Message de Jésus
du Journal de Pelianito du 12 juin 2016..*Approchez, Mes bien-aimés,votre
Père attend*, Myriamir le 17 Juin 2016
+ Vocabulaire français-roumain + traduction (en bas) /
Vocabular francez-român + traducere (mai jos !)
Matthieu
5:9
« Heureux les artisans de paix, car ils seront appelés
fils de Dieu ! »
« Mes bien-aimés, qu’est-ce qu’un artisan de la paix ? C’est celui qui est mort à lui-même pour
que Dieu seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les guide
vers le Cœur Miséricordieux de Dieu.
C’est celui qui se confie tellement implicitement dans la
Bonté de Dieu qu’il respire la paix et les autres sont attirés par lui. Quel
que soit votre rôle dans la vie, Mes bien-aimés, vous pouvez mourir à votre
moi, guidez les perdus dans Mon Cœur Miséricordieux et placer toute votre
confiance fermement dans votre Père aimant et bienveillant.
Si vous
faites cela, ce sera évident pour tous de qui vous êtes l’enfant. Approchez,
Mes bien-aimés, votre Père attend ».
{
Ô Père
bien-aimé de mon cœur, me voici. Que notre Maman m’enseigne comment être un
artisan de paix afin que je puisse mourir à moi-même, conduire les âmes dans
Votre Cœur Miséricordieux et apprendre à Vous faire plus confiance. Père, je
place toute ma confiance en Vous par Jésus dans l’amour de l’Esprit Saint. Sainte
Mère — enseignez-moi ! Amen.
Merci au traducteur
Sursa :
https://myriamir.wordpress.com/2016/06/17/message-de-jesus-du-journal-de-pelianito-du-12-juin-2016-approchez-mes-bien-aimesvotre-pere-attend/
{
Vocabulaire
français-roumain/Vocabular francez-român :
Matthieu 5:9
« Heureux les artisans de paix, car ils
seront appelés fils de Dieu ! »
Matei 5 :9 (
Biblie, Evanghelia dupã Sf.Apostol Matei, Capitolul 5, versetul 9 )
“9 Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. »
Heureux (adjectiv masculin singular si plural) = fericit
; fericiti ;
Heureuse (adjectiv feminin singular) = fericitã ;
Heureuses (adjectiv feminin plural) = fericite ;
La paix =
pacea ;
Ils seront
appelés [ conjugare tip a formei pasive, a diatezei
pasive ! ] = se vor numi, vor fi chemati, vor fi numiti ;
être
appelé : conjugaison type de la forme passive ;
Être appelé / A fi chemat: conjugaison type de la forme passive : Indicatif, Futur Simple / conjugare tip a diatezei pasive :
Indicativ, Viitorul Simplu. Se formeazã din indicativul viitor simplu al
verbului « être » ( « a fi » ) + participiul trecut al
verbului de conjugat “appeler”, care este “appelé »
Je serai
appelé / Eu voi fi chemat
Tu seras
appelé / Tu vei fi chemat
Il, elle sera
appelé(e) / El, ea va fi chemat(ã)
Nous serons
appelés / Noi vom fi chemati
Vous serez
appelés / Voi veti fi chemati
Ils, elles seront
appelé(e)s. / Ei, ele vor fi chemati(chemate).
Seront =
persoana a III-a, plural, masculin si feminin, modul indicativ, timpul viitor
(futur), a verbului « a fi » = « être »
être (verb) = a fi ;
être ( verb predicativ,
verb nepredicativ ( verb-copulã ) si verb auxiliar )
appeler
(verb) ;
s’appeler
(verb) ;
le fils = les
fils = fiul = fiii ;
(le, les) fils : se citeste, se pronuntã [ fis ] atât la singular, cât si la
plural ;
Car = parce
que = cãci, deoarece, întrucât, pentru cã ;
Fils de Dieu =
fii ai lui Dumnezeu ;
Dieu =
Dumnezeu ;
Seigneur =
Domn ;
Le Seigneur =
Domnul ;
Le Bon Dieu =
Bunul Dumnezeu ;
L’artisan, un
artisan (substantiv masculin singular) ;
Les artisans
(substantiv masculin plural) ;
L’artisane,
une artisane (substantiv feminin singular) ;
Les artisanes (substantiv feminin plural) ;
Artisan (substantiv,
singular, masculin) =
- artizan, meserias, mestesugar ;
- în sens figurat : fãuritor,
fãcãtor ;
être : este verb
predicativ ; dar este si verb nepredicativ, adicã verb-copulã ;
Verb-copulã sau
verbele-copulã : ce sunt ?
Verbele care –
ca si « a fi » - nu au calitatea de a fi singure predicat, pentru cã
nu fac decât sã lege subiectul cu : un substantiv, adjectiv, numeral sau
pronume, se numesc verbe copulã, adicã « verbe de legãturã ».
être : este (si)
verb auxiliar ;
Verbele
auxiliare : ce sunt ?
Verbele
auxiliare sau ajutãtoare servesc la formarea timpurilor compuse.
Astfel, « am » din « am
învãtat » aratã în combinare cu „învãtat » cã învãtarea a avut loc în
trecut ;
Verbul “être”,
adicã “a fi” este verb auxiliar în limba
francezã, si, tot verb auxiliar este si verbul « avoir »,
adicã « a avea », în limba francezã.
În limba românã
sunt 3 verbe auxiliare : (a) avea, (a) fi, si (a) vrea.
A vrea =
vouloir ;
a dori = désirer ;
souhaiter ;
je désire = eu
doresc ;
je souhaite =
eu doresc ;
je veux = eu
vreau, eu voiesc ;
Verbul : APPELER : este un verb de grupa
întâi :
Cum stiu cã este
un verb de Grupa întâi ?
Stiu, pentru cã
« appeler »
are terminatia « ER » la infinitiv si terminatia « E » la
persoana I, indicativ, prezent.
Voi spune :
J’APPELLE – indicativ, persoana I, singular, prezent.
Astfel îl voi
deosebi, pe el, si celelalte verbe de grupa întâi, de verbele de grupa a III-a care se terminã la infinitiv în “ER”, cum este cazul verbului “aller”.
Verbul ALLER are terminatia “ER” la infinitiv, dar la indicativ
prezent, persoana I, singular, se conjugã diferit, nu are terminatia “e”, si,
mai mult, se schimbã însusi radicalul verbului, adicã verbul ca atare, [deci] voi
spune : JE VAIS – indicativ, persoana I,
singular, prezent ;
Grupa a III-a
de verbe cuprinde toate exceptiile si neregularitatile, adica toate verbele
neregulate si care în conjugare fac exceptie de la regulile conjugãrii
franceze.
Sã revenim la
verbul APPELER : verb de grupa întâi, cu terminatia la infinitiv
« er » si cu terminatia la persoana I indicativ prezent singular
« e » :
Regula generalã
vrea ca verbele care se terminã la infinitiv în –ELER, si în –ETER (cum este verbul “jeter” = a arunca) sã (-si) dubleze consoana “L” sau “T” înaintea lui “e” mut ( “e” muet se
spune în limba francezã si acesta face parte din alfabetul francez, cand spun
alfabetul, spun “e”, nu spun “e” pronuntat româneste ! ) :
Astfel, voi
avea la persoana I, indicativ, prezent, singular :
J’appelle
Je jette
Cum citesc, cum
pronunt ?
J’appelle,
citesc [ japel ]
Je jette,
citesc [ je jet ],
« je » pauzã « jet », ceea ce înseamnã cã nu citesc deloc
ultima literã care este « e » muet (adicã « e » mut) !
Da, si citesc, pronunt cu « e » românesc, se aude « e »-ul
ca în limba românã în [ japel ] si în [ jet ] din [ je jet ], dar citesc [ je ] cu “e” muet, adicã nu citesc « e »-ul din [ je ] din [ je jet
] !
Ca o regulã,
reformulând, voi spune cã, atunci când terminatia verbului “appeler”, “jeter”
nu se citeste, nu se aude, este mutã, nu se pronuntã, voi dubla ( înaintea
terminatiei care nu se citeste, nu se aude ) consoana « L », sau
« T », dupã caz, adicã dupã verbul de conjugat.
Se poate spune si
altfel : când vãd consoana “L” sau “T” dublatã, de 2 ori “l”, sau de 2 ori
“t”, stiu cã terminatia este mutã, cã nu se citeste, si nu o citesc, nu o
pronunt [deloc !].
Sã conjugãm
verbul APPELER, la modul indicativ, timpul prezent :
Sã vedem cum
citim, cum pronuntãm si cum scriem !
Appeler = appel + (terminatia) –er
J’appelle
Tu appelles
Il,elle appelle
Nous appelons
Vous appelez
Ils,elles appellent
Voi citi, voi pronunta asa, chiar asa :
Japel
Tu apel
Il, elle apel
Nous apelon [ aplon ]– nu dubleazã « L »-ul pentru cã se aude terminatia, desinenta
« ons », care se citeste [ on ] ;
Vouz apele [ aple ] – nu dubleazã « L »-ul pentru cã se aude terminatia, desinenta
« ons », care se citeste [ on ] ; [ apele ] : nu se citeste
primul « e » care este un « e » muet, sau mut, dar se
citeste ultimul « e » din [ apele ], deci citesc [ aple ], dar fac o
pauzã în citire : [ ap le ]
Ils, elles apel.
Vouz apele [ aple
] : [ apele ] : nu se citeste primul
« e » care este un « e » muet, sau mut, dar se citeste
ultimul « e » din [ apele ], deci citesc [ aple ], dar fac o pauzã în citire, ca si cum sunt douã cuvinte : [ ap + le ] = [ aple ].
Adicã, a nu se
citi ca în “haple”, din “haplea” românesc !!!
Participiul
trecut al verbului “appeler” :
appelé = chemat, numit
appelée = chematã, numitã
Participiul
prezent al verbului « appeler » :
appelant
= chemând, numind
se citeste [
apelan ] , [ aplan ]
APPELER :
sensurile verbului, cuvântului =
- inviter à venir, à agir par la voix,
le geste = a invita pe cineva sã vinã, sã actioneze prin voce, prin
gest : a chema ;
- communiquer par téléphone = a
comunica prin telefon, a telefona, a da
telefon : ex. : Appeler un ami = a chema la telefon, a-i telefona unui prieten ;
- attribuer à un nom = a atribui unui nume, a numi, a da un nume (cuiva), a numi (ceva) : ex. : Appeler un enfant Pierre = A numi un copil Pierre / A-l numi Pierre pe un copil ;
- rendre nécessaire = a face (sã fie, sã devinã) necesar : ex. : Cela appelle des commentaires = Aceasta cheamã ( atrage dupã sine ) niste comentarii (comentarii) ;
S’APPELER :
verb pronominal =
- avoir comme nom = a avea drept nume, a se numi, a se chema, a avea numele... ;
- în sens familiar : se
joindre par téléphone = a-si telefona reciproc, sau
unul altuia, pentru a vorbi, pentru a se regãsi : On s’appelle demain = Ne chemãm la telefon mâine = Ne telefonãm mâine = Vorbim mâine la
telefon ;
APPELER :
sensurile verbului, cuvântului =
- appeler sinonim cu verbul
« héler » = a striga, a chema pe cineva cu voce tare, chiar
strigând, mai ales dacã persoana este (mai) departe si
nu poate auzi, sau nu aude (e surdã), a chema atrãgând atentia persoanei,
printr-un strigãt, printr-un gest ( de exemplu a face semne cu mâna, cu
bratele, a chema, a invita sã vinã ) ;
- appeler sinonim cu verbul
« citer » = a cita, a cita în instanta de judecatã ;
În acest caz folosim diateza pasivã : “il a été appelé = el a fost
chemat = el a fost citat – sã se prezinte în fata Tribunalului”, ca în exemplul
:
Il a été appelé à comparaître devant le tribunal = El a fost citat sã se înfãtiseze înaintea Tribunalului
(adicã a judecãtorilor) ;
În expresie : être appelé
sous les drapeaux = a fi chemat sub drapel =
a fi încorporat, a fi luat la Armatã ;
Ce jugement est sans appel ( irrévocable ) = Aceastã decizie (hotãrâre judecãtoreascã) este fãrã
apel ( irevocabilã ) ;
L’APPEL (substantiv masculin singular) = faire l’appel, vérifier la présence de
personnes dans un groupe ( classe, section, etc. ) en prononçant leur nom = a face apelul, a verifica prezenta
persoanelor într-un grup ( clasã, sectie, etc. ) pronuntând numele lor ;
Un appel téléphonique = Un coup de téléphone = un apel telefonic ;
« Mes bien-aimés, qu’est-ce qu’un artisan de la paix ?
Iubitii mei (scumpii mei), ce este un
fãuritor al pãcii ?
Iubitii mei, ce înseamnã un fãcãtor de pace
(al pãcii) ?
qu’est-ce
qu’un... ? = ce este un ... ?
rãspund cu : C’EST ...
ESTE...
« C’est celui qui est mort à lui-même pour que Dieu
seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les guide vers le Cœur
Miséricordieux de Dieu. »
C’EST CELUI qui ...
Este acel(a)/cel
care ...
C’est
= este ;
C’est celui = este acel(a) / cel ;
C’est celui qui = este acel(a) / cel
care ;
Celui (pronume demonstrativ masculin singular) / ceux (pronume demonstrativ
masculin plural) ;
Celui = acel, acela, cel ;
Ceux = acei, aceia, cei ;
Pronumele
demonstrativ « celui » atât la singular, cât si la plural, se compune
cu adverbul « ci » si cu adverbul « là », si astfel aratã
apropierea sau depãrtarea :
celui-ci = acesta ; celui-là = acela ;
ceux-ci = acestia ; ceux-là = aceia ;
qui est mort = care a
murit
il est mort = el a murit ( indicativ, perfectul compus, persoana a
III-a, singular masculin )
elle este
morte = ea a murit ( indicativ, perfectul
compus, persoana a III-a, singular feminin )
mourir (verb) = a muri ;
Mourir este un verb de grupa a III-a, cu
terminatia « IR » :
Mour + - ir = mourir
Dar si verbul « Finir » este
un verb care are terminatia « IR », dar este un verb de grupa a II-a.
Finir (verb) = a termina ; a sfârsi
;
Si atunci, cum le deosebesc, cum stiu
când un verb este de grupa a II-a sau a III-a ?
Verbele de grupa a
II-a, cum este “finir”, au participiul prezent care se terminã în « -ISSANT », deci « finissant » = terminând.
De asemenea,
verbele de grupa a II-a, la indicativ prezent, la persoanele I,II,III plural (
adicã : noi, voi, ei/ele ) au în terminatia lor : “-ISS”, terminatiile fiind : “-issons, -issez, -issent”.
Când vedem “-ISS”, în conjugare, atunci verbul
este de grupa a II-a !
Acest “-ISS” apare în conjugarea verbelor de
grupa a II-a la :
- modul indicativ, timpul prezent,
persoanele I,II,III plural ;
- modul indicativ, timpul imperfect, în
toatã conjugarea, la toate persoanele ;
- modul subjonctiv prezent, la toate
persoanele ;
- modul subjonctiv imperfect, la toate
persoanele, CU EXCEPTIA persoanei a III-a singular ;
- modul imperativ, la persoana I si a
II-a plural ;
La acest “-ISS” se
adaugã terminatiile verbului, specifice conjugãrii.
La verbele de
grupa a III-a nu existã acest “-ISS” în terminatiile verbelor de grupa a III-a
când le conjug !
FINIR : indicativ, prezent :
Je finis / Eu termin
Tu finis / Tu termini
Il,elle finit / El,ea
terminã
Nous finissons / Noi terminãm
Vous finissez / Voi terminati
Ils,elles finissent /Ei,ele terminã
Cum citesc,
cum pronunt ?
Je [ fini ]
Tu [ fini ]
Il, elle [ fini ]
Nous [ finison ]
Vous [ finise ], cu “e” românesc, se aude, se pronuntã, nu e mut ;
Ils, elles [ finis ]
MOURIR : indicativ, prezent :
Je meurs / Eu mor
Tu meurs / Tu mori
Il, elle meurt / El, ea
moarte
Nous mourons / Noi
murim
Vouz mourez / Voi
muriti
Ils, elles meurent / Ei,ele
mor
MOURIR :
indicativ, passé composé / perfectul compus : se formeazã din verbul « être »
conjugat la prezent (« a fi ») + participiul trecut al verbului
« mourir » . Se face acordul în gen si în numãr.
Je suis mort / Je suis morte = Eu am murit (masculin/barbat) / Eu am murit (feminin,
femeie « morte »)
Tu es mort / Tu ai murit
Il, elle est mort(morte) / El, ea a murit
Nous sommes morts / Noi am
murit
Vous êtes morts / Voi ati
murit
Ils, elles sont morts(mortes) / Ei, ele au murit
MOURIR : participiul trecut :
Mort (masculin singular) = mort ;
Morte (feminin singular) = moartã
Deci, la
plural masculin voi avea : « morts » = morti, si « mortes » = moarte ;
Ca regulã
generalã, în limba francezã nu se citeste ultima literã din cuvânt, si uneori
nu se citesc nici ultimele litere din cuvânt.
Totusi, sunt
si cuvinte în care citesc ultima literã, cum sunt verbele “finir”, “mourir”.
Litera “H” din
alfabetul limbii franceze NU SE CITESTE, NU SE PRONUNTÃ.
Finir, se
citeste [ finir ] ;
Mourir, se
citeste [ murir ] ;
Aimer, se citeste
[ e me ], cu « e » românesc : [e pauzã me ] ca
si cum ar fi 2 cuvinte ;
aimer = a
iubi, a plãcea ;
Ideea este sã
nu citesc, sã nu se audã ca si cum ar fi un singur cuvânt “eme”, ca în
româneste în : “emetic”, “emerit”, etc.
Mourir à
lui-même = a nu-si mai apartine ; a muri
“fatã de » el însusi, a muri el însusi, a muri pentru el însusi, a nu-si mai apartine ;
Ceea ce vrea
sa spuna, este cã in fata lui Dumnezeu, omul trebuie sa
renunte la vointa sa proprie, a sa, de om, si sa i se
incredinteze lui Dumnezeu, sa se lase in voia lui Dumnezeu, sa faca voia lui
Dumnezeu, sa asculte vointa lui Dumnezeu.
« C’est celui qui est mort à lui-même
pour que Dieu seul règne en lui. C’est celui qui cherche les perdus et les
guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu. »
« Pour que
Dieu seul règne en lui » = pentru ca numai Dumnezeu sã domneascã în el, pentru ca,
Singur Dumnezeu sã domneascã în el ( în om ).
« C’est celui qui
est mort à lui-même pour que Dieu seul règne en lui. » = Este acela care nu-si mai apartine, pentru ca, Singur Dumnezeu sã domneascã în el. »
« C’est celui qui
cherche les perdus et les guide vers le Cœur Miséricordieux de Dieu. » = Este acela care îi cautã pe cei pierduti [ pierdutii,
oamenii pierduti, care s-au pierdut de Dumnezeu, de credintã ] si îi ghideazã [
îi îndreaptã ] cãtre Inima Milostivã a lui Dumnezeu. »
« C’est celui qui se confie tellement implicitement dans la Bonté de
Dieu qu’il respire la paix et les autres sont attirés par lui. » = Este acela care se încrede într-atât(a) în mod implicit
în Bunãtatea lui Dumnezeu, încât el respirã pacea si ceilalti sunt (se simt)
atrasi de el. »
Les autres
= ceilalti ;
Tellement
= atât de mult, într-atât de mult, într-atâta ;
La Bonté =
Bunãtatea ;
Il respire
= el respirã
Qu’il
respire = încât el respirã ;
La paix =
pacea ;
Et =
si ;
Sont
attirés = sunt atrasi ;
Attirer
(verb) = a atrage ;
Attiré =
atras (adjectiv) ;
Attirée =
atrasã (adjectiv) ;
Attirés =
atrasi (adjectiv) ;
Attirées =
atrase (adjectiv) ;
(Ils) sont = (ei)
sunt ;
Dans la Bonté
de Dieu = în Bunãtatea lui Dumnezeu ;
Par lui = de
el ;
« Quel que soit
votre rôle dans la vie, Mes bien-aimés, vous pouvez mourir à votre moi, guidez
les perdus dans Mon Cœur Miséricordieux et placer toute votre confiance
fermement dans votre Père aimant et bienveillant. » = Oricare este rolul vostru în viatã, Iubitii Mei, voi
puteti sã muriti, sa renuntati, la “eu-l” vostru, ghidati-i (îndreptati-i) pe
cei pierduti [ , ] în Inima Mea Milostivã si puneti-vã toatã încrederea cu
fermitate în Tatãl vostru iubitor si binevoitor. »
« Si vous faites cela, ce sera évident
pour tous de qui vous êtes l’enfant. Approchez, Mes bien-aimés, votre Père
attend ». » = Dacã faceti
aceasta, va fi evident pentru toti [ , ] al cui copil sunteti. Apropiati-vã
iubitii Mei, Tatãl vostru asteaptã.”
« Ô
Père bien-aimé de mon cœur, me voici. Que notre Maman m’enseigne comment être
un artisan de paix afin que je puisse mourir à moi-même, conduire les âmes dans
Votre Cœur Miséricordieux et apprendre à Vous faire plus confiance. Père, je
place toute ma confiance en Vous par Jésus dans l’amour de l’Esprit Saint. Sainte
Mère — enseignez-moi ! Amen.” = “ O Pãrinte iubit [ preaiubit ] al inimii
mele, iatã-mã. Fie ca Maica [ Maica Domnului, Mama tuturor oamenilor ] noastrã
sã mã învete cum sã fiu un fãuritor al pãcii pentru ca eu sã nu-mi mai apartin,
sã conduc sufletele în Inima Ta (Voastrã, Dvs.) Milostivã si sã învãt sã am mai
mare încredere în Tine (în Dvs.). Pãrinte, eu îmi pun toatã încrederea în Tine
prin Iisus în iubirea Duhului Sfânt. Sfântã Maicã – învatã-mã ! Amin.”
În textul rugãciunii finale de mai sus,
observãm cã persoana care se roagã, i se adreseazã lui Dumnezeu Tatãl Ceresc
pentru a îndeplini ceea ce Dumnezeu asteaptã de la noi si ne aratã în Mesajul
Sãu de mai sus, si îi cere mijlocirea, sprijinul, ajutorul Maicii Domnului
pentru a putea îndeplini asteptãrile Pãrintelui Ceresc, Dumnezeu.
Este folositã adresarea la persoana a II-a
plural, adicã formula de politete a pronumelui personal, care în limba românã
se traduce prin “dumneavoastrã”, dar in în limba francezã [ pentru
dumneavoastra ] se spune “voi”.
În rugãciuni, nu de putine ori, persoana
care se roagã si spune rugãciunea, începe cu adresarea la persoana a II-a
plural, “Vous”, “Voi” = “Dumneavoastrã” si continuã cu aceea la persoana a II-a
singular, “Tu”, “Tu”.
Rugãciunea i se adreseazã în principal lui
Dumnezeu, Tatãl Ceresc, si se recurge la mijlocirea Maicii Domnului, care este
rugatã sã “te” [ “mã”, “ne” ] învete, pentru îndeplinirea asteptãrilor lui
Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu