Hrisoave privitoare la familie

Motto : - Education begins a gentleman, conversation completes him. - Proverb, English quotes

O God, that I were a man ! I would eat his heart out in the market-place. - William Shakespeare  - Spoken by Beatrice in  “ Much Ado About Nothing “

I like men who have a future and women who have a past. - Oscar Wilde

When Man and Woman die, as Poets sung,
His Heart's the last part moves, her last, the tongue. - Benjamin Franklin

Women keep a special corner of their hearts for sins they have never committed.  - Cornelia Otis Skinner

There is a special place in hell for women who do not help other women. - Madeleine K. Albright

“Courtesy is as much a mark of a gentleman as courage.” -  Theodore Roosevelt quotes (American 26th US President (1901-09), 1858-1919)

“It is almost the definition of a gentleman to say that he is one who never inflicts pain” -  John Henry Newman quotes

“I can make a lord, but only God can make a gentleman” -  King James I

“A gentleman may love like a lunatic, but not like a beast.” -  François de la Rochefoucauld quotes (Frenchclassical author, leading exponent of the Maxime, 1613-1680)

“I see, lady, the gentleman is not in your books.” -  William Shakespeare

The first time you marry for love, the second for money, and the third for companionship. - Jackie Kennedy

Great minds discuss ideas ; average minds discuss events; small minds discuss people. - Eleanor Roosevelt

Hrisoave privitoare la familie

“ Hrisoavele privitoare la familie sunt in numar de patru :

Unul motivat de o anafora a Mitropolitului in chestia casatoriilor si in special a celor ce se fac sau mai bine zis se cauta sa se faca de catre fetele sarace, ce cad apoi “ in spinarea unora si altora “ ; unul privitor la adoptiune si la formele ei si doua privitoare la orfani si minori, din care cea din urma e complectãtoare si explicativa a dispozitiunilor coprinse in Codul civil a Moldovei.

Sa le examinam pe rand :

In pitacul sau «  la aga si la ispravnici pentru fetele ce cadu in spinarea unora si altora, a nu li se mai asculta pârele, dupa anaforaua parintelui mitropolit “ Domnitorul Mihail Constantin Sutul Voevod, alaturand anaforaua Mitropolitului, arata ca de acum inainte “ sa nu se mai nadajduiasca la cununii silnice si la cereri de bani si de zestre “.

Se pare ca desfrâul si destrãbãlarea luaserã mari proportii in Muntenia, de oare ce Mitropolitul tarii se simte silit sa intervie printr’ o anafora la Domnitor si sa ceara interventia puterei seculare in chestiuni pana atunci de pura competinta bisericeasca.

Mitropolitul arata ca fetele se “ indragesc cu unii-altii “, apoi acestia in genere se cãesc de ce au facut, dar nu ca sa-si indrepteze fapta lor cea rea ci ca sa se schiveze de la datoria lor.

Pentru ajungerea acestui scop ei sunt gata sa jure strâmb, pierzandu-si astfel sufletul, dupa cum facusera pe fete sa-si piarda curãtia.

Fetele la randul lor, cauta sa iasa din situatiunea lor penibila, cazand in spinarea unora “ ce-i vad sau mai cu chipu, sau mai chivernisiti, sau mai cinstiti, altele, mai nenorocite, se intampla de nasc copii si ca sa scape de rusine recurg la pruncucideri.

De altminterea si vaduvele nu se sfiesc a reclama reparatiuni, cheltueli si zestruri, daca nu reusesc sa fie luate in casatorie.

In aceasta goanã dupa bãarbati, Mitropolitul tãrii intervine si cere Domnului sãa dea un nizam, prin care indemnând pe parinti sa-si pazeasca fetele si pe fete sa-si pazeasca curatia, le da de stire la toti ca de acum inainte “ sunt neprimite jãlbi si cereri de cununii silnice si rusinate, sau cereri de bani si de zestre.

Fete sau vaduve de se vor lasa amagite, pâra lor nu numai ca nu va fi ascultata, ci inca se va certa sau fata, sau indemnatorii ei, sau parintii ei, afara numai de va fi fost «  sila de nãprasnã “, care insa sa fie aratata cu vrednice marturii si cu dovezi materiale.

Iata si pitacul cu publicatiile si cu anaforaua Mitropolitului :

“ Pitacu la aga si spãt, pentru fetele ce cadu in spinara unora si altora, a nu li se mai asculta pârele, dupa anaforaua parintelui mitropolitu precumu si afarã asemenea s’au publicatu.

Io Mihail Const. Sutul Vv.

Dumnata vel spãt. I dumneata vel post. Epistatulu agiei, prea sfintitulu parintele mitropolitulu tarii ne-au facutu anafora prin care ne areatã ântâiu o defaimare ce se face la taina nuntii, cu cereri de cununii silnice si rusinate, alu doilea perdere de suflete, ucidere de prunci, pricini de gloabe si geremele si turburar judecãtelor, ce se pricinuesce pururea dintr’aceasta, si au gasitu pre sfintia sa cu cale, ca sa se deae unu nizamu cuviinciosu pentru infranarea si contenirea de acestu felu de netrebnicii si fapte rusinate, deci iata trimitemu dumnea-voastra copie dupa anaforaua prea sfintiei seale, care sa puneti sa se citeasca prin totu targulu intru auzulu si sciinta tuturor de obste, dinpreuna cu aceasta porunca a Domniei mele, ca sa scie fiescare, cum sa se poarte de acum inainte, spre a nu nadajdui la cununii silnice si la cereri de bani si de zestre.

1792, Iulie 5.

Publicatii la toate judetele si la caimacamu, ca sa faca cunoscuta la toti hotararea ce s’au facutu la pricina fetelor ce cauta judecati pentru stricarea de feciorii.

Dumnea-voastra ispravnicilor ot sud ... sanatate !

Prea sfintia sa parintele mitropolitu ne-au facutu anafora, prin care ne areatã ântâiu o desfranare ce se face  mai intâiu la taina nuntii, cu cerere de cununii silnice si rusinate, alu doilea perdere de suflete, ucideri de prunci, pricina de gloaba i geremele, si turburare judecãtilor ce se pricinuesce pururea dintr’ acestia, si-au gasitu cu cale, ca sa dãmu unu nizamu cuviinciosu pentru infrânarea si contenirea de acestu felu de netrebnicii ; deci iatã va trimetem Domnia mea copie dupa anaforaua prea sfintiei seale ca sa intelegeti, si va poruncim sa o publicuiti prin toate satele i orasele de obste, dupa care poruncimu sa si urmati, dandu strasnice porunci si zapciilor si tuturor slujbasilor a se parasi de acum inainte de acestu felu de gloabe si geremele, atâtu ei câtu si protopopii catre cari au trimesu si prea sfintia sa poruncile prea sfintiilor seale ; insa fiind-ca dupa aceasta in urma sunt sa fie neprimite acelu felu de jãlbi, trebue sa o faceti bine cunoscuta porunca, insciintandu negresitu ca sa o auza toti citindu insa si copia anaforalii cu porunca impreuna si fiti sanatosi ; asisderea va poruncimu Domnia mea strajnicu, sa privigheati foarte, cercetandu in totu chipulu pe urma, ca nu cumva protopopii cu aceastã pricina sa faca aceasta sa ramaie, si sa aduca treaba la catahrisisu in locu de indreptare, si in ceasulu ce veti simti una ca aceasta, numai decat sa aveti a da Domniei mele scire negresitu.

Prea Inãltate Doamne,

Taina nuntii cei blagoslovite este una din cele seapte sfinte taine ale sfintei noastre biserici, si pentru aceea sa si zice nunta cinstitã si patul nespurcatu, iarã aici intr’aceasta teara, la unii din prostii locuitori, vedem ca se urmeaza in potriva ad. putemu zice : nunta necinstitã si patu spurcatu, pentru ca multe din fetele fecioare inca dându-se si indrãgindu-se cu unii-altii ( mai nainte de cununia cea dupa lege ) cadu si la fapta pacatului curviei cu nedejde ca-lu va cere de barbatu, si in urma dupa implinirea pacatului, acei inselatori se intorcu, se cãescu, nu le primescu, apoi indata intra in judecati, si-si desgolescu rusinea faptelor, necontenite suparari facu judecatilor, se stingu cu cheltuelile, se da pricina si zapciiloru atatu politicesce câtu si bisericesce de gloabe si geremele, si in cea de pe urma isi pierdu si sufletele, ca multi din tineri ca sa-si apere fapta, seau de rusine ca sa nu se areate vinovati, seau de nevoe nevrandu ca sa o ieae nevasta, ci primescu blastamu, facu infricosate juramanturi, ca sa scape de pâra fetelor, si asia amandoua partile ramanu intr’o cãire nândreptatã, unulu cu perdere de sufletu, alta cu perderea curateniei feciorii ei si ramane ca o curva, altele isi strica fecioria cu unii si apoi, seau de sinesi, seau indemnati, cadu in spinarea altora, ce-i vãdu, seau mai cu chipu, seau mai chivernisiti, seau mai cinstiti, precumu de acestor felu doua pricini s’au intamplatu si s’au doveditu chiar inaintea judecatii smereniei noastre, altele iarasi se intampla de nascu copii, si ca sa nu fie rusinea lor vadita, si pentru ca sa scape de ispravnici, de zapcii, de protopopi a nu le globi precumu sunt obicinuiti, ele isi omoru copiii, si pste fapta curviei se facu si ucigase de prunci, si cu acestu chipu multe nelegiuiri obicinuescu la aceasta tainã a cununiei de care pururea si mai tot-deauna sunt judecatile suparate cu jãlbile si pricinele lor, si nu numai la fete ce urmeaza aceasta, ci si la neveste vaduve, care fara de sfiala si fara de nici o rusine dau jãlbi, desgolindu-si curvia lor si cerându apoi si judecata : deci pentru una ca aceasta amu socotitu smerenia noastra, ca este cu cale si de trebuinta a se da unu nizamu de obste la toata teara, prin toate satele si orasele, de va fi si cu buna primire a Mariei tale, ca sa dea ispravnicii scire si porunca tuturor, spre a se parasi de aceste rele netrebnicii si fapte rusinate, adeca si parintii sa-si chiverniseasca fetele si fetele sa-si pazeasca curatenia lor, aratandu-le si facandu sa inteleaga fiescare, ca de acum inainte sunt neprimite jãlbi si cereri de cununii silnice si rusinate, seau cereri de bani si de zestre, si dupa aceasta in urma, cand nu vor fi urmatoare si nu vor face parasire, ori-care fata seau muere vãduvã va cadea in pãcatulu curviei cu vre-unu tanaru, seau de voie cu nadejde de insotire, sau cu alte maglisitoare amãgeli curvesci, la nici o judecata, seau bisericeasca, seau politiceasca, pâra ei sa nu fie ascultata, ci mai vârtosu sa se certe seau fata, sau indemnatorii ei, seau parintii ei, cari au primitu a pricinui si au suferitu unle ca acestea, afara numai cand va fi silã de nãprasnã asupra vre uneia, la locu unde sa nu fie nãdejde de scãpare, care silã pe datã sã o facã  arãtata cu vrednice mãrturii, impreunã cu semnulu feciorii ei, acele jãlbi numai sa avemu ale primi, pentru care ramanemu pururea indatorati a le judeca si a le hotãrâ dupa sfintele pravili in cinstea porunciloru bisericesci canoane pre dreptate si legiuite hotarari, si cu acestu mijlocu socotimu ca se va inceta si se va taia acestu rau obiceiu, si nelegiuite fapte, si multe din fet seau mueri vadude isi vor pazi curatenia lor tãinduli-se nadejdea cã vor fi ascultate si primite la judecata spre a dobandi silnice si rusinate cununii, sau altu folos de castigu, cu implinire de  bani si precumu fiescare se va purta, si cinstea isi vor pazi asia vor ramanea ; pentru care rugãmu si pe Maria ta ca nu numai sa se faca publicuita aceasta in toata teara, ci sa si porunceasca boerilor ispravnici de prin judete, capitanilor, zapciilor de prin plãsi, ca nimeni de acum inainte sa nu mai globeasca, seau pre fete, seau pre tineri, de vreme cã nici ei n’au a’si mai cauta pricini de acestu felu la nici o judecata ; precumu si noi aseminea vom da poruncile smereniei noastre tuturor protopopilor si zapciilor preotesci, a se feri de acumu inainte de acest felu de pricini si de globire, si anii Mãriei tale dela Domnul Dumnzeu rugam sa fie multi si nenorociti.

1792, Iulie 4.

Alu Mariei tale fierbinte catre Dumnezeu rugator si smeritu parinte suflestescu.

Cosma alu Ungro-Vlahiei “.

( extras, Curs de Istoria Dreptului Roman Volumul IV Hrisoavele Domnesti, de Ion Peretz, Profesor la Facultatea de Drept din Bucuresti 1931, Bucuresti, Tipografia “ Carageale “, Str. Selari, 4 )