Doctrina
Ortodoxã despre necesitatea de a considera folositoare nu numai Sfânta
Scripturã a Noului Testament, dar si a Vechiului Testament ( Scutul
Misionarului Ortodox )
Poruncile Sale
Dumnezeu nu si le schimbã asa ca oamenii ( Iacob. 1, 17 ; Numer. 23, 19 ).
De aceea,
invatatura despre credintã si poruncile necesare nouã trebuie sa le luãm din
întreaga Sf.Scripturã, atât din Noul, cât si din Vechiul testament ( 2 Timot.
3, 15-16 ).
Domnul si
apostolii nu nimiceau toatã legea Vechiului testament, dar o consolidau (
Matei, 5, 17 – Rom. 3, 30-31 ) ; acelasi lucru ne învatã si Însusi Mântuitorul
în pildele Sale :
Luca. 16, 29.
Si i-a zis Avraam : Au pe Moise si pe prooroci ; sa asculte de ei.
Din
regulamentele din Vechiul testament si-au pierdut importanta si au fost
înlocuite numai acelea care aveau un caracter prototipic.
De exemplu, a
fost substituitã prin botez tãierea împrejur si ritualurile legate de aceasta (
Fapt. 15, 24 ; Colos. 2, 11, 12 ).
Jertfele de
sânge au fost înlocuite prin jertfa Domnului nostru Iisus Hristos ( Evr.10,
4-9 ; 1 Corint. 11, 26 ).
Celelalte
canoane ale Vechiului testament raman in vigoare : de exemplu, enumerarea
exactã a gradelor de rudenie, in care este interzisã casatoria, in Noul
Testament nu este amintitã nicaieri, dar ea se mentine intactã pe baza
Vechiului Testament ( Levit. 18, 6-8 ), precum si multe altele.
II. Argumentãri
din Cuvantul lui Dumnezeu despre necesitatea de a se apela atat la Noul
Testament, cat si la Vechiul Testament
Religia si
alte date despre datoriile noastre fatã de Dumnezeu, noi trebuie sa le luãm din
intreaga Sfantã Scripturã, din Vechiul si Noul Testament :
2 Timot. 3,
15. Si fiindcã de mic copil cunosti Sfintele Scripturi, care pot sa te
intelepteascã spre mântuire, prin credinta cea intru Hristos Iisus.
16. Toatã
Scriptura este insuflatã de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre
mustrare, spre îndreptare, spre înteleptirea cea întru dreptate.
Matei. 13, 52.
Iar El le-a zis : De aceea, orice
cãrturar cu invatatura despre imparatia cerurilor este asemenea unui om
gospodar, care scoate din vistieria sa noi si vechi.
Luca. 24, 25.
Si El a zis cãtre ei : O, nepriceputilor si zãbavnicilor cu inima a crede toate
câte au spus proorocii !
26. Nu
trebuia, oare, ca Hristos sa pãtimeascã acestea si sa intre in slava Sa ?
27. Si
incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a tâlcuit lor, din toate
Scripturile cele despre El.
Fapt. 24, 14.
Si-ti marturisesc aceasta, cã asa mã închin Dumnezeului parintilor mei, dupa
invatatura pe care ei o numesc eres si cred toate cele scrise in lege si in
prooroci.
Efes. 2, 20.
Ziditi fiind pe temelia apostolilor si a proorocilor, piatra cea din capul
unghiului fiind Însusi Iisus Hristos.
2 Petru. 1,
19. Avem astfel întãrirea cuvântului proorocesc, la care bine faceti luând
aminte, ca la o fãclie ce straluceste in loc întunecos, pana cand se va lumina
de ziuã si luceafãrul va rãsãri in inimile voastre.
Ioan, 5, 45. Sa
nu vi se parã cã Eu vã voi învinui la Tatãl. Este cine sa vã învinuiascã :
Moise, in care voi ati nadajduit.
46. Cãci dacã
ati fi crezut pe Moise, M-ati fi crezut si pe Mine, caci despre Mine a scris
acela.
Matei. 22, 29.
Si rãspunzând, Iisus le-a zis : Rãtãciti, nestiind Scripturile, nici puterea
lui Dumnezeu.
Ioan. 5, 39.
Cercetati Scripturile, cãci voi socotiti cã în ele aveti viatã vesnicã. Si
acelea sunt care mãrturisesc pentru Mine.
Din Sfanta
Scriptura a Vechiului Testament, si-a pierdut importanta doar ceea ce avea un
caracter prototipic :
Evr. 7, 18.
Astfel, porunca datã întâi se desfiinteazã, pentru neputinta si nefolosul ei.
Fapt. 15, 24.
Deoarece am auzit cã unii dintre noi, fara sa fi avut porunca noastra, venind
v-au tulburat cu vorbele lor si au ravasit sufletele voastre, zicand cã trebuie
sa va tãiati împrejur si sa paziti legea.
28. Pentru cã
pãrutu-s-a Duhului Sfânt si nouã sa nu vi se punã nicio greutate în plus in
afarã de cele ce sunt necesare.
29. Sa vã
feriti de cele jertfite idolilor si de sânge si de ( animale ) sugrumate si de
desfrâu, de care pãzindu-vã, bine veti face. Fiti sanatosi !
Evr.10, 4.
Pentru cã este cu neputintã ca sângele de tauri si de tapi sa înlãture
pãcatele.
6. Arderi de
tot si jertfe pentru pãcat nu Ti-au plãcut ;
7. Atunci am
zis : Iatã vin ! ( precum la inceputul cartii
e scris despre Mine ) ca sa fac voia Ta, Dumnezeule.
8. Zicând mai
sus cã “Jertfã si prinoase si ardere de tot si jertfele pentru pãcat n-ai voit,
nici nu ti-au plãcut”, ( care se aduc dupa lege ).
Textele de mai
jos ilustreazã cã alte regulamente vechitestamentare ( in afarã de cele
prototipice ) au fost chiar desfasurate :
Matei. 5, 21.
Ati auzit cã s-a zis celor de demult : Sa nu ucizi ; iar cine va ucide, vrednic
va fi de osanda ( Ies. 20, 13 ).
22. Eu insa vã
spun vouã cã, oricine se mânie pe fratele sãu vrednic va fi de osândã ; si cine
va zice fratelui sãu raca, vrednic va fi de judecata sinedriului ; iar cine-i
va zice nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
27. Ati auzit
cã s-a zis celor de demult : sa nu savarsesti adulter.
28. Eu insa vã
spun vouã cã, oricine se uitã la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea
in inima lui.
38. Ati auzit
cã s-a zis : Ochi pentru ochi si dintre pentru dinte.
39. Eu insa vã
spun vouã : Sa nu stati impotriva celui rãu ; iar cui te loveste peste obrazul
drept, întoarce-i si pe celãlalt.
Si de aceea
tot restul din Scriptura vechitestamentarã ( in afarã de cele prototipizate )
isi pastreaza valabilitatea :
Rom. 3, 31.
Desfiintãm deci noi legea prin credintã ? Sã nu fie ! Dimpotrivã, întãrim
legea.
Matei. 5, 17.
Sa nu socotiti cã am venit sa stric legea sau proorocii ; n-am venit sa stric,
ci sa implinesc.
18. Cãci adevãrat
zic vouã : Înainte de a trece cerul si pamantul, o iotã sau o cirtã din lege nu
va trece, pana ce se vor face toate.
2 Petru. 1,
21. Pentru cã niciodatã proorocia nu s-a fãcut din voia omului, ci oamenii cei
sfinti ai lui Dumnezeu au grãit, purtati fiind de Duhul Sfânt.
III. Pentru
polemica misionarului cu sectantii despre Sfanta Scriptura
I. Textele Sf.
Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile lor
Evr. 7, 12.
Iar dacã preotia s-a schimbat, urmeaza numaidecãt si schimbarea legii.
Evr. 8, 13. Si zicand “unul nou”, Domnul a invechit pe
cel dintai.
Iar ce se învecheste si imbatraneste, aproape este de
pieire.
Adevãratul sens al acestor texte
Aceste cuvinte ale ap. Pavel se
referã, nu la anularea întregii legi a Vechiului Testament : Iac. 1, 17, dar
numai a acelor momente din ea, care au fost de folos doar la inceputul
credintei : Evr. 7, 18 ; 10, 5.
Deoarece Însusi Iisus Hristos a spus : Sã nu socotiti cã
am venit sã stric, ci sa împlinesc ( Matei. 5, 1 ).
Textele Sf.Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor
Iac.1, 17. la Care ( Dumnezeu ) nu este schimbare sau
umbrã de mutare.
Evr. 7, 18. Astfel porunca datã întâi se desfiinteazã,
pentru neputinta si nefolosinta ei.
Evr. 10, 5. Drept aceea, intrand in lume ( Hristos ) zice
: “Jertfã si prinos n-ai voit, dar Mi-ai întocmit un trup”.
II. Textele Sf.
Scripturi prin care sectantii isi argumenteaza sofisticãriile lor
Evr. 10, 9. Adaugã dupã aceea : “iatã vin ca sa fac voia
Ta, Dumnezeule”.
Desfiinteaza deci pe cel dintai ca sa statorniceascã pe
al doilea.
Notã : Prin aceste texte din Sf. Scripturã, sectantii
resping toatã Sf.Scripturã a Vechiului Testament.
Adevãratul sens al acestor texte
Din versetele precedente 5-8 este clar cã aici este vorba
despre anularea jertfelor repetate de sange din Vechiul Testament, printr-o
singurã jertfire de sine a lui Iisus Hristos Însusi.
Dar si sf.apostoli se foloseau, nu numai de cartile
canonice ale Vechiului Testament, dar chiar si de cele necanonice ; acest lucru
se poate vedea din : Iac. 1, 13 ; comp. Sirah. 15, 12
; Iac. 1, 19 comp. Sirah. 5, 13, si de aceea textul citat deloc nu justificã
dogmele sectantilor despre Sf.Scripturã a Vechiului Testament.
Textele Sf.Scripturi prin care se combat sofisticãriile sectantilor
Iac. 1, 13.
Nimeni sa nu zicã, atunci cand este ispitit : De la Dumnezeu sunt ispitit,
pentru cã Dumnezeu nu poate sa fie ispitit de rele si El Însusi nu ispiteste pe
nimeni.
Sirah. 15, 12.
Sã nu zici : El m-a înselat ; n-are El lipsã de omul pacatos.
Iac. 1, 19.
Drept aceea, fratii mei preaiubiti, orice om sã fie grabnic sa asculte,
zãbavnic la vorbire, zãbavnic la mânie.
Sirah. 5, 13. Fii
grabnic la ascultat si zãbavnic la dat raspunsul.
Extras din cartea Scutul Misionarului Ortodox In Apararea Credintei De Doctrinele False ale
Sectantilor, paginile 35, 36, 37, alcatuit de Diaconul Ioan Smolin, Sanct-Petersburg, 1913, traducere din limba rusã
si adaptare de prot.mitr.Zosima Toia, cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si a toata Moldova, prin staruinta prot.mitr.Zosima Toia, Chisinau, 1995.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu