Memoria implicita a reflexelor conditionate
“ Prin conditionare ( clasica ) se dobandesc o serie de cunostinte stocate in memoria implicita, detectabile in comportamentul subiectului, dar care nu pot fi evidentiate prin reamintire intentionata.
Literatura de specialitate este plina de referinte asupra fobiilor care rezulta dintr-o generalizare difuza a reactiei fobice.
“ Micutul Albert “, replica behaviorista la “ micutul Hans “ al lui Freud, constituie un exemplu ilustrativ in acest sens.
Pentru a arata ca reactia fobica este un comportament invatat, de fiecare data cand unui copil ( micutul Albert ) i se prezenta un iepuras, Wattson il asocia cu producerea unui zgomot puternic si neplacut.
Desi anterior copilul nu manifestase nicio temere fata de iepuras, dupa cateva sedinte, aparitia iepurasului era suficienta pentru a genera reactia fobica.
Ulterior, aceasta reactie se generalizeaza si asupra altor animale asemanatoare cu cel in cauza.
Etiologia fobiei este de cele mai multe ori necunoscuta pacientului, deoarece ea se bazeaza pe cunostintele implicite, dobandite in urma conditionarii.
Pentru a arata ca, pacientii cu amnezie retrograda pot dobandi noi cunostinte prin conditionare, s-a recurs la urmatorul experiment.
De fiecare data cand le era prezentat un anumit stimul, un jet de aer propulsat in dreptul ochilor ii facea sa clipeasca.
Dupa mai multe sedinte de acest gen prin conditionare clasica, subiectii au ajuns sa clipeasca la fiecare prezentare a stimulului respectiv.
Fara o alta invatare, acelasi efect se constata si la 24 ore dupa faza initiala de conditionare : prezenta stimulului duce la aparitia clipitului ( Squire si colaboratorii, 1993 ).
Aceste rezultate evidentiaza faptul ca, pacientii cu amnezie retrograda pot dobandi noi cunostinte, dar aceste cunostinte sunt de alta natura, decat cele afectate de amnezie.
Amnezia afecteaza memoria declarativa, explicita, dar se pare ca lasa intacta memoria implicita ( nondeclarativa ).
Decoperirea memoriei implicite modifica, asadar, considerabil viziunea noastra asupra amneziei.
Cunostintele implicite dobandite prin conditionare clasica sunt localizate, in principal, la nivelul cerebelului.
Lezarea unei suprafete de 1 mm2 din aceasta zona, a determinat pierderea unor reflexe conditionate la animalele de laborator ( Kalat, 1988 ).
In finalul subcapitolului, pentru mai buna intelegere a diferentelor dintre memoria declarativa ( explicita ), si memoria nondeclarativa ( implicita ), vom rezuma caracteristicile celor doua sisteme mnezice intr-un tabel.
Luand in considerare aceste evidente, vom conchide ca, exista doua sisteme mnezice diferite, sustinute de structuri cerebrale diferite : memoria explicita si memoria implicita.
In afara de impactul teoretico-experimental, diferentierea memoriei implicite, de memoria explicita, are importante consecinte practice.
Fara sa trecem in revista spectrul de implicatii si aplicatii posibile, sa ne gandim numai la constructia instrumentelor de evaluare a memoriei.
Pana in prezent, testele de memorie s-au bazat numai pe probe de recunoastere si reamintire, pretinzand insa, ca rezultatele obtinute ne ofera informatii despre toata memoria.
Or, este evident ca aceste teste nu acopera decat ( o parte din ) memoria explicita.
Pentru diagnosticul memoriei implicite este nevoie de teste noi, iar calea cea mai economica si mai valida consta in standardizarea experimentelor deja efectuate.
De altfel, in diagnosticul neuropsihic, acestea au inceput chiar sa fie folosite. “
( extras, curs universitar, Psihologie cognitiva Modele teoretico-experimentale, Mircea Miclea, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, editia a II- a revazuta, Ed. Collegium Polirom, Iasi, 1999 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu