Salut! Boboteaza 6
ianuarie 2016, Sf Padre PIO, 6 ianuarie 2016
olivia maria
MARCOV < ...>
|
Salut! Boboteaza 6 ianuarie 2016, Sf Padre PIO
|
olivia maria MARCOV < ... > 6 ianuarie
2016, 15:44
Către: ...
Salut,
A adus mama de la Biserica, a sosit acasa pe la 14h00-14h20, de la slujba,
de dimineata, aghiazma ( apa sfintita ) intr-o sticla de 1/2 litru, umpluta
jumatate la randul ei, avand o eticheta pe care a scris ca se ia dimineata
incepana de maine 7 ianuarie 2016- pana pe 14 ianuarie 2016, separat a adus si
cateva bucatele de paine ( sfintita, presupun ) si a spus ca incepand de maine,
in fiecare dimineata, sa bem aghiazma si sa luam o bucatica de paine ( taiata
asa, "patrat" oarecum ca forma ).
Maine este Sfantul Ioan Botezatorul Proorocul si Inaintemargatorul Domnului
Iisus.
Silviu a fost si el la Biserica, cum a spus mama ca el e omul de baza acolo
!
Ieri, Silviu a plecat de acasa, exact cand il asteptam pe preot pentru
Botezul casei, s-a intors candva, dupa aceea, dupa ce vorbisem cu Laura colega
mea de facultate la telefon, deci totusi sa fi fost prin jurul orei 20h00, a
spus ca s-a dus la cinema.
A consimtit sa imi faca poze, si mi-a facut trei fotografii, si dupa aceea,
peste cateva ore, mi le-a aratat pe laptopul lui ; intr-adevar, are o tableta
foarte buna, calitatea fotografiilor e foarte buna si complet diferita de
calitatea fotografiilor care pana acum le-am facut cu camera foto inclusa in
telefonul sau mobil, "acela care facea poze".
In schimb, la tot pasul trebuie sa il rog pe Silviu.
Desi ieri seara tarziu, transferase pozele din tableta lui, in laptopul
lui, in schimb, desi a spus ca mi le trimite, eu nu stiu de ce intelesesem ca
mi le-a trimis (?!), ei bine, Nu le-a trimis.
Azi dimineata mi-a spus sa am rabdare, pe urma a plecat.
Ieri, in cursul diminetii ( dupa ce mi-a dat telefon Laura [...], colega
mea ) m-am rugat Acatistul Sfintei Matrona, si, cand l-am incheiat de spus, a
sosit mama acasa si a anuntat ca jos la bloc la intrare e un Anunt, cum ca
preotul vine cu Botezul "azi" ( adica ieri pe 5 Ianuarie 2016 ) in
blocul nostru, intre 16h00 - 20h00.
Si atunci am inceput sa scot aspiratorul, am aspirat, "runda
intai", l-am aranjat la loc ( mama de fapt l-a aranjat la loc ), si am
continuat sa sterg praful, sa fac curat, cand, am vazut ca recamierul lui
Silviu si in jurul sau e cam plin de praf prin cotloane si am scos inapoi
aspiratorul.
Si iar, 'da-i' si aspira inainte !!!
Abia acum, a doua oara, am aspirat mai viguros.
Ieri noapte am spus 2 acatiste : Acatistul Sfintei Nina cea intocmai cu
Apostolii care a crestinat Georgia si Acatistul Sfantului Serafim din Sarov (
sarbatorit la 2 ianuarie, in fiecare an ).
M-am rugat pentru Laura-Adriana [...], pentru colegi, prieteni, si, in
afara de [...] pentru Marie-Laurence Nataf* [ din Paris, Franta ], alias
Mallaury care sta pe strazi de 5 ani de zile desi are parinti inca tineri si
are, a avut 3 barbati ( din care 2 soti ) si tata la cei 3 copii ai ei, pentru
acea campioana, fosta, de billiard, din Bucuresti, care incepand cu 2012 mi se
pare a avut o serie de necazuri si direct spus, a ajuns si cerseste pe strada,
statea mi se pare langa hotelul Lido ( ?), langa un hotel, e bolnava, are insa
o mama in Italia si are frati, tot in Italia.
Tatal ei ramas la Bucuresti a murit cand a auzit ca fiica lui a fost
contagiata de un barbat cu o boala rea, cred eu, cu [...].
M-am rugat tinand cont de situatii, de nevoile fiecaruia, cel putin atat
cat stiu eu sau imi pot da seama in general, pentru nevoile pamantesti, dar si
pentru castigarea mantuirii personale, a fiecaruia dintre cei pentru care m-am
rugat.
Am rugat-o pe Sfanta Nina, intrucat am rugat-o multe intentii, cereri, sa
ia din Cer si alti sfinti si alte sfinte, daca o prea greu pentru un singur
sfant, si sa mearga pe Pamant sa ii ajute pe cei pentru care o rog si m-am
rugat.
Da, desigur, nu am uitat sa ma rog pentru parintii mei, pentru silviu
fratele meu si pentru mine insami apoi.
Eu sunt convinsa ca
sfintii lucreaza si vin pe Pamant in ajutorul oamenilor.
Acum, sa va povestesc ceva NOU, o experienta a mea de care pana azi nu v-am
povestit, acum vreo doua zile i-am povestit-o mamei, si ea m-a ascultat uimita
!
Am incercat eu insami sa imi reamintesc mai bine :
Stiu ca in anul intai, imediat dupa examenul de psihologie judiciara, in
prima sesiune a noastra, ca studenti la Drept, in iarna, era frig si urat si
umed afara, am plecat cu colegul de an Tudor Mirea, sau Titel la Catedrala
Sfantul Iosif ; eram necajita si atmosfera din sala Studio din str. Ion Ghica
13, sector 3, nu imi placuse, la examenul amintit.
Am ajuns la Catedrala Sfantul Iosif, si am stat putin in banca, sa ne
linistim, sa ne rugam, Titi admira in jur statuile si se minuna.
Cred, stiu ca am mai fost la Catedrala, ma gandesc acum, in aceeasi
perioada, pentru ca, dupa aceea, cu siguranta ca am mai fost.
De pilda am fost in primavara 2008, primavara- inceputul verii 2008.
Dar acum ne aflam in anul intai de facultate la Drept, in sesiunea de
iarna, adica prin ianuarie-februarie 2006, trecusem calendaristic in 2006, nu
asa erau sesiunile, dupa vacanta de Craciun, nu ???
Bun.
Acum, nu retin exact
cand s-a intamplat, dar de doua ori s-a intamplat :
Si ce anume ?
Intr-o zi, poate tot in anul intai, poate insa in anul doi deja, era totusi
iarna, sau frig, sau toamna rece spre iarna, in fine purtam haine de iarna, in
curtea mica, pietruita din fata amfiteatrului nostru numit Sala Studio, intr-o
pauza, dupa un curs, sau inainte de un curs, oricum ne aflam in curticica
noastra.
Spatiul intregii curti era foarte mic, cine isi aminteste, in Ion Ghica 13.
Dintr-o data, intre studenti, colegi, pe acolo mai treceau si cadrele
didactice sau persoanele angajate ale universitatii noastre Spiru Haret....
Dintr-o data, in fata
mea, aproape, nu chiar langa mine, dar parca indreptandu-se inspre mine, vad
unul, sau doi barbati, si unul era extrem de cunoscut, insa mie pe moment mi
s-a parut ca se uita la mine cu suparare, suparat, incruntat.
Cine era ?
Era un domn care
semana leit, ca 2 picaturi de apa cu Sfantul PADRE PIO !
Nu era singur, era cu un barbat, dar cu adevarat nu retin acea persoana,
pentru ca nici nu mi-am fixat privirea asupra ei vreo clipa.
Pe moment, m-am intristat, apoi chiar suparat putin - aceasta e
natura mea destul de prompta in reactie ! - ca, adica, de ce ma priveste
incruntat, suparata, ce i-am facut ?, barbatul care era leit in infatisare cu
Padre Pio ???
In fine, - nu mereu am reactii foarte potrivite, si mai ales cand se
intampla ceva, asa, imprevizibil ! - m-am uitat cred in alta parte si m-am
facut ca nu vad persoana in cauza.
Mai departe nu stiu ce a fost.
In curte erau colegi, studenti, cunoscuti si necunoscuti, avea dreptul
orice sa circule pe acolo, nu mi-am pus problema, asa incat nu stiu ce a facut
mai departe acel barbat.
Dupa un timp......
Sa fi fost primavara, sau toamna ?
Sa fi fost in semestrul urmator, in anul intai, semestrul doi ?
sa fi fost in anul doi ( 2006-2007 ) de facultate ?
Intr-o buna zi, am plecat de la facultate, am iesit pe la intrarea/iesirea
studentilor din strada Doamnei, sector 3, si ne-am indreptat pe jos spre
Biblioteca Nationala, cum ar veni, ca si cum vroiam sa mergem la acel Spring
Time din str. Academiei unde adesea am mers in anii facultatii.
Am ajuns cu colegul meu Cristi Petre, in Pasajul acela care face legatura
si da in Calea Victoriei, mi se pare ca deasupra, Pasajul are acoperis de
sticla de culoare galben-inchis, galben, nu e un pasaj subteran, e langa str. Eugeniu ( ? sau cum se
cheama ) Carrada ( ? ), cum se numeste strada pe care niciodata nu o fixez ca
nume ? undeva in zona unei banci, langa o banca.
In acel pasaj, gang, se afla un fel de restaurant cu terasa si ne-am asezat
la o masa, afara, adica in pasaj erau asezate cateva mese, ca si cum eram la
terasa, desi in fond spatiul era cam ingust, cam "inchis", cam
stramt, am luat Meniul sa il consult, si mancarurile eram putin cam scumpe, ma
uitam si dupa sucuri, apa minerala, si pizza nu aveau !!
M-am asezat la masa pe un scaun cu fata inspre Calea Victoriei, cum ar veni
inspre magazinul Victoria, iar colegul meu Cristi Petre, pe scaunul din fata,
deci privea spre mine.
Dinspre Calea Victoriei, deci din celalalt capat al gangului-pasaj veneau
doi barbati, unul mai in varsta si unul mai tanar.
Nu mai stiu daca cel in varsta, el insusi, sau cel tanar, ducea, purta o
servieta serioasa, din piele ( ? ), care parea mai ales grea, o servieta grea
de "stiinta", destul de mare insa. Barbatul in varsta, puteai jura ca
este Sf. PADRE PIO, si, uitasem sa spun, si in "intalnirea"
anterioara, pe care v-am povestit-o mai sus, din curtea facultatii din Ion Ghica
13, la fel, barbatul in varsta sau insotitorul sau, tovarasul sau, unul din ei
purta o servieta la fel.
Servieta era parca de culoare maro sau grena ( rosu inchis, bordeaux ) ???
Incerc sa imi aduc aminte, nu stiu insa, sa fi fost neagra ???
Sa revin deci :
Sedeam la masa cu meniul in fata, sau asteptam Meniul, si din fata mea,
inspre mine, si la ora aceea si in acel moment, era liniste, era dupa-amiaza,
era o lumina placuta in pasajul-gang, nimeni altcineva nu se afla pe acolo (
incat eu m-am mirat ca nu mai intalnim, colegul meu Cristi Petre si cu mine, si
alti colegi in zona, ei mergeau pe acolo, si cunosteau toate localurile ! )....
si dintr-o data, singurii trecatori, singurele persoane in afara de Cristi si
de mine, acesti doi barbati care vin spre noi, hotarat parca dar parca si
mergand spre a ma/ a ne intalni, trecand pe acolo totusi parca cautand, nu
stiu, atat imi amintesc si in acest fel imi amintesc, senzatiile mele erau
amestecate, "acel" Sf Padre Pio nu mai era asa incruntat, si parca
vorbea cu tovarasul sau, dar in acelasi timp era, se vedea, un om si un barbat
care mergea, circula, cu un tel anume, si nu pentru a se plimba in tovarasia
altui prieten al sau.
Am lasat capul in jos cred,
sau daca nu in jos, am intors capul, am privit in alta parte.
Era a doua oara.
M-am gandit in sinea mea, cand au trecut exact langa si in fata si prin
dreptul mesei noastre, ca poate e un repros, ca parca primesc un fel de repros,
- oare ? - sentiment difuz, nesigur ...
ca ma aflu acolo, in acel loc.
Dupa ce au trecut
barbatii ducand servieta mare, serioasa, grea de stiinta, i-am spus lui Cristi
sa plecam la spring time ca acolo au pizza buna si aici nu au pizza si costa
scump mancarea.
Si Cristi s-a ridicat si am plecat pe jos, in acea blanda dupa-amiaza,
linistita, ce pasnic era Bucurestiul pe acele strazi la ora aceea, o lumina
blanda si senina... am ajuns la spring time si acolo cred ca am luat o pizza
impreuna, sau poate separat, nu mai stiu.
Si acum :
Nu stiu ce am, ce mi se intampla.
Stiu ca, sub impactul emotiei, pot uita.
Asa cum, cand ma rog uneori si sunt nelinistita sau emotionata, adesea
chiar de cuvintele rugaciunii, sau pentru ca ma ro pentru persoane care au
nevoie de ajutor si evoc in minte problemele lor de viata, ma emotionez si uit
cuvintele rugaciunii.
Dar eu spun nu o data, o rugaciune, normal ca nu.
Si cand imi trec emotiile, i-au rugaciunea la citit asa, ca la scoala,
pedagogic.
Ei bine, in Catedrala Sfantul Iosif din Bucuresti, sunt mai multe statui,
cand intru in catedrala, desi la intrarea chiar, dar apoi si inauntru, -
se afla statuia Sf. Anton de Padova, stiu statuile, inconjor Catedrala in
interior, si ma inchin, si ma opresc in dreptul fiecarei statui.
Imaginati-va ca nu imi pot aminti daca in Catedrala exista - si - statuia
Sf. Padre Pio ????
Daca exista statuia lui Padre Pio la catedrala Sf Iosif din Bucuresti,
atunci, trebuie ca m-am oprit si facut cruce.
Dar, de obicei ma opream la Sf Anton de Padova.
La Sf Iosif, La Isus Insusi, la Sfanta Fecioara Maria.
Mai avem statuia Sf Rita a imposibilitatilor, mai avem statuia Fericitului
Ieremia Valahul,....
Pentru ca eu, in anul intai ( an universitar 2005-2006 ) cand in curtea
facultatii din Ion Ghica 13, l-am intalnit, avut in fata pe
"incruntatul" si suparatul Padre Pio - acum ii voi spune asa, in fond
pesemne era chiar sfantul ! - pe moment, imediat, m-am intrebat daca l-am
suparat cu ceva, daca e infuriat pe mine sau daca cineva, nu stiu cine, cumva
s-a rugat "impotriva" mea, s-a plans acestui sfant de mine si daca
da, ce am facut ? ca nu ma stiam ca facusem ceva cuiva.
Totusi, Sf Padre Pio, daca ii priviti fotografiile pe care le avem de la
el, este foarte concentrat la rugaciune, el avea multe viziuni sau duh
inaintevazator, stia tot despre viata fiecarui om care ii intra in Confesional
sa se spovedeasca, stia tot ce facuse un om anume, barbat sau femeie, in cel
loc ( oras, tara, sat, loc ), in ce zi din an, calendar, luna, zi, si la ce
ora, stia ca si cum ar fi fost martor ocular la scena aceea, nu conta din ce
an, din ce loc.
Acum ma gandesc ca, de felul sau Padre Pio, care o iubea mult pe Fecioara
Maria si pe Isus, era tare, tare, tare concentrat, mai ales ca el a luat
credinta mai mult decat serios si lua viata oamenilor foarte, foarte in serios,
mai in serios decat un om isi poate considera el insusi viata sa !!!!
In mare, cam asta ar fi.
Sa fiu sincera, pe moment, Padre Pio mi-a amintit de [...] si nu aveam
amintiri prea placute despre caracterul acestui domn, deloc, dar deloc, sa
zicem, intemeiat.
Asemanarea existã intre [...] si Padre Pio.
Pe moment, m-am gandit, nu cumva [...], curios, o fi venit sa ma vada ca
sunt si eu, in fine, studenta ?
Direct spus, acest domn nu a avut intentii bune cu mine, fata de mine, desi
poate privim diferit lucrurile, si de aceea, si subliniez, intrucat nu mi s-a
parut ca are intentii bune fata mine, si mai direct, mi-a dorit raul acest
domn, de aceea ma gandeam ca nici nu ma gandesc sa il vad in curtea facultatii
!!!!
Dar, impresia aceasta, desi eu am facut deosebirea, insa asemanarea existã,
era puternica, si la fel amintirea foarte neplacuta a lui [...].... si, desi am
vazut ca decat seamana cu [...], dar nu e [...], m-am uitat, abia atunci, mai
atenta la acel domn, la acel "Padre Pio", la acel barbat, si m-am
convins ca nu e [...], totusi cred ca apucasem sa ma uit si intrigata si
nemultumita la el si daca asa a fost, a vazut reactia mea !
In ziua in care am fost la Catedrala Sf Iosif cu Tudor Mirea eram necajita
si am plans in catedrala, am plans, pur si simplu imi dadeau si curgeau
lacrimile si nu am putut sa le opresc !!!!
Aveam multa obida cum se spune, in inima mea in clipa aceea, iar Titi langa
mine in banca ma intreba cine sunt sfintii din statui, si era incantat de
ce vedea in jurul sau, foarte inocent si candid !!!!
In concluzie : M-am rugat ieri noapte, iar alaltaieri m-am rugat Acatistul
Sf Ioan cel nou de la Suceva Mare Mucenic, si Acatistul Sf Teodora de la Sihla.
Dar, uitam sa va spun ca m-am rugat desigur pe 4 si 5, sau numai pe 4
ianuarie 2016, Acatistul BOTEZULUI DOMNULUI ISUS.
In fine, ma rog, nu stau.
Si imi imprim si citesc mesajele Cerului ( pe unele ) sau invataminte pe
care le vedeti pe Myriamir Cenacle de la Divine Volonte de pilda.
Citesc adica din cartile dictate de Isus, instrumentelor Sale.
Si pentru toate persoanele care sunt instrumentele lui Isus m-am rugat ieri
noapte.
V-am povestit cum l-am
intalnit pe Sf Padre Pio, si cine stie, poate era chiar el pentru ca in fond
cine sa fie in locul sau pielea lui ????
V-am povestit
aceasta experienta anume acum, pentru ca, intrucat am rugat sfintii si am
rugat-o pe Sf Nina sa ia alti sfinti si sfinte din Paradis sa vina n ajutorul
persoanelor pentru care o rog, cine stie ?
Este posibil ca si
voi sa intalniti sfinti, - aproape sigur ati mai intalnit pana azi ! - dar cand
cineva se roaga anume, insistent, cu atat mai mult ...A FORTIORI sunt sanse
crescute sa vedeti sfinti sau sfinti ingeri din Paradis....
Sa fiti buni,
linistiti....
Sa nu reactionati ca mine fata in fata cu Padre Pio, cred ca i-am aruncat o
privire, bietul ! si ce mult imi place de el si credinta lui mare !!!!!
Padre Pio e cunoscut, are o figura cunoscuta, dar nu ii cunoastem pe toti
sfintii carora ne rugam, asa de bine, sau deloc.
de aceea v-am
povestit, nu stim, nu stiti cu cine va intalniti, sau pe cine intalniti, sau ce
se poate intampla, pe strada, unde lucrati, si de fapt, oriunde va aflati in
fiecare clipa.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu