Motto : - Persoana despre care as fi putut scrie acum 30 de ani nu mai este astazi aceeasi. Memoria a fost inlocuita de fantezie. Atunci cand Isak Dinesen [ Tania Blixen ] a scris “ Dincolo de Africa “, a omis sa se refere la modul in care a tratat-o sotul ei. In fond, si-a creat un nou trecut. – Jacqueline Bouvier Kennedy Onassis, raspuns la intrebarea de ce nu isi scrie memoriile, 1992.
- Life is all memory except for the one present moment that goes by so quick you can hardly catch it going. - TENNESSEE WILLIAMS, The Milk Train Doesn't Stop Here Anymore
- We are all looking for something of extraordinary importance whose nature we have forgotten; I am writing the memoirs of a man who has lost his memory. - EUGENE IONESCO, Present Past / Past Present
- Alzheimer's ... it is a barren disease, as empty and lifeless as a desert. It is a thief of hearts and souls and memories. - NICHOLAS SPARKS, The Notebook
- “Touch has a memory.” ― John Keats
- “Memory was supposed to fill the time, but it made time a hole to be filled.” ― Jonathan Safran Foer, Everything is Illuminated
- We are hollow men. – T.S. Eliot
Memoria explicita vs memoria implicita
“ O traditie de cercetare are incontestabile efecte pozitive : ea elimina idiosincrasiile inutile in cautarea problemelor si a metodelor de cercetare, educa noi cercetatori in spiritul unei paradigme care a dus la succes, evalueaza riguros noile prestatii stiintifice, etc.
In acelasi timp insa, o traditie sau paradigmã de cercetare poate avea o multime de aspecte indezirabile : ea procedeaza la neglijarea sistematica a unor fenomene semnificative pentru domeniul studiat, obtureaza innoirea problematica si metodologica a comunitatii stiintifice, primeste cu reticenta descoperirea, etc. ( pentru detalii, vezi Th. Kuhn, 1976 ).
Aceste consideratii, valabile pentru orice traditie de cercetare, sunt aplicabile si in cazul cercetarilor asupra memoriei.
In mod traditional, de la Ebinghaus incoace, majoritatea itemilor care intrau in probele de memorie, erau de natura verbala sau imagistica ( silabe fara sens, litere, fraze, fotografii, etc. ).
Numarul investigatiilor asupra memoriei miscarilor motorii sau a deprinderilor in general, asupra itemilor non-verbali si non-imagistici era, pana in ultimii cativa ani, nesemnificativ si, oricum, in afara paradigmei dominante de cercetare.
Inclusiv testele de memorie – de exemplu, testul Rey – evalueaza numai memoria verbala sau memoria imagistica, dar pretind ca ele ofera concluzii asupra sistemului mnezic in general.
In afara de centrarea pe memoria imagistica sau verbala, o alta caracteristica a paradigmei principale in cercetarea memoriei consta in utilizarea exclusiva a reproducerii si recunoasterii, ca forme de reactualizare ( reamintire ) a cunostintelor.
Practic, toate experimentele citate pana acum, care reprezinta “ nucleul tare “ de date experimentale asupra memoriei, au recurs la reproducere sau la recunoastere in masura acuratetei memoriei.
Intr-o prelungire fireasca, testele de masurare a memoriei se bazeaza exclusiv pe probe de recunoastere si reproducere.
Este adevarat, ca ele pot pune in evidenta memoria verbala si / sau memoria imagistica – cele doua caracteristici ale traditiei sunt solidare, - dar ele nu acopera intreaga complexitate a memoriei.
Un jucator de tenis recurge cu siguranta la memorie, altfel nu ar atinge un nivel macar satisfacator de performanta.
Dar el nu poate verbaliza, sau recunoaste, sau reproduce modul in care a executat o anumita lovitura.
Ilie Nãstase, de pilda, nu putea explica cum executa el, celebrul sau forehand.
Cunostintele de acest fel sunt implicite, greu verbalizabile ; ele transpar in actiunile pe care le efectueaza individul, nu in rapoartele sale verbale.
Cunostintele reprezentate verbal sau imagistic, evidentiate prin probe de reproducere sau recunoastere, formeaza memoria explicita a subiectului uman.
Ea se numeste explicita, deoarece continuturile ei sunt accesibile constiintei, si pot face obiectul unei reactualizari intentionate.
In literatura de specialitate, acest tip de memorie mai poarte numele de memorie declarativa, adica declarative memory, deoarece cuprinde cunostinte despre situatii sau stari de lucruri, care se pot exprima intr-o forma declarativa.
Memoria implicita, sau memoria non-declarativa, sau memoria procedurala – desemneaza cunostintele non-declarative ale subiectului – de exemplu : reguli de executie, deprinderi motorii, sau deprinderi cognitive, reflexe conditionate, - care nu sunt accesibile constiintei, si nu pot face obiectul unei reactualizari intentionate.
In consecinta, testele de recunoastere si / sau de reproducere sunt insensibil la acest tip de memorie.
Unul dintre primele studii influente care au atras atentia asupra memoriei implicite, a fost publicat de Weisenkranz ( 1984 ).
La un lot redus, de numai cinci subiecti amnezici, dintre care unul cu lobotomie temporala, ceilalti patru cu sindrom Korsakoff, s-a ( 1 ) administrat o sarcina de memorare a unei liste de cuvinte.
In afara de probele clasice de reproducere si recunoastere, o a treia modalitate de detectare a memoriei lor a fost pusa la cale.
Fara sa li se spuna ca are vreo legatura cu sarcina anterioare, ( 2 ) subiectii respectivi erau rugati sa completeze cuvintele lacunare dintr-o lista.
De fapt, in lista respectiva, alaturi de alte cuvinte fragmentare, se aflau si cuvintele – incomplete – care facusera parte din lista initial memorata.
Subliniem inca o data, ca a doua sarcina a fost considerata de pacienti, ca fiind total independenta de prima sarcina.
Intrucat nu li se cerea explicit, sa isi reaminteasca unele cuvinte anterior invatate si uitate, acesta era un test implicit al memoriei subiectilor.
Asa cum era de asteptat, la recunoastere si reproducere performantele subiectilor normali sunt net superioare.
In schimb, la testul de memorie implicita, performantele celor doua loturi de subiecti sunt sensibil egale.
Aceste rezultate l-au facut pe Weisenkrantz sa conchida ca, alaturi de memoria explicita – accesibila prin teste de recunoastere si reproducere, - exista un alt sistem mnezic – memoria implicita, - accesibil prin metode de testare indirecte.
Concomitent, o serie de investigatii clinico-experimentale au scos in evidenta ca, in cazul amneziei ( vezi pacientul H.M. ), sau al sindromului Korsakoff, numai memoria declarativa este afectata, in vreme ce memoria implicita sau procedurala ramane la parametri sensibili normali.
De exemplu, pacientul H.M., desi cu amnezie retrograda, reuseste sa invete sa deseneze un obiect, dupa imaginea sa in oglinda, si sa rezolve problema “ Turnul din Hanoi “.
Or, pentru realizarea acestor sarcini, el avea nevoie de o memorie a procedurilor, a deprinderilor motorii reclamate de astfel de sarcini.
Existenta si functionalitatea cunostintelor implicite poate fi pusa in evidenta prin analiza deprinderilor, a fenomenelor de amorsaj, si a conditionarii clasice. “.
( extras, curs universitar, Psihologie cognitiva Modele teoretico-experimentale, Mircea Miclea, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, editia a II- a revazuta, Ed. Collegium Polirom, Iasi, 1999 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu