Evreii
“ 1804 Maiu 18
Trei acte de la Ioan Sandul Sturza complecteaza sirul dispozitiunilor luate in privinta ovreilor :
Primul din 1 Februarie 1823 e relativ la birul lor.
Se pare ca pierdusera cartea de bir ce o avusesera si cereau una noua.
Se cerceteaza in condicele Visteriei si se gasesc carti de la Constantin Alexandru Ipsilant din 1800, de la Alexandru Constantin Moruz Voevod din 1804, de la Scarlat Alexandru Calimah Voevod din 1814.
Se hotaraste sa li se dea “ randuiala ce au avut din vechiu “ in special pentru “ Tacsia jidovilor casapi “.
Al doilea din 13 Februaurie 1826 interzice evreilor de a vinde lumanari pentru biserici, fiind acestea amestecate cu ‘ sãuri si alte lucruri pricinuitoare de marsavie neertata cu totul intru savarsirea Sfintelor slujbe “.
Al treilea din 27 Februarie 1826 privitor la pitarii ovrei, “ ca sa se lipsiasca jidovii din acestu isnafu “, din care sa faca parte numai brutarii crestini.
Toate aceste trei masuri fiind luate numai din cauza religiunii si a repulsiunei populatiunei crestine pentru carnea taiata ritual de evrei si pentru pânea facuta de dansii.
Iata si cele trei acte de sub domnia lui Ioan Sandu Sturza Voevod :
“ Noi Ioan Sandul Sturza Vvd. Cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldovei.
Cinstit credincios boeriul Domniei mele dumneata Manolachi Bogdan vel Agã.
Bine chipzuindu-sã si de catra Domnia mea, aratarea ce ne au facut al nostru cinstit dohovnicesc parinte Preosfintitul Mitropolit, cum ca lumanarile de ceara ce se ardu in Sfintele Dumnezeesti lacasuri aice in Esi, cele mai multe lucrandu-sa de catra jãdovi, sânt amestecate cu sãuri, si alte lucruri pricinuitoare de marsavie neertata cu totul intru savarsirea Sfintelor slujbe, iata poroncim dumnisale vel agã, ca de astazi inainte lucrarea si vanzarea lumanarilor de ciara galbena sa fie slobod numai pamantenilor crestini, iar nu si jadovilor sau altor de alte legi, aice in orasul Esii, pentru ca prin aceasta sa se radice o pricina aducatoare de marsavie.
Ingrijindute inca ca nici crestinii cumva din aceasta sa se foloseasca cu prilejul de a scumpi pretul lumanarilor de ciara.
( L.P. ).
1826 Februarie 13.
Vel Vist.
Vistieria Moldovei
“ Dupa poronca Mariei sale lui Voda prin buiurdiul jalobei isnafului pitariloru crestini din orasul Esii, luandu’sa in bagare de samã cerirea loru, si hotarandu-sa ca sa contineasca lucrarea pânei pentru crestini, de catra jidovi, si sa lipsiasca jidovii din isnafulu acesta, s’au luatu de la acestu isnafu al crestiniloru inscrisu chizãsie la Visterie cu indatorire ca dupa ciasinulu ce va face din vreme in vreme voru scoate paine si jãmnã de vanzare la norodu, alba, coapta bine, dreapta la dramuri fara a fi lipsa câtu de putinu, si ca in toata vremea va fi cu indestulare paine in targu ca sa nu patimeasca norodulu si ca pitarii care astazi se afla cu dugheni pitãrii, nu potu a se desface vre unulu de pitãrii in ori ce vreme, vanzandu-sa paine dupa pretulu si masurile ce din vreme in vreme dupa cesinuri se va hotara de catra stapanire.
Lucratoare fiindu numai pitãriile crestinesti aice in orasu pentru paine si jâmnã pentru crestini, atatu aceste de astazi catu si acele ce sar mai deschide numai crestinii de acumu inainte prin asemine legatura.
Si dar spre a fi cunoscutu li s’au dat aceasta din Visterie dupa poronca gospod.
1826 Fevruarie 27.
( Subscrisu ) Dimitrie Ghica vel Vist. “.
( extras, Curs de Istoria Dreptului Roman Volumul IV Hrisoavele Domnesti, de Ion Peretz, Profesor la Facultatea de Drept din Bucuresti 1931, Bucuresti, Tipografia “ Carageale “, Str. Selari, 4 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu