VVVVV
Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul
¶¶¶¶¶¶¶
“1.11 Care zicea : Ceea ce vezi scrie in carte si
trimite celor sapte Biserici : la Efes, si la Smirna, si la Pergam, si la
Tiatira, si la Sardes, si la Fidadelfia, si la Laodiceea.
1.16 In mâna Lui cea dreaptã avea sapte stele ; si
din gura Lui iesea o sabie ascutitã cu douã tãisuri, iar fata Lui era ca
soarele, cand straluceste in puterea lui.
1.17 Si cand L-am vazut, am cazut la picioarele
Lui ca un mort. Si El a pus mâna dreaptã peste mine, zicand : Nu te teme ! Eu sunt Cel dintâi si Cel de pe urmã,
1.18 Si Cel
ce sunt Viu. Am fost
mort, si, iatã, sunt Viu, in vecii
vecilor, si am cheile mortii si ale iadului.
1.19 Scrie, deci, cele ce ai vazut si cele ce sunt
si cele ce au sa fie dupa acestea.
1.20 Taina celor sapte stele, pe care le-ai vazut
in dreapta Mea, si a celor sapte sfesnice de aur este : Cele sapte stele ¶¶¶¶¶¶¶ sunt îngerii celor sapte Biserici,
iar sfesnicele cele sapte sunt sapte Biserici.
“1.13 Si in mijlocul sfesnicelor pe Cineva
asemenea cu Fiul Omului, imbracat in
vesmant lung pana la picioare si incins pe sub sân cu un brâu de aur.
1.14 Capul
Lui si pãrul Lui erau albe ca lâna albã si
ca zãpada, si ochii Lui, ca para focului.
1.15 Picioarele
Lui erau asemenea aramei arse in cuptor, iar glasul Lui era ca un vuiet de ape
multe ;
Biserica nr.1 din Efes :
“2.1 Scrie ingerului [ episcopului ] Bisericii din Efes : Acestea zice Cel care tine cele sapte stele in dreapta
Sa, Cel care umblã in mijlocul celor sapte sfesnice de aur :
2.2 Stiu faptele tale si osteneala ta si rãbdarea
ta si cum cã nu poti suferi pe cei rãi si ai cercat pe cei ce se zic pe sine
apostoli si nu sunt si i-ai aflat mincinosi ;
2.3 Si stãrui in rãbdare si ai suferit pentru
numele Meu si nu ai obosit.
2.4 Dar am împotriva ta faptul cã ai parasit
dragostea ta cea dintâi.
2.5 Drept aceea, adu-ti aminte de unde ai cãzut si
te pocãieste si fã faptele de mai înainte ; iar de nu, vin la tine curând si
voi misca sfesnicul tãu din locul lui, daca nu te vei pocãi.
2.7 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor : Celui ce va birui ii voi sa manance din pomul vietii, care este
in Raiul lui Dumnezeu.”
Biserica nr.2 din Smirna :
“2.8 Iar ingerului Bisericii din Smirna, scrie-i :
Acestea zice Cel dintai si Cel de pe
urmã, Cel care a murit si a înviat :
2.9 Stiu necazul tãu si saracia ta, dar esti
bogat, si hula din partea celor ce zic despre ei insisi cã sunt iudei si nu
sunt, ci sinagogã a satanei.
2.11 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor : Cel ce biruieste nu va fi vatamat de moartea cea de-a doua.”
Biserica nr.3 din Pergam :
“2.12 Iar îngerului Bisericii din Pergam, scrie-i
: Acestea zice Cel ce are sabia ascutitã
de amandoua partile :
2.13 Stiu unde salasluiesti ; unde este scaunul
satanei ; si tii numele Meu si n-ai tagaduit credinta Mea, in zilele lui
Antipa, martorul Meu cel credincios, care a fost ucis la voi, unde locuieste
satana.
2.14 Dar am impotriva ta cateva lucruri, cã ai
acolo pe unii care tin invatatura lui Balaam, cel ce invãta pe Balac sa punã
piatrã de poticnealã inaintea fiilor lui Israel, ca sa manance carne jertfitã
idolilor si sa se dea desfranarii.
2.16 Pocaieste-te deci, iar de nu, vin la tine
curand si voi face cu ei razboi, cu sabia gurii Mele.
2.17 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor : Biruitorului ii voi da din mana cea ascunsã si-i voi da lui o
pietricicã albã si pe pietricicã scris un nume nou, pe care nimeni nu-l stie,
decat primitorul.”
Biserica nr.4 din Tiatira :
“2.18 Iar ingerului Bisericii din Tiatira scrie-i
: Acestea zice Fiul lui Dumnezeu, ai
Carui ochi sunt ca para focului si picioarele asemenea aramei strãlucitoare
:
2.19 Stiu faptele tale si dragostea si credinta si
slujirea si rãbdarea ta si stiu cã faptele tale cele de pe urmã sunt mai multe
decat cele dintâi.
2.20 Dar am impotriva ta faptul cã lasi pe femeia
Izabela, care se zice pe sine proorocitã, de învatã si amãgeste pe robii Mei,
ca sã facã desfranari si sa manance cele jertfite idolilor.
2.21 Si i-am dat timp sa se pocaiasca si nu
voieste sa se pocaiasca de desfranarea ei.
2.22 Iatã, o arunc pe ea bolnavã la pat si pe cei
ce se desfrâneazã cu ea, in mare strâmtorare, daca nu se vor pocãi de faptele
lor.
2.23 Si pe fii ei cu moarte ii voi ucide si vor
cunoaste toate Bisericile cã Eu sunt Cel care cercetez rãrunchii si inimile si
voi da vouã, fiecãruia, dupa faptele voastre.
2.26 Si celui ce biruieste si celui ce pazeste
pana la capat faptele Mele, ii voi da lui stapanire peste neamuri.
2.27 Si le va pãstori pe ele cu toiag de fier si
ca pe vasele olarului le va sfarama, precum si eu am luat putere de la Tatal
Meu.
2.28 Si-i voi da lui steaua cea de dimineatã¶.
2.29 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor.”
Biserica nr.5 din Sardes :
“3.1 Iar ingerului Bisericii din Sardes scrie-i :
Acestea zice Cel ce are cele sapte
duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele : Stiu faptele tale, cã ai
nume, cã traiesti, dar esti mort.
3.2 Privegheaza si intareste ce a mai ramas si era
sa moarã. Caci n-am gasit faptele tale depline inaintea Dumnezeului Meu.
3.3 Drept aceea, adu-ti aminte cum ai primit si ai
auzit si pastreaza si te pocaieste. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un fur
si nu veti sti in care ceas voi veni asupra ta.
3.4 Dar ai cativa oameni in Sardes, care nu si-au
manjit hainele lor, ci ei vor umbla cu Mine imbracati in vesminte albe, fiindca
sunt vrednici.
3.5 Cel ce biruieste va fi astfel imbracat in
vesminte albe si nu voi sterge deloc numele lui din cartea vietii si voi
mãrturisi numele lui inaintea parintelui Meu si inaintea ingerilor Lui.
3.6 Cel ce are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor.”
Biserica nr.6 din Filadelfia :
“3.7 Iar ingerului Bisericii din Filadelfia
scrie-i : Acestea zice Cel Sfant, Cel
Adevarat, Cel ce are cheia lui David, Cel ce deschide si nimeni nu va inchide
si inchide si nimeni nu va deschide :
3.8 Stiu faptele tale ; iatã, am lasat inaintea ta
o usã deschisã, pe care nimeni nu poate sa o inchida, fiindca, desi ai putere
micã, tu ai pazit cuvantul Meu si nu ai tagaduit numele Meu.
3.9 Iatã, iti dau din sinagoga satanei, dintre cei
care se zic pe sine cã sunt iudei si nu sunt, ci mint ; iatã, ii voi face sa
vinã si sa se închine înaintea picioarelor tale si vor cunoaste cã te-am iubit.
3.10 Pentru cã ai pazit cuvantul rabdarii Mele, si
Eu te voi pãzi pe tine de ceasul ispitei ce va sa vinã peste toatã lumea, ca sa
incerce pe cei ce locuiesc pe pamant.
3.11 Vin curând ; tine ce ai, ca nimeni sa nu ia
cununa ta.
3.12 Pe cel ce biruieste il voi face stâlp in
templul Dumnezeului Meu si afarã nu va mai iesi si voi scrie pe el numele
Dumnezeului Meu si numele cetatii Dumnezeului Meu, - al noului Ierusalim, care
se pogoarã din cer, de la Dumnezeul Meu – si numele Meu cel nou.
3.13 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor.”
Biserica nr.7 din Laodiceea :
“3.14 Iar ingerului Bisericii din Laodiceea
scrie-i : Acestea zice Cel ce este Amin,
martorul cel credincios si adevarat,
inceputul zidirii lui Dumnezeu :
3.15 Stiu faptele tale ; cã nu esti nici rece,
nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte !
3.16 Astfel, fiindca esti cãldicel – nici fierbinte, nici rece – am sa te vãrs din gura Mea.
3.17 Fiindca tu zici : Sunt bogat si m-am
imbogatit si de nimic nu am nevoie ! Si nu stii cã Tu esti cel ticalos si vrednic de plâns, si sãrac si orb si
gol !
3.18 Te sfatuiesc sa cumperi de la Mine aur
lamurit in foc, ca sa te imbogatesti, si vesminte albe ca sa te imbraci si sa
nu se dea pe fatã rusinea goliciunii tale, si alifie de ochi, ca sa-ti ungi
ochii si sa vezi.
3.19 Eu pe cati ii iubesc ii mustru si ii
pedepsesc ; sarguieste dar si te pocaieste.
3.20 Iatã,
stau la usã si bat ; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra
la el si voi cina cu el si el cu Mine.
3.21 Celui ce biruieste ii voi da sa sadã cu Mine
pe scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatãl Meu pe scaunul Lui.
3.22 Cine are urechi sa audã ceea ce Duhul zice
Bisericilor. »
Apocalipsa Capitolul 4 Privelistea cereascã. Tronul lui Dumnezeu cu 24 de
batrani si cu 4 heruvimi
“4.2 Indata am fost in duh ; si iatã un tron era in cer si pe tron sedea Cineva.
4.3 Si Cel
ce sedea semãna la vedere cu piatra de iasp si de sardiu, iar de jur
imprejurul tronului era un curcubeu, cu
infatisarea smaraldului.
4.4 Si 24 de scaune inconjurau tronul si pe scaune
24 de batrani, sezand, imbracati in haine
albe si purtand pe capetele lor cununi de aur.
4.5 Si din tron
ieseau fulgere si glasuri si tunete ; si sapte fãclii de foc''''''' ardeau înaintea tronului, care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu,
4.6 Si inaintea
tronului, ca o mare de sticlã, asemenea cu cristalul. Iar in mijlocul
tronului si imprejurul tronului 4 fiinte, pline de ochi, dinainte si dinapoi.
4.7 Si fiinta cea dintâi era asemenea leului, a doua fiintã asemenea vitelului, a treia fiintã avea fatã ca
de om, iar a patra fiintã era
asemenea vulturului care zboarã.
4.8 Si cele 4
fiinte, avand fiecare din ele cate 6 aripi, sunt pline de ochi, de jur
imprejur si pe dinãuntru, si odihnã nu au, ziua si noaptea, zicand : Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Dumnezeu,
Atottiitorul, Cel ce era si Cel ce este si Cel ce vine.
4.9 Si cand cele 4 fiinte dãdeau slavã, cinste si
multumitã Celui ce sade pe tron, Celui ce este Viu in Vecii Vecilor,
4.10 Atunci cei 24 de batrani, cazand inaintea
Celui ce sedea pe tron, se inchinau Celui ce este Viu in Vecii Vecilor si
aruncau cununile lor inaintea tronului, zicand :
4.11 Vrednic esti, Doamne si Dumnezeul nostru, sa
primesti slava si cinstea si puterea, caci Tu ai zidit toate lucrurile si prin
vointa Ta ele erau si s-au facut.”
Apocalipsa Capitolul 5 Cartea cu 7 peceti este datã Mielului. Mielul este
lãudat cu cântãri ceresti
“5.1 Am vãzut apoi, in Mâna dreaptã a Celui ce sedea pe tron, o carte scrisã înãuntru si pe
dos, pecetluitã cu 7 peceti.
5.2 Si am vazut un inger puternic, care striga cu
glas mare : Cine este vrednic sa
deschida cartea si sa desfacã pecetile ei ?
5.3 Dar nimeni in cer, nici pe pamant, nici sub
pamant nu putea sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.
5.4 Si am plans mult, fiindcã nimeni n-a fost
gasit vrednic sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.
5.5 Si unul dintre batrani mi-a zis : Nu plange. Iatã, a biruit leul din semintia
lui Iuda, radacina lui David, ca sa deschidã cartea si cele 7 peceti ale ei.
5.6 Si am vazut, la mijloc, intre ton si cele 4
fiinte si in mijlocul batranilor, stand un
Miel, ca injunghiat, si care avea 7 coarne si 7 ochi, care sunt cele 7 duhuri
ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamantul.
5.7 Si a venit si a luat cartea, din dreapta
Celui ce sedea pe tron.
5.8 Si cand a luat cartea, cele 4 fiinte si cei 24 de batrani au cazut
inaintea Mielului, avand fiecare alãutã si cupe de aur pline cu tãmâie care sunt rugaciunile sfintilor.
5.9 Si cantau o cantare nouã, zicand : Vrednic esti sa iei cartea si sa deschizi
pecetile ei, fiindca ai fost injunghiat si ai rascumparat lui Dumnezeu, cu Sangele
Tau, oameni din toata semintia si limba si poporul si neamul ;
5.10 Si I-ai facut Dumnezeului nostru imparatie si
preoti, si vor imparati pe pamant.
5.11 Si am vazut si am auzit glas de ingeri multi, de jur imprejurul
tronului si al fiintelor si al batranilor, si era numarul lor zeci de mii de zeci de mii si mii de mii.
5.12 Zicand cu glas mare : Vrednic este Mielul cel
injunghiat ca sa ia puterea si bogatia si intelepciunea si tãria si cinstea si
slava si binecuvantarea.
5.13 Si toatã fãptura care este in Cer si pe
pamant si sub pamant si in mare si toate cate sunt in aceastea le-am auzit,
zicand : Celui ce sade pe tron si
Mielului fie binecuvantarea si cinstea si slava si puterea, in vecii vecilor !
5.14 Si cele 4 fiinte ziceau : Amin ! Iar batranii cãzurã si se
inchinarã.”
Apocalipsa Capitolul 11 Mãsurarea templului. Doi martori ucisi de fiarã
înviazã si se înaltã la Cer. Trâmbita a 7-a. Cantarea. Templul lui Dumnezeu in
Cer.
“11.1 Apoi mi-au dat o trestie, asemenea unui
toiag, zicand : Scoalã-te si mãsoarã
templul lui Dumnezeu si altarul si pe cei ce se închinã in el.
11.2 Iar curtea cea din afarã a templului,
scoate-o din socotealã si n-o mãsura, pentru cã a fost datã neamurilor, care
vor cãlca in picioare cetatea sfanta 42 de luni.
11.3 Si voi
da putere celor 2 martori ai mei si vor prooroci, imbracati in sac, 1260 de
zile.
11.4 Acestia sunt cei 2 mãslini si cele douã sfesnice care stau înaintea Domnului
pamantului.
11.5 Si
dacã voieste cineva sa-i vatãme, foc iese din gura lor si mistuieste pe
vrãjmasii lor ; si dacã ar voi cineva sa-i vatãme, acela trebuie sa fie ucis.
11.6 Acestia au putere sa inchidã cerul, ca ploaia
sa nu plouã in zilele proorociei lor, si putere au peste ape sa le schimbe in
sânge si sa batã pamantul cu orice fel de urgie, ori de cate ori vor voi.
11.7 Iar cand
vor isprãvi cu mãrturia lor, fiara care se ridicã din adanc va face razboi
cu ei, si-i va birui si-i va omorî.
11.8 Si trupurile lor vor zãcea pe ulitele cetãtii celei mari, care se cheamã,
duhovniceste, Sodoma si Egipt, unde a fost rãstignit si Domnul lor.
11.9 Si din popoare, din semintii, din limbi si
din neamuri vor privi la trupurile lor 3
zile si jumatate si nu vor ingadui ca ele sa fie puse in mormant.
11.10 Iar locuitorii de pe pamant se vor bucura de
moartea lor si vor fi in veselie si isi vor trimite daruri unul altuia, pentru
cã acesti 2 prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pamant.
11.11 Si
dupã cele 3 zile si jumatate, duh de viatã de la Dumnezeu a intrat in ei si
s-au ridicat pe picioarele lor si fricã a cazut peste cei ce se uitau la ei.
11.12 Si din
cer au auzit glas puternic, zicandu-le : Suiti-vã aici ! Si s-au suit la cer, in nori, si au privit la
ei dusmanii lor.
11.13 Si in ceasul acela s-a facut cutremur mare
si a 10-a parte din cetate s-a prãbusit si au pierit in cutremur 7 000 de
oameni, iar ceilalti s-au înfricosat si au dat slavã Dumnezeului cerului.
11.14 Al 2-lea « vai » a trecut ;
al 3-lea « vai », iatã, vine degrabã.
11.15 Si a
trâmbitat al 7-lea inger si s-au pornit, in cer, glasuri puternice care ziceau
: Imparatia lumii a ajuns a Domnului nostru si a Hristosului Sãu si va imparati
in vecii vecilor.
11.16 Si cei 24 de batrani, care sed inaintea lui
Dumnezeu pe scaunele lor, au cazut cu fetele la pamant si s-au închinat lui
Dumnezeu,
11.17 Zicând : Multumim Tie, Doamne Dumnezeule, Atottiitorule, Cel ce esti si Cel ce
erai si Cel ce vii, cã ai luat puterea Ta cea mare si imparatesti.
11.18 Si neamurile
s-au mâniat, dar a venit mânia Ta si vremea celor morti, ca sa fie judecati, si
sã rasplatesti pe robii Tãi, pe prooroci si pe sfinti si pe cei ce se tem de
numele Tãu, pe cei mici si pe cei mari, si sã pierzi pe cei ce prãpãdesc pãmântul.
11.19 Si s-a
deschis templul lui Dumnezeu, cel din cer, si s-a vazut in templul Lui chivotul
legamantului Sãu, si au fost fulgere si vuiete si tunete si cutremur si
grindinã mare.”VVVVV
( Biblia Ortodoxã sau Sfânta Scripturã, Apocalipsa, paginile 1394-1412,
tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grijã a Prea Fericitului Pãrinte
Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Cu aprobarea Sfântului Sinod,
Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Bucuresti, 1994 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu