Neuvaine au Très Précieux Sang de Jésus-Christ ( du 22 juin au 1er juillet ) – www.etoilenotredame.org

Neuvaine au Très Précieux Sang de Jésus-Christ ( du 22 juin au 1^er juillet ) – www.etoilenotredame.org

Lecturile din Biblie aferente fiecarei zile a Novenei

Neuvaine au Très Précieux Sang de Jésus-Christ ( du 22 juin au 1^er juillet )

Lecturile din Biblie aferente fiecarei zile a Novenei

Premier jour de la neuvaine :

Abraham, le Père des croyants fait une révélation prophétique à son fils : « Dieu se pourvoira lui-même de l’Agneau pour l’holocauste » ( Genèse 22, 6-14 ).

Facerea, Capitolul 22 :

« 6. Luand deci Avraam lemnele cele pentru jertfã, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul sãu ; iar el a luat in mâini focul si cutitul si s-au dus amandoi impreuna. »

« 7. Atunci a grait Isaac lui Avraam, tatal sãu, si a zis : « Tatã ! » Iar acesta a raspuns : « Ce este, fiul meu ? » Zis-a Isaac : « Iatã, foc si lemne avem ; dar unde este oaia pentru jertfã ? » »

« 8. Avraam  insa a raspuns : « Fiul meu, va ingriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale ! » Si s-au dus mai departe amandoi impreuna. »

« 9.Iar daca au ajuns la locul, de care-i graise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a asezat lemnele pe el si, legand pe Isaac, fiul sãu, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor. »

« 10. Apoi si-a intins Avraam mana si a luat cutitul, ca sa junghie pe fiul sau.”

“11. Atunci ingerul Domnului a strigat catre el din cer si a zis : “Avraame, Avraame !” Raspauns-a acesta : “Iata-ma !””

“12. Iar ingerul a zis : “Sa nu-ti ridici mana asupra copilului, nici sa-i faci vreun rau, caci acum cunosc ca te temi de Dumnezeu si pentru Mine n-ai crutat nici pe singurul fiu al tau”.”

“13. Si ridicandu-si Avraam ochii, a privit, si iatã la spate un berbec încurcat cu coarnele intr-un tufis. Si ducându-se, Avraam a luat berbecul si l-a adus jertfã in locul lui Isaac, fiul sãu”. “

“14. Avraam a numit locul acela Iahve-ire, adica, Dumnezeu poartã de grijã si de aceea se zice astazi : « In munte Domnul se aratã”.”

Deuxième jour de la neuvaine :

Les lectures : ( Exode 12, 1-14 et 21-27 ), relatent les consignes que donne le Seigneur à son serviteur Moïse pour l’immolation de l’agneau de la Pâque des Juifs.

Iesirea, Capitolul 12 :

« 1. Apoi a grait Domnul cu Moise si Aaron in pamantul Egiptului si le-a zis :

« 2. « Luna aceasta sa va fie inceputul lunilor, sa va fie intaia intre lunile anului.

“3. Vorbeste deci la toatã obstea fiilor lui Israel si le spune : In ziua a zecea a lunii acesteia sa-si ia fiecare din capii de familie un miel ; cate un mie de familie sa luati fiecare.

“4. Iar daca vor fi putini in familie, incat sa nu fie deajuns ca sa poatã manca mielul, sa ia cu sine de la vecinul cel mai aproape de dansul un numãr de suflete : numarati-va la un miel atatia cat pot sa-l manance.

“5. Mielul sa va fie de un an, parte barbateasca si fara meteahnã, si sa luati sau un miel, sau un ied.

“6. Sa-l tineti pana in ziua a paisprezecea a lunii acesteia si atunci toatã adunarea obstii fiilor lui Israel sa-l junghie catre searã.

“7. Sa ia din sângele lui si sa ungã amândoi usorii si pragul cel de sus al usii casei unde au sa-l manance.

“8. Si sa manance in noaptea aceea carnea lui friptã la foc ; dar s-o manance cu azimã si cu ierburi amare.

“9. Dar sa nu-l mâncati nefript deajuns, sau fiert in apã, ci sa mancati totul fript bine pe foc, si capul cu picioarele si mãruntaiele.

“10. Sa nu lãsati din el pe a doua zi si oasele lui sa nu le zdrobiti. Ceea ce va ramane pe a doua zi sa ardeti in foc.

“11. Sa-l mancati insa asa : sa aveti coapsele încinse, incaltamintea in picioare si toiegele in mainile voastre ; si sa-l mancati cu grabã, caci este Pastile Domnului.

“12. In noaptea aceea voi trece peste pamantul Egiptului si voi lovi pe tot intaiul nascut in pamantul Egiptului, al oamenilor si al dobitoacelor, si voi face judecatã asupra tuturor dumnezeilor in pamantul Egiptului, caci u sunt Domnul.

“13. Iar la voi sangele va fi semn pe casele in care vã veti afla : voi vedea sangele si vã voi ocoli si nu va fi intre voi ranã omoratoare, cand voi lovi pamantul Egiptului.

“14. Ziua aceea sa fie spre pomenire si sa prãznuiti intr-insa sarbatoarea Domnului, din neam in neam ; ca asezare vesnicã s-o prãznuiti.

“...Il y a aussi la même consigne donnée par le Seigneur à ces [ ses ] disciples comme celle donnée à Moïse : « ceci est le Sang de l’Alliance nouvelle et éternelle, vous ferez cela en mémoire de Moi » ( Jn 6, 47 – 58 ). »

Ioan, Capitolul 6 :

« 47. Adevarat, adevarat zic vouã : Cel ce crede in Mine are viatã vesnicã.

“48. Eu sunt pâinea vietii.

“49. Parintii vostri au mancat manã in pustie si au murit.

« 50. Pâinea care se coboarã din cer este aceea din care, daca mananca cineva, nu moare.

“51. Eu sunt painea cea vie, care s-a pogorat din cer. Cine mananca din painea aceasta viu va fi in veci. Iar painea pe care Eu o voi da pentru viata lumii este trupul Meu.

“52. Deci iudeii se certau intre ei, zicand : Cum poate Acesta sa ne dea trupul Lui sa-l mancam ?

“53. Si le-a zis Iisus : Adevarat, adevarat zic vouã, daca nu veti mânca trupul Fiului Omului si nu veti bea sângele Lui, nu veti avea viatã in voi.

“54. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viatã vesnicã, si Eu il voi învia in ziua cea de apoi.

“55. Trupul Meu este adevaratã mancare si sangele Meu, adevaratã bauturã.

“56. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el.

“57. Precum M-a trimis pe Mine Tatal cel Viu si Eu viez pentru Tatal, si cel ce Mã mananca pe Mine va trai prin Mine.

“58. Aceasta este painea care s-a pogorat din cer, nu precum au mancat parintii vostri mana si au murit. Cel ce mananca aceastã paine va trãi in veac.”

Troisième jour de la neuvaine :

Moïse ( Exode 24, 1-11 ) dresse « l’autel et immole les taureaux en sacrifice d’action de grâces, fait la lecture du Livre de l’Alliance, et présente le sang comme celui de l’alliance avec l’Eternel ».

Iesirea, Capitolul 24 :

« 1. Apoi a zis Dumnezeu iarãsi cãtre Moise : « Suie-te la Domnul, tu si Aaron, Nadab, Abiud si saptezeci dintre batranii lui Israel si vã închinati Domnului de departe.

“2. Numai Moise singur sa se apropie de Domnul, iar ceilalti sa nu se apropie ; poporul de asemenea sa nu se suie cu el !”

« 3. A venit deci Moise si a spus poporului toate cuvintele Domnului si legile. Atunci a raspuns tot poporul într-un glas si a zis : “Toate cuvintele pe care le-a grãit Domnul le vom face si le vom asculta !”

“4. Iar Moise a scris toate cuvintele Domnului. Si el, sculându-se dis-de-dimineatã, a zidit jertfelnic sub munte si a pus doisprezece stâlpi, dupa cele douãsprezece semintii ale lui Israel.

“5. A trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au adus acestia arderi de tot si au jertfit vitei, ca jertfã de izbãvire Domnului Dumnezeu.

« 6. Atunci Moise, luând jumãtate din sânge, l-a turnat intr-un vas, iar cu cealaltã jumãtate de sânge a stropit jertfelnicul.

« 7. Dupã aceea, luând cartea legamantului, a citit in auzul poporului ; iar ei au zis : « Toate cate a grait Domnul le vom face si le vom asculta ! »

« 8. Dupã aceea, luând Moise sângele, a stropit poporul, zicând : « Acesta este sangele legamantului, pe care l-a incheiat Domnul cu voi, dupa toate cuvintele acestea ».

« 9. Apoi s-a suit Moise si Aaron, Nadab, Abiud si saptezeci dintre batranii lui Israel.

« 10. Si au vãzut locul unde stãtea Dumnezeul lui Israel ; sub picioarele Lui era ceva, ce semãna cu un lucru de safir, curat si limpede ca seninul cerului.

“11. Dar El n-a intins mâna Sa impotriva alesilor lui Israel, iar ei au vazut pe Dumnezeu, apoi au mancat si au baut.”

Quatrième jour de la neuvaine :

Jésus parle de son Corps et de son sang ( Jn 6, 47-58 ), sources de salut éternel. [...] Jésus, quant à Lui, est « le signe qu’il donne pour cette génération qui lui demandait un signe, comme Jonas a été un signe de conversion pour les habitants de Ninive ». ( Lc 11, 29-32 ).

Luca, Capitolul 11:

« 29. Iar ingramadindu-se multimile, El a inceput a zice : Neamul acesta este un neam viclean ; cere semn dar semn nu i se va da decat semnul proorocului Ionà.

“30. Cãci precum a fost Iona un semn pentru Niniviteni asa va fi si Fiul Omului semn pentru acest neam.

“31. Regina de la miazãzi se va ridica la judecatã cu bãrbatii neamului acestuia si-i va osândi, pentru cã a venit de la marginile pamantului, ca sã asculte intelepciunea lui Solomon ; si iatã, mai mult decat Solomon este aici.

“32. Bãrbatii din Ninive se vor scula la judecatã cu neamul acesta si-l vor osândi, pentru cã s-au pocãit la propovãduirea lui Ionà ; si iatã, mai mult decat Iona este aici.

Cinquième jour de la neuvaine :

Matthieu ( 26, 26-36 ), présente l’institution de la Sainte Cène, où Jésus inaugure l’Eucharistie : après avoir rendu grâces, il présente son Sang qui est le « Sang de l’Alliance répandu pour beaucoup, pour la rémission des péchés ».

Matei, Capitolul 26 :

« 26. Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine si binecuvântând, a frânt si, dand ucenicilor, a zis : Luati, mancati, acesta este trupul Meu.

“27. Si luand paharul si multumind, le-a dat, zicand : Beti dintru acesta toti.

“28. Cã acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsã spre iertarea pacatelor.

“29. Si vã spun vouã cã nu voi mai bea de acum din acest rod al vitei pana in ziua aceea cand il voi bea cu voi, nou, in imparatia Tatalui Meu.

“30. Si dupã ce au cântat laude, au iesit la Muntele Mãslinilor.

« 31. Atunci Iisus le-a zis : Voi toti vã veti sminti întru Mine in noaptea aceasta caci scris este : “Bate-voi pãstorul si se vor risipi oile turmei”.

“32. Dar dupa învierea Mea voi merge mai inainte de voi in Galileea.

“33. Iar Petru, raspunzand, I-a zis : Daca toti se vor sminti intru Tine, eu niciodata nu mã voi sminti.

“34. Zis-a Iisus lui : Adevãrat zic tie cã in noaptea aceasta, mai inainte de a cânta cocosul, de trei ori te vei lepãda de Mine.

“35. Petru i-a zis : Si de ar fi sã mor impreuna cu Tine, nu mã voi lepãda de Tine. Si toti ucenicii au zis la fel.

“36. Atunci Iisus a mers impreunã cu ei la un loc ce se cheamã Ghetsimani si a zis ucenicilor : Sedeti aici, pana ce Mã voi duce acolo si Mã voi ruga.”

Sixième jour de la neuvaine :

Jean ( 19, 17-36 ) nous présente la Passion du Christ, avec Jésus qui est chargé de sa Croix. C’est l’accomplissement de la Parole proclamée depuis des millénaires par les Patriarches et les prophètes, quand Jésus dit : « tout est accompli et il rendit l’esprit ».

Ioan, Capitolul 19 :

« 17. Si ducându-Si crucea, a iesit la locul ce se cheamã al Cãpãtânii, care  evreieste se zice Golgota.

“18. Unde L-au rastignit, si impreuna cu El pe alti doi, de o parte si de alta, iar in mijloc pe Iisus.

“19. Iar pilat a scris si titlu si l-a pus deasupra Crucii. Si era scris : Iisus Nazarineanul, Impãratul iudeilor !

“20. Deci multi dintre iudei au citit acest titlu, cãci locul unde a fost rãstignit Iisus era aproape de cetate. Si era scris : evreieste, latineste si greceste.

“21. Deci arhiereii iudeilor au zis lui Pilat : Nu scrie : Imparatul iudeilor, ci cã Acela a zis : Eu sunt Imparatul iudeilor.

“22. Pilat a rãspuns : Ce am scris, am scris.

“23. Dupã ce au rastignit pe Iisus, ostasii au luat hainele Lui si le-au facut patru parti, fiecarui ostas cate o parte, si camasa. Dar cãmasa era fara cusãturã, de sus tesutã in intregime.

“24. Deci au zis unii catre altii : Sã n-o sfâsiem, ci sa aruncãm sortii pentru ea, a cui sa fie ; ca sã se implineasca Scriptura care zice : “Impartit-au hainele Mele lorusi, si pentru cãmasa Mea au aruncat sortii”. Asadar ostasii acestea au facut.

“25. Si stãteau, langa crucea lui Iisus, mama Lui si sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, si Maria Magdalena.

“26. Deci Iisus, vazand pe mama Sa si pe ucenicul pe care il iubea stand alaturi, a zis mamei Sale : Femeie, iatã fiul tãu !

“27. Apoi a zis ucenicului : Iatã mama ta ! Si din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine.

“28. Dupa aceea, stiind Iisus cã toate s-au sãvârsit acum, ca sa se împlineascã Scriptura, a zis : Mi-e sete.

“29. Si era acolo un vas plin cu otet ; iar cei care Il loviserã, punând în vârful unei trestii de isop un burete înmuiat in otet, l-au dus la gura Lui.

“30. Deci dupã ce a luat otetul, Iisus a zis : Sãvârsitu-s-a. Si plecandu-Si capul, Si-a dat duhul.

“31. Deci iudeii, fiindca era vineri, ca sa nu ramana trupurile sambata pe cruce, caci era mare ziua sambetei aceleia, au rugat pe Pilat sa le zdrobeasca fluierele picioarelor si sa-i ridice.

“32. Deci au venit ostasii si au zdrobit fluierele celui dintai si ale celuilalt, care era rastignit impreuna cu el.

“33. Dar venind la Iisus, daca au vazut cã deja murise, nu I-au zdrobit fluierele.

“34. Ci unul dintre ostasi cu sulita a împuns coasta Lui si indatã a iesit sange si apã.

“35. Si cel ce a vazut a mãrturisit si mãrturia lui e adevarata ; si acela stie cã spune adevarul, ca si voi sa credeti.

“36. Caci s-au fãcut acestea, ca sã se împlineascã Scriptura : « Nu I se va zdrobi niciun os ».

Septième jour de la neuvaine :

Esaïe (dans son chapitre 53) prophétise sur cette passion du Christ, un Christ défiguré : « méconnaissable, portant nos souffrances...l’Eternel fait tomber sur Lui nos iniquités...semblable à un agneau qu’on mène à la boucherie... qui a livré sa vie en sacrifice pour le péché, acte qui nous a apporté le salut ».

Dans ( 1 St Pierre 1, 17-21 ), l’Apôtre confirme que « nous avons été rachetés par le Sang Précieux de Jésus-Christ, agneau sans défaut et sans tâche ».

Isaia, Capitolul 53 :

« 1. Cine va crede ceea ce noi am auzit si bratul Domnului cui i se va descoperi ?

“2. Crescut-a înaintea Lui ca o odraslã, si ca o radacina in pamant uscat ; nu avea nici chip, nici frumusete, ca sa ne uitm la El, si nici o infatisare, ca sa ne fie drag.

“3. Dispretuit era si cel din urm dintre oameni ; om al durerilor si cunoscãtor al suferintei, unul înaintea cãruia sa-ti acoperi fata ; dispretuit si nebãgat in seamã.

“4. Dar El a luat asuprã-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a împovãrat. Si noi Il socoteam pedepsit, bãtut si chinuit de Dumnezeu.

“5. Dar El fusese strãpuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat.

“6. Toti umblam rataciti ca niste oi, fiecare pe calea noastrã, si Domnul a fãcut sa cadã asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor.

“7. Chinuit a fost, dar S-a supus si nu Si-a deschis gura Sa ; ca un miel spre junghiere s-a adus si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, asa nu Si-a deschis gura Sa.

“8. Intru smerenia Lui judecata Lui s-a ridicat si neamul Lui cine il va spune ? Cã s-a luat de pe pamant viata Lui ! Pentru faradelegile poporului Meu a fost adus spre moarte.

“9. Mormantul Lui a fost pus langa cei fara de lege si cu cei facatori de rele, dupa moartea Lui, cu toate cã nu sãvârsise nici o nedreptate si nici inselaciune nu fusese in gura Lui.

“10. Dar a fost voia Domnului sã-L zdrobeascã prin suferintã. Si fiindcã Si-a dat viata ca jertfã pentru pãcat, va vedea pe urmasii Sãi, Isi va lungi viata si lucrul Domnului in mâna Lui va propãsi.

“11. Scãpat de chinurile sufletului Sãu, va vedea rodul ostenelilor Sale si de multumire Se va sãtura. Prin suferintele Lui, Dreptul, Sluga mea, va indrepta pe multi, si faradelegile lor le va lua asupra Sa.

“12. Pentru aceasta Ii voi da partea Sa printre cei mari si cu cei puternici va imparti prada, ca rãsplatã cã Si-a dat sufletul Sãu spre moarte si cu cei fãcãtori de rele a fost numrat. Cã El a purtat faradelegile multora si pentru cei pacatosi Si-a dat viata.”

Intaia Epistolã Soborniceascã a Sf. Apostol Petru, Capitolul 1 :

“17. Si dacã chemati Tatã pe Cel ce judecã cu nepãrtinire, dupa lucrul fiecãruia, petreceti in fricã zilele vremelniciei voastre.

“18. Stiind cã nu cu lucruri stricacioase, cu argint sau cu aur, ati fost rascumparati din viata voastra desartã, lãsatã de la parinti.

“19. Ci cu scumpul sange al lui Hristos, ca al unui miel nevinovat si neprihanit.

“20.Care a fost cunoscut mai dinainte de intemeierea lumii, dar Care S-a arãtat, in anii cei mai de pe urmã, pentru voi.

“21. Cei ce prin El ati crezut in Dumnezeu, Care L-a inviat pe El din morti, si I-a dat Lui slavã, ca sa va fie credinta si nadejdea voastra in Dumnezeu.”

Huitième jour de la neuvaine :

La lecture ( D’Hébreux 9, 1-28 ), rappelle toute l’historique des deux Alliances ( ancienne et nouvelle ) et les ordonnances liées au culte : il fallait un sacrificateur et une victime expiatoire, et le sang de cette victime ( un agneau sans tâche, un agneau sans défaut ).

Hébreux 10, 11-12

Hébreux 10, 5-9

Psaume 40 ( 39 ), 7-9

Epistola catre Evrei a Sfantului Apostol Pavel, Capitolul 9 :

“1. Deci si cel dintai ( Asezamant ) avea orânduieli pentru slujba dumnezeiascã si un altar pamantesc,

“2. Cãci s-a pregãtit cortul marturiei. In el se aflau, mai intai, sfesnicul si masa si painile punerii inainte ; partea aceasta se numeste Sfânta.

“3. Apoi, dupa catapeteasma a doua, era cortul numit Sfanta Sfintelor.

“4. Avand altarul tãmâierii de aur si chivotul Asezamantului ferecat peste tot cu aur, in care era nãstrapa de aur, care avea mana, era toiagul lui Aaron ce odrãslise si tablele Legii.

“5. Deasupra chivotului erau heruvimii slavei, care umbreau altarul impacarii ; despre acestea nu putem acum sa vorbim cu de-amanuntul.

“6. Astfel fiind întocmite aceste incaperi, preotii intrau totdeauna in cortul cel dintai, savarsind slujbele dumnezeiesti ;

“7. In cel de-al doilea insa numai arhiereul, o datã pe an, si nu fara de sange, pe care il aducea pentru sine însusi si pentru gresealele poporului.

“8. Prin aceasta, Duhul Sfant ne lãmureste cã drumul cãtre Sfanta Sfintelor nu era  sa fie arãtat, cata vreme cortul intai mai sta in picioare.

“9. Care era o pildã pentru timpul de fatã si însemna cã darurile si jertfele ce se aduceau n-aveau putere sã desavarseasca cugetul inchinãtorului.

“10. Acestea erau numai legiuiri pamantesti – despre mancaruri, despre bauturi, despre felurite spalari – si erau porunci pana la vremea indreptarii.

“11. Iar Hristos, venind Arhiereu al bunatatilor celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare si mai desavarsit, nu facut de mana, adica nu din zidirea aceasta ;

“12. El a intrat o datã pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor, nu cu sânge de tapi si de vitei, ci cu însusi sangele Sãu, si a dobandit o vesnicã rascumparare.

“13. Caci daca sangele tapilor si al taurilor si cenusa junincii, stropind pe cei spurcati, ii sfinteste spre curãtirea trupului,

“14. Cu cât mai mult sangele lui Hristos, Care, prin Duhul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe Sine, jertfã fara de prihanã, va curãti cugetul vostru de faptele cele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu ?

“15. Si pentru aceasta El este Mijlocitorul unui nou testament, ca prin moartea suferitã spre rãscumpãrarea gresealelor de sub întâiul testament, cei chemati sa ia fagaduinta  mostenirii vesnice.

“16. Caci unde este testament,  trebuie neaparat sa fie vorba despre moartea celui ce a facut testamentul.

“17. Un testament ajunge temeinic dupa moarte, fiindca nu are nici o putere, cata vreme traieste cel ce l-a facut.

“18.  De aceea, nici cel dintai n-a fost sfintit fara sange.

“19. Intr-adevar Moise, dupã ce a rostit fatã cu tot poporul toate poruncile din Lege, luand sangele cel de vitei si de tapi, cu apã si cu lânã rosie si cu isop, a stropit si cartea si pe tot poporul.

« 20. Si a zis : « Acesta este angele testamentului pe care l-a poruncit vouã Dumnezeu”.

“21. Si a stropit, de asemenea, cu sange, cortul si toate vasele pentru slujbã.

“22. Dupa Lege, aproape toate se curãtesc cu sange, si fara vãrsare de sange nu se dã iertare.

“23. Trebuie dar ca chipurile celor din ceruri sa fie curãtite prin acestea, iar cele ceresti însesi cu jertfe mai bune decat acestea.

“24. Caci Hristos n-a intrat intr-o Sfântã a Sfintelor facuta de maini – inchipuirea celei adevarate – ci chiar in cer, ca sa Se infatiseze pentru noi inaintea lui Dumnezeu ;

“25. Iar nu ca sa Se aducã pe Sine insusi jertfã de mai multe ori – ca arhiereul care intrã in Sfanta Sfintelor cu sange strain, in fiecare an.

“26. Altfel, ar fi trebuit sa patimeasca de mai multe ori, de la întemeierea lumii ; ci acum, la sfarsitul veacurilor, S-a arãtat o datã, spre stergerea pacatului, prin jertfa Sa.

“27. Si precum este randuit oamenilor o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata,

“28. Tot asa si Hristos, dupa ce a fost adus o datã jertfã, ca sa ridice pãcatele multora, a doua oarã fara de pãcat Se va arãta celor ce cu stãruintã Il asteaptã spre mântuire.”

Epistola catre Evrei a Sfantului Apostol Pavel, Capitolul 10 :

“5. Drept aceea, intrand in lume, zice : “Jertfã si prinos n-ai voit, dar mi-ai întocmit trup.

“6. Arderi de tot si jertfe pentru pãcat nu ti-au plãcut ;

« 7. Atunci am zis : Iatã vin, în sulul cãrtii scris este despre mine, sã fac voia Ta, Dumnezeule ».

« 8. Zicand mai sus cã : « Jertfã si prinoase si arderile de tot si jertfele pentru pãcat n-ai voit, nici nu Ti-au plãcut », care se aduc dupa Lege,

« 9. Atunci a zis : « Iatã vin ca sa fac voia Ta, Dumnezeule ». El desfiinteazã deci pe cel dintai ca sa statorniceasca pe al doilea. »

“11. Si orice preot stã si slujeste in fiecare zi si aceleasi jertfe aduce de multe ori, ca unele care niciodata nu pot sa inlãture pãcatele.

“12. Acesta dimpotrivã, aducand o singurã jertfã pentru pãcate, a sezut in vecii vecilor, de-a dreapta lui Dumnezeu,”

Psalmul 39 Al lui David :

“7. Multe ai fãcut Tu, Doamne, Dumnezeul meu, minunile Tale, si nu este cine sa se asemene gandurilor Tale ;

“8. Vestit-am si am grãit : înmultitu-s-au peste numãr.

“9. Jertfã si prinos n-ai voit, dar trup mi-ai întocmit ;”

Si

“10. Ardere de tot si jertfã pentru pãcat n-ai cerut. Atunci am zis : « Iatã vin !

„11. In capul cãrtii este scris despre mine. Ca sa fac voia Ta, Dumnezeul meu, am voit si legea Ta înlãuntru inimii mele ».

Neuvième jour de la neuvaine :

Les lectures ( Apocalypse St Jean 5, 1-10 et Apocalypse 7, 9-17 ) proclament l’Agneau immolé, Jésus-Christ, comme le « seul digne de prendre le Livre et d’en ouvrir les sceaux, car il a racheté les hommes par son Sang versé. [...] »

Et avec eux, établis dans cette gloire, se trouve « la foule des saints, revêtus de robes blanches...ils ont lavé leurs robes, et ils les ont blanchies dans le Sang de l’Agneau...Ils n’auront plus faim, ils n’auront plus soif. » ( Jn 6, 54 ).

Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul, Capitolul 5 :

“1. Am vazut apoi, in mâna dreaptã a Celui ce sedea pe tron, o carte scrisã înãuntru si pe dos, pecetluitã cu sapte peceti.

“2. Si am vazut un inger puternic, care striga cu glas mare : Cine este vrednic sa deschidã cartea si sa desfacã pecetile ei ?

“3.  Dar nimeni in cer, nici pe pamant, nici sub pamant nu putea sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.

“4. Si am plâns mult, fiindca nimeni n-a fost gasit vrednic sa deschidã cartea, nici sa se uite in ea.

“5. Si unul dintre batrani mi-a zis : Nu plange. Iatã, a biruit leul din semintia lui Iuda, radacina lui David, ca sa deschida cartea si cele sapte peceti ale ei.

“6. Si am vazut, la mijloc, intre tron si cele patru fiinte si in mijlocul batranilor, stand un Miel, ca injunghiat, si care avea sapte coarne si sapte ochi, care sunt cele sapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise in tot pamantul.

“7. Si a venit si a luat cartea, din dreapta Celui ce sedea pe tron.

“8. Si cand a luat cartea, cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrani au cazut inaintea Mielului, avand fiecare alãutã si cupe de aur pline cu tãmâie care sunt rugaciunile sfintilor.

“9. Si cântau o cântare nouã, zicand : Vrednic esti sa iei cartea si sa deschizi pecetile ei, fiindca ai fost injunghiat si ai rascumparat lui Dumnezeu, cu sangele Tau, oameni din toata semintia si limba si poporul si neamul ;

“10. Si I-ai facut Dumnezeului nostru imparatie si preoti, si vor imparati pe pamant.

Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul, Capitolul 7:

“9. Dupã acestea, m-am uitat si iatã multime multã, pe care nimeni nu putea s-o numere, din tot neamul si semintiile si popoarele si limbile, stând înaintea tronului si înaintea Mielului, îmbrãcati în vesminte albe si avand în mânã ramuri de finic.

“10. Si multimea striga cu glas mare, zicand : Mântuirea este de la Dumnezeul nostru, Care sade pe tron, si de la Mielul.

“11. Si toti ingerii stãteau imprejurul tronului batranilor si al celor patru fiinte, si au cazut inaintea tronului pe fetele lor si s-au inchinat lui Dumnezeu.

“12. Zicand : Amin ! Binecuvantarea si slava si intelepciunea si multumirea si cinstea si puterea si taria, fie Dumnezeului nostru, in vecii vecilor. Amin !

“13. Iar unul dintre batrani a deschis gura si mi-a zis : Acestia care sunt imbracati in vesminte albe, cine sunt si de unde au venit ?

“14. Si i-am zis : Doamne, Tu stii. El mi-a raspuns : Acestia sunt cei ce vin din strâmtorarea cea mare si si-au spãlat vesmintele lor si le-au facut albe in sangele Mielului.

“15. Pentru aceea sunt inaintea tronului lui Dumnezeu, si Ii slujesc ziua si noaptea, in templul Lui, si Cel ce sade pe tron ii va adãposti in cortul Sãu.

“16. Si nu vor mai flamanzi, nici nu vor mai înseta, nici nu va mai cãdea soarele pese ei si nici o arsitã ;

“17. Caci Mielul, Cel ce stã in mijlocul tronului, ii va paste pe ei si-i va duce la izvoarele apelor vietii si Dumnezeu va sterge orice lacrimã din ochii lor.”

Ioan, Capitolul 6 :

“54. Cel ce mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viatã vesnicã, si Eu il voi învia in ziua cea de apoi.”

( Biblia Ortodoxã sau Sfânta Scripturã, - tiparita sub indrumarea si cu purtarea de grijã a Prea Fericitului Pãrinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994 )