Motto : - Names are an important key to what a society values. Anthropologists recognize naming as 'one of the chief methods for imposing order on perception.' ~ David S. Slawson
Tigers die and leave their skins ; people die and leave their names. ~ Japanese Proverb
“Every human being has hundreds of separate people living under his skin. The talent of a writer is his ability to give them their separate names, identities, personalities and have them relate to other characters living with him.” - Mel Brooks quotes (American Actor, Writer, Producer and Film Director. b.1926 Brooklyn , New York , USA
“Names are not always what they seem. The common Welsh name BZJXXLLWCP is pronounced Jackson
“I keep six honest serving men : They taught me all I knew : Their names are What and Why and When and How and Where and Who” - Rudyard Kipling quotes (English short-story writer, poet, and novelist. Nobel Prize(1907), 1865-1936)
Memoria implicita a deprinderilor
“ Am mentionat deja ca pacientii cu amnezie retrograda , desi nu pot invata noi cunostinte declarative, ei pot, totusi, dobandi noi deprinderi motorii sau cognitive.
Una dintre deprinderile cele mai cunoscute este aceea de utilizare – cvasi-corecta – a limbii naturale.
Se pare ca la baza ei se afla cunostintele implicite de gramatica, dobandite de indivizi in mod inconstient, neintentionat.
Pentru a proba acest lucru, Reber ( 1973, 1989 ) a efectuat o serie de experimente ingenios concepute.
El a prezentat, spre memorare, in fata a doua loturi de subiecti – unii amnezici, ceilalti normali, - siruri de litere, generate pe baza unor reguli gramaticale.
De exemplu, putem concepe sirul MAMBMCMDMEMFM.
El este generat prin inserara literei M, in sirul literelor din alfabet, intr-o pozitie corespunzatoare unui numar prim : 1, 3, 5, 7, 11, 13 ... .
Subiectii vizionau aceste siruri, fara sa li se spuna ca ele erau generate pe baza unor reguli sintactice.
Abia dupa terminarea expunerii li se aduce la cunostinta acest lucru.
Ulterior, le sunt prezentate perechi de siruri – unul “ gramatical “ ( generat dupa aceleasi reguli sintactice anterioare ), si unul “ negramatical “ ( constituit aleatoriu ).
Sarcina subiectilor este de a recunoaste, care dintre aceste siruri este sirul “ gramatical “.
Se constata ca : ( a ) rata recunoasterilor corecte este de 65 – 67 %, deci ea nu se datoreaza intamplarii ; ( b ) performantele amnezicilor nu difera de performantele subiectilor normali.
De aici conchidem ca regulile unei gramatici artificiale sunt stocate in memoria implicita.
Prin extensie, putem spune ca, cunostintele noastre despre gramatica limbajului natural sunt implicite, si ele stau la baza deprinderilor noastre de utilizare ( cvasi- ) corecta a limbii.
Este posibil ca informatiile noastre despre multe alte regularitati din mediu, care nu fac obiectul unei invatari intentionate, sa faca parte din memoria implicita.
Principala locatie cerebrala a cunostintelor implicite efective in realizarea deprinderilor, pare a fi circumscrisa de ariile cortico-striate ( Squire si colaboratorii, 1993, Nadel, 1992 ).
Fenomenul de amorsaj
Termenul de amorsaj, sau priming, se foloseste pentru a descrie fenomenul de facilitare a detectiei unui stimul perceptiv, pe baza experientei noastre anterioare.
De exemplu, aparitia unui stimul concordant cu expectantele noastre este perceputa mai rapid, deoarece asteptarile pe care le-am avut, au amorsat reprzentarea lui in memorie, facilitand recunoasterea.
Amorsajul pune insa in evidenta si o serie de cunostinte generate prin mecanisme subconstiente, implicite.
Se cunoaste ca expunerea frecventa la un stimul, modifica judecata de valoare asupra lui.
De exemplu, simpla prezentare repetata a unor nume proprii, le face sa fie considerate ca fiind mai faimoase, mai renumite decat numele proprii prezentate cu o frecventa mai mica.
Probabilitatea de a considera faimoase numele proprii ale unor personalitati bine cunoscute, creste de la 53, la 65 %, daca ele au fost recent prezentate subiectilor.
Probabilitatea ca subiectii din lotul experimental, sa considere faimos un nume care, de fapt, nu desemneaza o persoana celebra, dar care a fost prezentat anterior de mai multe ori, creste de la 12, la 23 %.
Asadar, judecata de valoare este influentata de cunostintele dobandite anterior in mod implicit, neintentionat.
Pacientii amnezici si subiectii normali se comporta similar in experimente de acest gen, ceea ce probeaza natura implicita a cunostintelor.
La ambele grupuri, amorsajul se poate constata, chiar si dupa mai multe saptamani, ceea ce pune in evidenta robustetea cunostintelor din memoria implicita.
Amorsajul are o functie adaptativa incontestabila.
Desi dinamic, mediul in care traim este suficient de stabil, pentru a fi predicitibil.
Putem presupune cu destula incredere ca, intr-un anume context ne vom intalni, in momente diferite, cu aceeasi categorie de stimuli.
In acest caz, amorsarea determina sporirea vitezei de reactie, si fluiditatea raspunsurilor la stimulii familiari.
( extras, curs universitar, Psihologie cognitiva Modele teoretico-experimentale, Mircea Miclea, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, editia a II- a revazuta, Ed. Collegium Polirom, Iasi, 1999 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu