ acesta bolnav de malarie, mai tarziu, in razboi moare, e sugrumat de un dezertor rus pe cand bolnav cum ea, Bessonov, poetul fusese mobilizat si trimis pe front, dar in acel moment era cu adevarat foarte, dar foarte bolnav ... ciudat ca il mai trimiteau si pe front ca nu se mai tinea pe picioare... ]
La mare Dasa il intalneste pe poetul cel rece, pe care si ea il dorise, si chiar fusese geloasa pe Katia, ea i-a tinut o lectie de morala Katiei si a contribuit la despartirea Katiei de sotul ei avocat, indemnand-o sa se duca la sotul ei si sa ii spuna in fata, ca l-a inselat....
Sotul banuia, dar cand ea s-a intors dimineata acasa, dupa noaptea de amor, a negat, normal...
Sotul, ca orice om inselat, parca si vroia bietul sa creada minciuna, asta il linistea... si incepuse sa creada ca Katia nu l-a inselat...
Dar Daria, aici a fost geloasa si rea, a inceput o scena moralizatoare .... si biata Katia a fost trimisa expres, impinsa aproape de sora ei, sa mearga in biroul sau camera sotului ei avocatul si sa ii SPUNA TOT ADEVARUL, CA ADICA, DA, IL INSELASE.
Si asa, datorita Dasei s-au despartit sotii.
Vezi ca Daria a fost geloasa, dar gelozia si-a imbracat-o in " haina datoriei de adevar ".
Mai tarziu, - dupa sora ei - Dasa se duce acasa la Bessonov ( in volumul I, la inceput ), pentru ca ea il dorea.. si aici are parte de o surpriza, poetul cel rece si insensibil, isi dadea seama de femei, le cunostea bine firea, caracterul, personalitatea si o respinge pe Daria, pentru ca ea era pura, e si foarte sincer cu ea, cum nu fusese cu nicio femeie : ei ii vorbeste cu totul diferit, ii spune ca el nu are ce sa ii ofere, ar vrea ea o noapte la un hotel ( cam modest ) din marginea orasului ? Intr-o camera " rece ", pentru o partida de amor ?
Si a doua zi ? cand se va scula ?
Ce va simti ea ?
Si mai mult, Bessonov ii spune ca ea, Dasa, nu este ca...sora ei Katia !!!!!!!
Dasa afla deci in mod direct ca Bessonov chiar a avut o relatie cu Katia, sora ei, are confirmarea banuielii ei...
Mult mai tarziu, dupa ce atmosfera in care traise lumea se schimba, parca maturata de vant.... ce inseamna schimbarile cand apar !!!
O lume intreaga s-a " destramat " peste noapte, si la propriu...
Bessonov o intalneste intr-o zi, in plin razboi, si ii da de inteles ca - probabil " acum ", nu stim de cand - o place, o doreste, o iubeste, insa Dasa il iubea pe Ivan Ilici al ei, era prea tarziu.
La putin timp dupa aceea, Bessonov, plecat pe front e sugrumat de un soldat dezertor.
Interesant deci ca dr. Bulavin, tatal Dasei, o trimite sa isi caute cumnatul si impreuna sa isi aduca sora inapoi acasa, asa pleaca Dasa la mare, unde il gaseste pe Nikolai Ivanovici, avocatul si sotul Katiei, acesta desigur imediat o ia in intretinerea lui...
Tot in acele zile, ultimele de vacanta - autentica- ultima vacanta pentru lumea buna, incepuse mobilizarea, treptat au fost luati oamenii direct de pe camp si dusi la razboi, si culmea pentru rusii de atunci, chiar si cei de 43 de ani au fost mobilizati, si dupa aceea, barbatii toti, mai putin batranii, chiar si bolnavi de erau, cum era Bessonov...
In acele zile de vacanta pe tarmul marii, era inca voie buna, la mare Dasa il intalneste pe Bessonov, dar dupa ea vine si Ivan Ilici, special pentru ea, aflase unde o gaseste, pentru ca ii anunta faptul ca fusese mobilizat si trimis pe front....
Cei doi de data aceasta se despart ca doua persoane care recunosc ca se iubesc...
IN razboi, Dasa incepe si lucreaza ca asistenta medicala in spitalele de campanie, raniti erau foarte multi si adusi zi si noapte.
Intr- o noapte, cand era de garda, suna telefonul, ea e convinsa ca se anunta sosirea unui lot de raniti si trebuie pregatit spitalul, dar la capatul firului e vocea Katiei care cerea sa vorbeaca cu Daria Dmitrievna Bulavina... surorile se regasesc !!!!
Katia vine acasa.
Avocatul o primeste firesc, dar intre cei doi soti nu are loc nicio explicatie, nu isi explica situatia de acum incolo, direct spus nu mai traiesc impreuna ca soti si sotie, intim, insa in rest traiesc in aceeasi casa si timpul il petrec in familie, ca orice familie adevarata.
Bietul avocat exclama chiar " Nu mai stiu cu cine sunt insurat, care e nevasta mea dintre voi doua !" pentru ca, infofolite, iarna, surorile semanau....
Am sa caut - cu alta ocazie - sa va mai arat cateva fragmente din Calvarul, fraze mai lungi sau mai scurte, care ne descriu viata rusilor in anii razboiului si revolutiei....
Sa descarcati dictionarele !!!
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu