Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Stela Moraru-Pavel, Mihaela-Victoria Munteanu, Olivia-Maria Marcov iunie 2009, USH, Drept

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Petrutu Crãciunas anii 1976 la Marea Mediterana Algeria

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 9-12 V 1982-1986 in 7 iulie 2006 liceul N Balcescu Bucuresti, Romania

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Clasa 12 V Colegiul National Sf Sava promotia 1986

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Jésus-Christ, Jezu Ufam Tobie, Isuse mã încred in tine

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Bucharest Romania CEDO

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Iulia Motoc Patriarhie, Turnul Clopotnita din 1698, 8 septembrie 2013

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Petrutu, prietenul meu din copilaria, Aurora si Tutzu (Petru) Craciunas parintii lui (Algeria)

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Sr Dominique, Renée, Olivia, Corina R., Anca, Victoria si Iudit (Ungaria), Ruxandra, Monica ...

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Petrutu Crãciunas si Stephanie White Mountain

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Sr. Georges, Renée, Marie-Lucie, Suzanne, Octavie, Dominique, RDC Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Olivia Maria Marcov si Corina Resl Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Scoala Catolica Doctrina Crestina Constantine Algeria 1972 1976

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Mihai Miriunis, Laura Simion, Mihai-Ionut Taciu colegii mei de facultate

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Peter-Jacob Hehn Petrutu's friend Canada

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Prof.dr.Dorel Zugravescu, ing.J.-B.Deloly, Olivia Maria Marcov, prof.dr.Ieronim Mihaila

Iulia Motoc 15 august 2013

Iulia Motoc 15 august 2013

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Laura Simion, colega mea de la Drept, USH, Bucharest

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.NIcolae Marcov ( father ) si prof.Udriste

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Florin Munteanu si Leon Zagrean

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Prof.dr.Ieronim Mihaila, ing.J.-B.Deloly AIRAMA, Olivia Marcov

Jesus-Christ

Jesus-Christ

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Tatal meu Nicolae Marcov, Revedere colegi liceu Gh.Sincai, promotia 1959, in 31/oct./2013

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Olivia Maria N. Marcov, august 2006, Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Sorin Tilie, Silviu Marcov, Olivia Maria Marcov, septembrie 2003 Bucuresti

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Olivia Maria Marcov, Alexandra Georgescu, Adrian Pafa, Bianca Eftimie, aug.2009, Bucharest

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Stéphanie Crãciunas Peter Hehn and Stéphanie's cousin, Canada

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Maica Domnului cu pruncul, Rugaciune la aprinderea candelei

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

Mission to Magadan Sister Miriam praying the rosary June 24 2014

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

The Catholic Parish of the Sacred Heart of Jesus, Constantine Algeria 1972 1976

Laura Adriana Bucharest Romania July 2009

Laura Adriana Bucharest Romania July  2009

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov December 2007 Bucharest Romania Cristi s Birthday

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Olivia Maria Marcov si Laura Gabriela Cristea in Aparatorii Patriei anul IV 2008 2009

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Fr Michael Shields Bronislava s gulag number Anchorage USA 2014

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Liliana Iacob Barna 8 martie 2014 Bucuresti Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Olivia Marcov Liliana Iacob Gratiela Andreescu 20 August 1979 Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Liliana Iacob and Gratiela Andreescu Italy Bucharest Romania

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Peter Jacob Hehn Petrutu's friend CANADA

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Mission to Magadan Fr Michael Shields Children Saturday Club April 29 2014

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov at the Faculty of Matehmatics str Academiei 14 Bucharest Spiru Haret amph

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Professor Nicolae Marcov Faculty of Mathematics 14 str Academiei sector 3 Bucharest

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc ORTA ITALY September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Iulia Motoc Clasa I 1973 Romania

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Professor Ieronim Mihaila Faculty of Mathematics Str Academiei 14 3rd floor Bucharest 2007

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov Andrei Dobrescu 12 V 30 Martie 2007 Bucharest Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Iulia Motoc Isla Bella September October 5 2014 Romania

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov 1968 1969 in Str Sebastian Bucharest Romania la bunica mea Jeana Mardale

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov JB Deloly AIRAMA July 20 2012 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 School Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov December 1970 Bucharest Romania

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Olivia Maria, Nicolae, Magdalena, Silviu Marcov, Maria, Irina Craciunas in 1980 Bucharest sector 6

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Magdalena Marcov my mother and aunt Stefania Sestocenco Bucharest '60

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciunas' Birthday May 17 1982 Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Irina Craciuns'Birthday May 17, 1982, 2 years old, Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria Marcov Irina Craciunas Silviu Marcov January 1, 1983 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr.Craciunas, Irina's Birthday, May 17, 1985 Bucharest

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria, Silviu Marcov, Silviu Jr., Irina Craciunas' Birthday, May 17, 1985, Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov in 1969 Bucharest Romania

Mission to Magadan October 29 2014

Mission to Magadan October 29 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus June 4 2014 Magadan Russia USA

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus Mission to Magadan E News Oct 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

The Holy Virgin Mary and the Kremlin Russia December 2014

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

Vladimir Vladimirovich Putin FB page Kremlin Ru En Jan 7 2015

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

MOSCOW THE CATHEDRAL OF THE IMMACULATE HEART OF MARY ANNA BELOVA

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Jesus, The Holy Mother of God Kazanskia by Irina VESELKINA RUSSIA versta-K.ru

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

Vladimir Putin et les enfants orphelins Russie Noel 2014

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

God and Baby Jesus Ekaterina and Anton Daineko Belarus

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Liliana Iacob Gratiela Andreescu September 2014 Bucharest Romania

Gratiela Andreescu Romania Italia

Gratiela Andreescu Romania Italia

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Liliana Iacob Barna si Carina Barna 5 iulie 2015 Bucharest Romania

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Vladimir Putin Moscow Russia 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Polonia Iunie 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Sr Barbara Hojda Les Filles de la Charité Magadan Russia 2015 Pologne

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Fr Michael Shields of The Heart of Jesus April 26 2015 Magadan Russia

Father Michael Shields of The Heart of Jesus May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Father Michael Shields of The Heart of Jesus  May 21 2015 The Poor Claire Sisters Ireland

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Luminita Marina Raileanu psiholog Bucharest Romania July 4 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Sr Barbara Hojda Magadan Russia 13 Iulie 2015

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Vie de Prieres JESUS CHRIST

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Olivia Maria Nicolae MARCOV 3 decembrie 2015

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine Chisinau Moldova

Irina Vatava Moscalenco la fille de Boris Vatav Ma cousine  Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Tania Trahman la petite fille de Boris Vatav Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Natasa la fille aînée de Boris Vatav son mari et Tania Trahman leur fille Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Irina Vatav la fille de Boris Vatav le cousin de mon père de Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris et Irina Vatav Chisinau Moldova

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Valentina et Boris Vatav le cousin de mon père Chisinau Moldova 2015

Jesus Christ Iisus Hristos

Jesus Christ Iisus Hristos

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

NOTRE DAME DE LOURDES PRIEZ POUR NOUS

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

Olivia Maria Marcov 1 Octombrie 2014 Bucharest Romania

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

DUMNEZEU TATAL CERESC SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC ATOTTIITORUL

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Olivia Maria MARCOV 5 Ianuarie Janvier 2016 Bucharest Romania

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

Le mot de Jesus Christ Le Verbe Dieu Sfinte Dumnezeule Sfinte Tare Sfinte Fara de Moarte

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

SFANTUL ARHANGHEL MIHAIL CINE E CA DUMNEZEU NIMENI NU E CA DUMNEZEU SFANT VESNIC VIU ATOTPUTERNIC

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Jesus Misericordia ISUS CRISTOS SI COROANA DE SPINI PATIMILE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Olivia Marcov Bogdan Buzoianu 31 janvier 1976 CONSTANTINE ALGERIE

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Maica Domnului icoana Sf Ap Luca aici MD Vladimir

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Saint Padre Pio NOS LARMES AU CIEL

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Profesor fizica Ion MANEA Olivia Marcov cl 12 V 1986 Liceul N Balcescu Colegiul Sf SAVA Bucuresti

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés Bucarest Romania

Olivia Maria Marcov Icône de la Mère de Dieu Salvatrice et Secours des Affligés  Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Silviu Marcov mon frère fratele meu Bucarest Romania

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 la classe 12 V Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Lycée Balcescu Saint Sava 1986 Bucarest Roumanie 2016

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Nasterea Domnului La Naissance du Petit Jésus

Jésus-Christ

Jésus-Christ

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste

Nicolae Marcov tata si prof.Constantin Udriste
20 iulie 2012

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Camelia,Mihai, Maria SMICALA, Romania v.Finland

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

Fecioara Maria pentru ROMANIA de la Jude DUC THANG NGO

sâmbătă, 18 iunie 2016

Le Vieux Moulin II, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, pages 86,87, Robin & Bergeaud, Hachette

Le Vieux Moulin II, Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, pages 86,87, Robin & Bergeaud, Hachette


Le Français par La Méthode Directe Premier Livre, Robin & Bergeaud, Hachette, est un livre de ma mère, que sa cousine germaine, Catéla ( Ecaterina / Catherine ) ( ENACHE )-STOIAN lui avait offert, je n’étais pas née, maman aimait le français. Ecaterina Enache-Stoian était la fille de « oncle Ticã » et « tanti Milica », oncle Ticã Enache était l’un des frères de ma grand-mère maternelle Ioana ( ou Jeana ) Enache-Mardale. Ecaterina ou Catela Enache a épousé Florin STOIAN, ensemble les conjoints ont vécu et/ou voyagé de nombreuses années à l’étranger, surtout aux États-Unis, mais aussi en France, en Allemagne, et dans d’autres pays que maman connaissait le mieux, je ne m’en souviens pas très bien. Florin Stoian avait fait ses études à L’Académie des Sciences Économiques ( A.S.E. ) de Bucarest et par la suite a été l’attaché commercial de l’Ambassade de la Roumanie aux Etas-Unis plusieurs années. Il a terminé sa vie dans un fauteuil roulant, soigné pendant des années, par Catéla, sa femme, souffrant de la maladie de Parkinson, il est décédé dans les années 2000. Florin Stoian a été le seul ami du général Pacepa, l’ancien directeur de la Direction des Renseignements Extérieurs de la Roumanie (D.I.E., Directia de Informatii Externe) de la Sécuritate roumaine, lequel a fui aux Etats-Unis en 1978.


{

Le Vieux Moulin II /
Bãtrâna Moarã [si] Fosta (Vechea) Moarã II


LA LETTRE H

Combien de sortes d’h y a-t-il en français ?
Câte feluri de h existã/sunt în francezã ?

Combien de.... y a-t-il ... ? / Câte ... sunt/existã... ?
RÃSPUND cu : IL Y A ...
Il y a deux sortes d’h en français :
  1. l’h muette [ la lettre h muette ] (avec la liaison). Ex. :
UnÈhomme, (un om)
deuxÈhivers, (douã ierni)
troisÈhirondelles (trei rândunele, rândunici)
  1. l’h aspirée (sans liaison). Ex. :
Un *hibou, ( o bufnitã )
des *hiboux, ( [ niste ] bufnite )
le plafond est *haut. ( tavanul este înalt ).

Haut = înalt ;
Haute = înaltã ;
Bas = jos, scund ;
Basse = joasã ; scundã
Un = un ;
Des = niste ;
Une = o ;
Des = niste ;
(l’) hiver = iarna ;
(l’) été = vara ;
(l’) automne = toamna ;
(le) printemps = primãvara ;

Le pronom personnel complément direct : LE, LA, L’, LES.
Pronumele personal complement direct :

Le meunier  regarde   ce paysan. ( Morarul priveste acest tãran ).
IL......................................LE regarde. ( El [morarul] îl priveste [pe tãran] ).

Le meunier regarde ce paysan.
Il le regarde.

(le) sujet = subiect(ul) ;
(le) verbe = verb(ul) ;
(le) complément direct = complement(ul) direct.

La paysanne [sujet/subiect] lave [verbe/verb] son linge [complément direct].
La paysanne lave son linge. / Tãranca îsi spalã rufele.
Elle le lave. / Ea (si) le spalã.

Sujet
Verbe
Complément direct
Proposition/Propozitie
La paysanne
lave
Son linge
Elle le lave
Henriette
Offre
Son bouquet
Elle l’offre
Maurice
Prend
Sa casquette
Il la prend
Cet élève
écrit
Sa dictée
Il l’écrit
Les jardiniers
Arrosent
Nos fleurs
Ils les arrosent
Nous
Aimons
Ces fruits
Nous les aimons.


Henriette oferã buchetul sãu. Ea îl oferã.                                        
Maurice îsi ia cascheta. El si-o ia.
Acest elev scrie dictarea sa. El (si-) o scrie.
Grãdinarii stropesc florile noastre. Ei le stropesc.
Noi iubim (Nouã ne plac) aceste fructe. Noi le iubim.

Le fruit = fruct(ul)
Les fruits = fructe(le)
La dictée = dictare(a)
La fleur = floare(a)
Les fleurs = flori(le)
Arroser (verb de grupa I, terminat în « ER ») = a stropi
(le) jardinier = grãdinar(ul)
(les) jardiniers = grãdinari(i)
Aimer (verb de grupa I, terminat în « ER ») = a iubi, a(-i) plãcea ;
ces fruits = aceste fructe
cet élève = acest elev
«CE » = ( în acest caz ) este adjectiv demonstrativ ;
Ce = adjectiv demonstrativ, singular, masculin ;
Cum se scrie ? Se scrie :
Ce garçon = acest bãiat – pentru cã « garçon », substantivul pe care îl determinã începe cu o consoanã, care este litera « g » ;
Cet élève = acest elev – pentru cã « élève », substantivul pe care îl determinã începe cu o vocalã, care este litera « é ».
Ce docteur = acest doctor ;
Cet argent = (1) acest argint ; (2) acesti bani ;
Cet or = acest aur ;
Ce professeur = acest profesor.
Scriu c’est :
Pentru cã am « ce » + est = acesta este, este -  si nu se pot întâlni douã vocale, în acest caz vocala « e », atunci prima vocalã « e » din cuvântul CE cade, si în locul ei asez, pun APOSTROF, voi avea :

CE + EST = C’EST
Ce + est = c’est

Care sunt vocalele în limba francezã ? Vocalele sunt :
A, e, i, o, u, y

Si acum vom conjuga trei verbe la modul indicativ, timpul prezent :
  1. voir – verb de grupa a III-a : a vedea ; ( a întelege : ex. : “Je vois” = Vãd (înteleg)  ) ;
  2. entendre – verb de grupa a III-a : a auzi ; ( a întelege : ex. : “j’entends par là... » = înteleg de aici, înteleg prin aceasta (asta)... ) ;
  3. pouvoir – verb de grupa a III-a : a putea ;

Voir quelque chose = A vedea ceva
Je vois / Eu vãd
Tu vois / Tu vezi
Il, elle voit / El, ea vede
Nous voyons / Noi vedem
Vous voyez / Voi vedeti
Ils, elles voient / Ei, ele vãd.

Je vois, unde « vois » se citeste, se pronuntã [ voa ], pentru cã grupul de litere « OI », se pronuntã [ OA ], iar ultima literã nu se pronuntã, nu se citeste, nu se aude.
Vois, se citeste [ voa ]
Voit, se citeste [ voa ]
Voyons, se citeste [ voa ion ], ca si cum ar fi 2 cuvinte, sau 2 silabe, desi nu sunt, cand pronunt marchez o pauzã mica, micã, aproape imperceptibilã, mai exact pronunt [ voa ] ca si cum ar fi un cuvânt, si în continuare imediat pronunt [ ion ] ca si cum ar fi alt cuvânt, adicã apãs pe fiecare aceste particule.
Voyez, se citeste [ voa ie ], cu « e » românesc, se aude « e » -ul ;
Voient, se citeste [ voa ].

Entendre quelqu’un = A auzi pe cineva
J’entends / Eu aud
Tu entends / Tu auzi
Il,elle entend / El, ea aude
Nous entendons / Noi auzim
Vous entendez / Voi auziti
Ils, elles entendent / Ei, ele aud.

Pouvoir parler = A putea sã vorbesti
Je peux = Je puis / Eu pot
Tu peux / Tu poti
Il,elle peut / El, ea poate
Nous pouvons / Noi putem
Vous pouvez / Voi puteti
Ils, elles peuvent / Ei, ele pot.

Asa cum l-am conjugat pe « voir », a vedea, sã îl conjugãm (conjugati) pe « revoir », care înseamnã : a revedea.

Voir = a vedea
Re+voir (revoir)= a re+vedea (revedea)

Revoir ses amis = A-si revedea prietenii.

Sã vedem câteva propozitii pentru cuvinte, pentru vocabular !

C’est une souris que le chat regarde. ( Pisica priveste un soarece./ Este un soarece [ acela ] pe care pisica îl priveste. / Un soarece este [ acela ] pe care pisica îl priveste ).
C’est une tortue que l’enfant touche avec une baguette. Copilul atinge cu o baghetã (un betisor) o broascã testoasã. / Este o broascã testoasã [ aceea ] pe care copilul o atinge cu un betisor. )
C’est une mouche que l’hirondelle attrape dans son bec. ( Este o muscã [ aceea ] pe care rândunica o prinde în ciocul sãu./ Rândunica prinde o muscã în ciocul sãu. )
C’est un *hibou que nous entendons quelquefois pendant la nuit. ( Este o bufnitã [ aceea ] pe care o auzim câteodatã în timpul noptii. )

Toucher ( verb de grupa I, se terminã în « ER » ) = a atinge ; se citeste [ tu se ] , [ tu she ], cu « s » românesc din « soarece », « sobolan » ;

Pendant = în timpul ;
Dans son bec = în ciocul sãu ;
(le) bec = cioc(ul) ; se citeste [ bek ], [ bec ] ; cu « e » românesc ;
(la) tortue = broasca-testoasã ;
(la) grenouille = broasca râioasã (broasca de baltã);                                                          
Attraper ( verb ) = a prinde ;
(la) nuit = noapte(a) ;
Avec = cu ; se citesc [ avek ] , [ avec ] ; cu « e » românesc ;
Dans = în ; (2) din ;
(la) souris = soarecele ; se citeste [ su ri ] cu « u » românesc ;
(le) rat = sobolan(ul) ; guzgan(ul) ; se citeste [ ra ] ;
Que = pe care ;
(le) chat = pisica ; se citeste [ sa ], [ sha ] cu « s » românesc din « soarece », « sobolan » ;
(les) chats = pisicile ;
(la) mouche = musca, se citeste [ mus ], [ mush ] cu « s » românesc din « soarece », « sobolan » ;
(les) mouches = mustele ; se citeste [ mus ], [ mush ] cu « s » românesc din « soarece », « sobolan » ;

C’est un = Este un ;
C’est une = Este o ;

Qu’est-ce que c’est ? Ce este ?
Rãspund cu : C’est un... / C’est une... Este un... /Este o...

C’est... que ...

C’est un moustique qu’une araignée prend dans sa toile.
C’est une oie que nous voyons au bord de l’eau.
C’est un grain de blé que la fourmi a trouvé.
C’est une grenouille qu’un bruit fait sauter dans l’eau.
Este un tântar pe care un pãianjen îl prinde în pânza sa.
Este o gâscã pe care noi o vedem pe malul apei.
Este un grãunte de grâu pe care furnica l-a gãsit.
Este o broascã râioasã pe care un zgomot o face sã sarã în apã.

Un moustique = un tântar ;
(le) moustique = tântar(ul) ;
(le) grain = grâunte(le) ; se citeste [ gren ], « e » -ul se aude, dar este nazalizat ;
(l’) oie = gâscã ; gâsca ;
Une oie = o gâscã ;
(l’) araignée = pãianjen(ul) ;
Une araignée  = un pãianjen ;
Le bord = malul ;
De l’eau = (al) apei ;
(la) fourmi = furnica ;
Trouver ( verb de grupa I, terminat in « ER » ) = a gãsi ;
Sauter ( verb de grupa I terminat in « ER » ) = a sãri ; se citeste [ sote ], cu « e » românesc ;
Dans l’eau = în apã ;
Un bruit = un zgomot ;
Le bruit = zgomotul ; se citeste [ brui ], cu « u » din limba francezã, adicã nu cu « u » românesc ;
Grupul de litere « AU » din limba francezã se pronuntã [ O ] ;
« OU » se pronuntã [ U ] ;
« AI » se pronuntã [ E ] românesc ;

prendre ( verb de grupa a III-a ) = a lua, a prinde ;


Care sunt accentele în limba francezã ?
Accentele sunt :                                                                
(1)        l’accent aigu  [ / ] = accentul ascutit ;
(2)        l’accent grave [ \ ] = accentul grav ;
(3)        l’accent circonflexe  [ Ù ] = accentul circumflex care se pune pe unele vocale lungi ;


Care sunt vocalele nazale în limba francezã  ?
Les voyelles nasales sont / Vocalele nazale sunt :

An, in, on, un, en
dont l’n ne se fait pas sentir ( în care litera « n » nu se face simtitã (auzitã) ).


LES SYLLABES MUETTES = SILABELE MUTE

În limba francezã avem SILABELE MUTE, sau LES SYLLABES MUETTES qu’il importe d’élider, care trebuie elidate, [ acestea sunt ],
(1)   fie la sfârsitul cuvintelor alcãtuite din mai multe silabe :
tabl(e), chais(e), madam(e) : adicã nu citesc ultima literã care este “e” ;
(2)   fie, în mijlocul cuvintelor, între douã silabe sonore :
mad(e)moiselle, au-d(e)ssus, vêt(e)ment ;
(3)   fie, în sfârsit, în grupurile de cuvinte.

La table = masa, se citeste [ tabl ] ;
la chaise = scaunul, se citeste [ shez ] ; ca în “sezi ! (stai jos !)” ;
madame = doamnã, doamna ; se citeste [ madam ] ;
mademoiselle = domnisoarã, domnisoare ; se citeste [ madmoazel ] ;
au-dessus = deasupra ; se citeste [ odsu ], cu “u” frantuzesc ;
vêtement = hainã ; se citeste [ vetman ] ; cu “an” frantuzesc nazalizat ; de fapt, acest « an » din [ vetman ] este un fel de « an » nazalizat si « en » nazalizat ;

En classe = în clasã, la orã, la ore ;
en, se citeste [ an ] nazalizat ;

Si acum voi scrie cum se citeste, cum se aude, cum trebuie pronuntat când citesc, câteva cuvinte, propozitii, în care litera “e” NU SE PRONUNTÃ, nu se aude, si o voi scrie micã, deci citesc sau pronunt ca si cum litera “e” nu ar fi scrisã :

Cuvinte cu o singurã silabã sonorã, care se aude, se citeste :
·        nièce, citesc [ nies ] ; “e” romanesc ;
·        tête, citesc [ tet ] ; “e” romanesc ;
·        bouche, citesc [ bush ] ; “u” romanesc ;
·        rose, citesc [ roz ] ;
·        poche, citesc [ posh ] ; la poche = buzunarul ;

Cuvinte cu 2 silabe sonore, care se aud, se citesc :
·        casquette [ kasket ] ; “e” romanesc ;
·        vêtements [ vetman ] ; “e” romanesc ;
·        Madeleine [ Madlen ] ;”e” romanesc, [ Madl e n ] , se aude “e” si se aude “n”, ca in “enterocolitã”, “mezenter” ;
·        Jacqueline [ Jaklin ] ; [ Jakl i n ], se aude “i” si se aude “n”, ca în “independent”, “inteligent”, “interesant”.

Grupuri de cuvinte/ cuvinte cu 3 silabe sonore, care se aud, se citesc :
·        Mademoiselle [ Madmoazel ] cu “e” romanesc ;
·        Que faites-vous ( ? ) ( Ce faceti ? ) [ Ke fet-vu ? ], unde în [ ke ] citesc cu « e » mut frantuzesc, se citeste « eu », se aude totusi « e » muet, ca în « cœur », iar în [ fet ] citesc cu « e » românesc ; [ vu ] cu « u » romanesc ;
·        C’est le matin ( Este dimineatã ) [ Se lmatin ], cu « in » vocala nazalizatã, care sonor “trage” spre “en” ; în [ Se ] citesc cu « e » românesc ;

Grupuri de cuvinte cu 4 silabe sonore, care se aud, se citesc :
·        Elle n’a pas de gants. ( Ea nu are mãnusi ) [ El na pa dgan ], se citeste cu « e » romanesc si în “gan”, cu vocala “an” nazalizatã ;
·        Je marche lentement, combien de minutes, etc. ( Eu merg încet, câte minute, etc. ) [ Je marsh lantman, kombien de minut ], se citeste « eu » din cuvantul cœur, sau din cuvantul « Dieu », in [ Je ], in  [ lantman ] am vocale nazalizate, in [ kombien ] citesc « en »  ca « in » vocala nazalizata, in [de ] citesc « e » mut, adica ca in cuvantul « cœur », ca in « Dieu »

Grupuri de cuvinte cu 7  silabe sonore, care se aud, se citesc :
·        Il laboure avec son cheval, la troisième saison de l’année ( El arã cu calul sãu, în al treilea anotimp al anului ) [ Il labur avek son shval, la troaziem sezon dlane ], in [ labur ] citesc cu « u » romanesc, in [ sezon ] citesc cu « e » romanesc, in [ dlane ] citesc cu « e » romanesc.

Cu privire la “e” muet, sau vocala “e” mut din alfabetul francez :
Litera “e” muet, cãci asa se numeste, este o vocalã mutã, care nu se aude, nu este sonorã, nu se citeste, nu se pronuntã.
Si totusi, vocala “e” muet, sau “e” mut se aude, se pronuntã, si nu de putine ori, numai cã ea nu este  ( foarte, prea ) sonorã, concret spun “e”, si se aude cã scot un sunet.
În transcrierea foneticã dictionarele deosebesc sunetul vocalei mute “e”, în functie de cuvinte, cu toate acestea, se poate spune, în general, cã “e” muet este “e” muet peste tot unde apare.
Astfel am cuvântul “le” ( care este articolul hotarat masculin singular in franceza, corespunde in limba romana cu acel “l” final al substantivelor masculine si neutre : “baiatul”, “ghiozdanul”, “maslinul”, etc. ), am cuvinte precum sunt : “feu” , “peu”, “jeu”, si cuvinte precum sunt : “cœur”, peur”, “neuf” – in toate aceste cuvinte, sunetul vocalei “e” mut este transcris fonetic DIFERIT.
Si totusi, putem spune ca in toate aceste cuvinte se aude acelasi “e” mut.
Uneori vocala “e” mut nu se pronuntã absolut deloc, ca si cum nu existã in cuvant, dar ea existã, este scrisã, ortografiatã ;
Alteori vocala “e” mut, desi este “e” mut se pronuntã ca in cuvintele :
·        Feu,
·        Peu,
·        Jeu,
·        Cœur,
·        Sœur,
·        Mœurs,
·        Peur,
·        Neuf,
·        Le
ea se pronuntã ca in cuvintele de mai sus, se aude, adica cand vorbesc emit un sunet, nu tac, nu sunt mut, nu sunt mutã !
Vocala « e » muet se scrie « e » ca in limba românã litera “e” din alfabetul nostru.
Insa, pe vocala “e” muet in limba franceza sunt puse, asezate 3 accente, care sunt, si le-am mentionat mai sus : accentul ascutit, accentul grav, si accentul circumflex.
Atunci cand pun un accent pe o vocala “e” muet, ea devine sonorã, se citeste, se aude clar, sonor.
Ca in cuvintele romanesti : elev, energie, elefant, euro, etc.
(le) feu = foc(ul) ;
peu = putin ;
(le) jeu = joc(ul) ;
(la) peur = frica ;
Neuf = nou ;
Cœur = inimã
Sœur = sorã (biologica) ; (2) calugarita ;
Mœurs (la plural !) = moravuri ;
Vœu = promisiune, legamant, facut(a) de o persoana cand intra in viata calugareasca, devenind astfel un calugar, sau o calugarita ;
vœu = dorinta, urare ;
vœu = promisiune ; legamant ; juramant ;
vœu = rezolutie, intentie ( prin opozitie cu “decizie” ) ;
Cuvantul « mœurs » acceptã douã pronuntii :
·        Pot pronunta :  [ meur ] cu « e » mut ;
·        Pot pronunta :  [ meurs ] cu “e” mut, si ultima litera, adica litera “s” se aude, este sonorã, se pronuntã.

Cu privire la adjectivul, sau adjectivele : “neuf” si “nouveau” :
« Neuf » si « nouveau » sunt adjective masculine, la singular fiecare si ambele inseamna : NOU.
Adica NOU.
Cu toate acestea – insa voi reveni asupra acestor 2 adjective ! -  existã o nuantã, o deosebire, mai mult sau mai putin « finã, între ele :
Ca o paranteza ! :
Am citit intr-o carte, si acum nu voi scrie despre acest lucru, si am tras concluzia ca nu se cunoaste, sau cine a scris, sau a citat in cartea aceea, despre limba franceza, am constatat ca nu se prea cunoaste, sau nu se cunoaste deosebirea dintre aceste doua adjective.
Si multe nu se cunosc, iar la scoala aici nu se invata limba franceza, din nefericire.
Profesorii aplicã manualele gata facute, cei care le fac, pesemne ca urmeaza anumite instructiuni.
Ca o parere a mea, numai a mea, eu cred ca in Romania nu s-a vrut ca elevii, oamenii sa fie bine instruiti, sa fie bine invatati, adica serios invatati, in mod sigur nu in ce priveste limba franceza.
[ Daca citim romanul “Apostol” de Liviu Rebreanu, care s-a inspirat din realitatea acelor ani, atunci aflãm cã cei care guvernau sau erau deputati, cu adevarat nu vroiau ca elevii, oamenii sa invete, iar invatatorului repartizat intr-un sat, mosierul, care este deputat, i-a spus clar sa nu faca carte cu elevii sai, caci nu trebuie sa stie carte prea multa, ba chiar cam deloc !
Si eu cred ca s-a continuat in acest fel si dupa instalarea regimului comunist la putere, care a mai pastrat, pentru ca nu avea de unde lua, oameni care facusera scoli pentru ca avusesera bani, oameni din vechiul regim.
Sau poate s-au gandit ( si ) comunistii ca e mai bine sa fim tampiti.
De aceea, in orice caz si in orice imprejurare si oriunde, omului ii sade mai bine sa fie modest, simplu, dar multi au fost laudarosi, aroganti, ingamfati in Romania, alergau dupa diploma de la facultate si au sarit peste scoala generala de 8 clase sau peste ani de liceu.
Sau i-au facut pe toti acestia, dar nu prea aveau educatie.
Bunul simt, educatia, la fel ca si sufletul bun cu care te nasti, nu le inveti la scoala, la scoala iti preda materia si  “Au revoir !”, adica “La revedere !”. ]
( Nu este cazul limbii romane, pentru ca limba romana se preda foarte bine !!!! )
Dar limba franceza este o limba straina.
Parerea mea este ca oamenii nu au fost prea atrasi de limba franceza, desi multi au avut ocazia, demult, sa invete in tari francofone, in Franta in special.
Nu a existat o motivatie, iar ideologiile au “pus capac” limbilor straine.
Pentru ca in lagarul comunist, cu greu putem spune ca s-au invatat limbi straine.
Imi amintesc ca aici la scoala din Romania, in clasa in care eu am venit in clasa a III-a, din Constantine, de la Scoala Franceza Catolica, unde eu am facut primele 3 clase, si aici am fost inscrisa in clasa a III-a ! si aici la Bucuresti eram si cu vreun an mai mica decat colegii mei de clasa ( de generatie ), in clasa in care am fost repartizata dupa inscriere, se invata limba franceza din clasa a II-a, deci de un an invatau limba franceza, si acum incepusera al 2-lea an de franceza.
Iar din clasa, abia, a VI-a, am inceput limba germana, a doua limba straina obligatorie.
Ei bine, manualele de limba franceza au fost totusi umane, desi nu contin cred nici o treime din limba franceza, daca as incerca asa, o “cuantificare” a materiei.
Insa manuelele de limba germana erau un dezastru, intrucat vocabularul, lectiile, cuvintele erau si nu glumesc, de genul acestora si acestea precum :
CAP = Cooperativa Agricola de Productie, IAS = Intreprinderea Agricola de Stat, apoi : Tovarasul Profesor, etc.
Nu se poate spune ca aceasta era limba germana, mai ales ca in RFG nu existau aceste cuvinte, neexistand o organizatie de tip comunist, a societatii, deci, nu prea puteai sa “fugi” daca te batea gandul sa pleci din RSR ( Republica Socialista Romania) in RFG, pentru ca nu stiai deloc limba germana !
Dar, au fost persoane care au studiat demult, inainte de comunisti in Franta si pesemne nu au fost motivate, sau nu au invatat bine, sau nu au fost inscrisi la scoala, la o institutie de invatamant, pentru ca nu ( prea ) cunosc limba franceza si care apoi mai mult sau mai putin s-au intors in Romania.
A mai existat si tendinta, superficiala, cum este si in cazul limbii engleze de a considera si spune ca : « Ah, franceza, engleza, sunt usoare ! Mai ales engleza !”, SI NU ESTE ASA, nu sunt usoare.
Si cu cat inveti mai putin, cu atat gasesti ca e mai usor !
In carti despre Literatura Engleza, scrise in engleza in original, sunt mentionati autori, scriitori, poeti englezi din epoci diferite, ei bine se poate citi ca ei, desi erau la origine pur englezi, insa pentru a deveni scriitori invatau/munceau cate 12 ore pe zi si mai mult ! Si aceasta zilnic.
Si ei erau englezi, nascuti englezi din parinti englezi.
Si au mers de mici la scolile engleze.
Un domeniu al cunoasterii este vast, in general, cum este si cazul oricarei limbi, si nu poti spune ca epuizezi « subiectul ».
Pentru stiinta, cunoastere este loc, si sa tot inveti si afli.
Mai grav este ca in/ din scoala, elevul /absolventul nu invata, nu stie limba franceza.
Se poate spune ca ai absolvit si nu ai invatat, ca nu ai avut de unde.
Ma gandesc in acest caz, ca, da, scoala e gratuita, dar iata, o fi avand motivele ei sa fie gratuita, stie ca nu in toate domeniile pregateste bine elevii, adultii de mai tarziu.
In sfarsit, e bine ca e gratuita, si trebuie sa ramana gratuita, dar parca iti vine sa spui ca : “atat cat “dai”, tot atat si “face” “.
Existã profesori buni, da, ei existã, dar ei trebuie la clasa sa predea ceea ce stã scris in manuale.
De la caz la caz, existã profesori foarte buni, si care mai mult au invatat sau calatorit in Franta, ei stiu pentru ei insisi limba franceza, dar la clasa predau ce si cat scrie in manual.
Si mai sunt si cei care nu au calatorit si nu au invatat in Franta, nici intr-o scoala franceza in Romania sau in alta tara, si este aproape imposibil sa inveti o limba straina, aflandu-te in tara ta.
Si cred ca e valabil peste tot, dar peste tot.
Sa revin la NEUF SI NOUVEAU :
Cand spun « neuf » si cand spun « nouveau » ?
Existã totusi o deosebire, si anume :
Voi spune ca : “Eu m-am mutat intr-o casa nouã”, si daca m-am mutat intr-o casa care este proaspat construita, care nu a mai fost locuita, sau, a fost extrem de putin locuita, atunci voi folosi adjectivul “NEUF”.
Daca voi spune, voi povesti cuiva : “M-am mutat. Intr-un apartament nou.”, si nu m-am mutat prima oara, sau apartamentul in care m-am mutat nu este nou, ci numai eu ma mut acum in el pentru prima oara, atunci voi spune “NOUVEAU”, si mai precis voi spune “NOUVEL”, pentru ca “appartement” INCEPE CU O VOCALA, cu vocala “a” si atunci voi scrie :
nouvel appartement = ( un ) nou apartament ;

Neuf = nou ;
Neuve = nouã ;
Nouveau = nou ; cand este inaintea unui cuvant ce incepe cu o consoana !
Nouvel = nou : cand este inaintea unui cuvant ce incepe cu o vocala, sau cu un « h » mut !
Nouvelle = nouã.

« Neuf » se foloseste deci cand noutatea, caracterul de nou este cu sensul de : nou-nout, prima data, foarte nou, absolut nou, proaspat, nou ; facut de putin timp si care nu a servit deloc, sau aproape deloc ;
De exemplu : une maison neuve = o casã nouã, o casã nou construitã, o casa care nu a mai fost locuita, sau foarte putin locuita.

« Nouveau » se foloseste cand noutatea e noua, dar e in acelasi « gen », in aceeasi « linie » ;  care vine dupa cineva sau dupa ceva de aceeasi specie :
de exemplu : “anotimpul cel nou”, “noul anotimp”, - da, dar au mai fost anotimpuri si vor mai fi !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu