Tr : Fwd: buna seara ! continuare(2) program rugaciune 11 ianuarie 2016

Tr : Fwd: buna seara ! continuare(2) program rugaciune 11 ianuarie 2016

Objet :	Tr : Fwd: buna seara ! continuare(2) program rugaciune 11 ianuarie 2016
De :	Olivia Marcov (...)
À :	.......................
Date :	Lundi 11 janvier 2016 19h54

olivia

Le Lundi 11 janvier 2016 19h51, Olivia Marcov <> a écrit :

olivia

Le Lundi 11 janvier 2016 19h49, Olivia Marcov <> a écrit :

olivia

Le Lundi 11 janvier 2016 19h36, olivia maria MARCOV <> a écrit :

- continuare -

Dupa ce va spun cam ce am facut azi, la sfarsit am sa va povestesc, cred ca Dumnezeu mi-a facut semn, ieri noapte....

Deci azi, vazand ca tata e la calculator si cum era ziua lui de calculator ( cred ) l-am lasat in pace, la bucatarie m-am dus si am citit dintr-un Acatist mai "mare" putin, despre Aflarea [ gasirea ] Capului Sf. Ioan Botezatorul.

Nu e prima oara ca citesc, dar se mai uita.

Capul Sf.Ioan Botezatorul a fost taiat, si apoi a fost pierdut si gasit [ regasit ] succesiv de multe ori.

O intreaga peripetie, bietul om, bietul Sf. Ioan !

La un moment dat, in aceasta serie sau sir de pierderi si gasiri ale Capului Sf. Ioan, a fost gasit si, spre deosebire de datile anterioare, Capul a secretat mir sfant, iar oamenii au dat navala, la propriu.

S-a dus si SF. CUV. MATROANA, din manastirea ei sa se inchine Capului Sf Ioan si sa ia mir, si a si luat.

Povestea e destul de lunguta, si vroiam sa o scriu pe blog azi.

Apoi, catre ora 11h00, 11h00 si ceva, la usa a batut cineva, Silviu se pregatea sa iasa din casa, mama nu era acasa si credeam ca poate e ea.

Silviu a deschis si - eu nu m-am dus sa vad - era o vecina, [...]

Silviu a spus ca mama vine intre 12 si 12 jumatate acasa.

Apoi a plecat.

La 12h16 apare mama acasa de la piata.

Ii spun de vecina, nu stia cine poate fi, eu nici atat.

Il suna pe Silviu, - mama, el ii explica, insa mama mi-a spus doar, la intrebarea mea "te-ai lamurit cine era ?", ca s-a lamurit, si punct, nu a dorit sa imi spuna cine era doamna.

[...]

Azi fiind LUNI am cautat sa tin post, dimineata am luat inghititura de Aghiazma Mare si bucatica de paine sfintita, apoi mi-am facut cafeaua, catre, putin spre ora 15h00 am mancat o portocala si 2 felii de paine prajita, apoi am luat un colt mic de paine proaspata si o chifla mica, in forma, cum spun eu, de floricica, mai degraba modelul painicii arata ca o morisca.

Asta a fost hrana mea pe ziua de azi pana la ora asta, 19h01.

De ceva vreme, iar azi a fost mai rau, imi curge ange din nas, din nara dreapta, azi incepuse chiar sa curga, deci pana acum curge, daca imi suflu nasul, dar azi curgea, credeam ca imi curge nasul, cand colo era sange.

Pe la 14h00- pana spre 15h00 am calcat prosoape si 2 fete de perna.

Mama a apreciat, dar mi-a spus ca eu "fac" frumoase rufele cand calc, insa sunt umede si ea trebuie sa le usuce, normal ca ceva nu i-a placut la mine.

I-am spus ca nu am udat prosoapele, si ea mi-a reprosat aburul, da, calcam cu fierul cu aburi si expres l-am reglat la aburi, il umplu cu apa si inghite multa apa ca sa ii faci plinul, cam 250 ml, si imediat se consuma si iar il umpli.

I-am spus ca nu sunt umede daca le calc cu abur, doar fetele de perna le-am umezit separat, udat, inainte sa le calc, pentru ca erau din bumbac greu de calcat.

Am asezat pe calorifere fetele de perna, calcate, nu si prosoapele si am vazut ca mama le-a si pus in debara, unde stau ele, deci le-a apreciat uscate si nu umede.

La 15h25 m-am dus in camera sa incep sa ma rog, dupa putin timp, m-am intrerupt caci nu aveam lumina la veioza, am cautat si schimbat becul, a mers !

Am rostit Acatistul Atotputernicului Dumnezeu intre 15h25 - pana la, catre, ora 17h00.

Si acum, sa nu uit :intre ora 11h00- 14h00 am spus Acatistul Sf. Ioan Botezatorul Proorocul si Inaintemergatorul Domnului, la fel, pentru aceiasi pentru care am spus Ac. Atotputernicului Dumnezeu.

Din experienta proprie, stiu ca e un acatist - stiu ca va spun aproape de fiecare data asa, dar chiar asa si este - puternic, acesta al sfantului Ioan Botezatorul, el L-a botezat pe Domnul Isus in Iordan, Ioan nu a fost chiar asa, cum spunem noi, "oricine", desi orice sfant e important.

Si au fost ani, prin anii 2000 si urm. cand am spus si spuneam acest Acatist, cam pe atunci datez eu, Acatistul nu stiu, sa fi aparut prin 2001 ?

Oricum nu gresesc mult, prin anii 2000 si urmatorii, da, chiar prin 2001, 2002, pentru ca...dar sa nu imi amintesc gresit.

Dupa cativa ani, am luat o pauza, l-am spus mai rar, apoi o vreme deloc.

Dar apoi iar l-am spus, cand si cand, mai rar, insa l-am spus.

Azi l-am spus.

SI ACUM :

Ma intreb daca se intampla numai cand  URMEAZA SA MI SE INTAMPLE CEVA...

Eu i-am spus lui Dumnezeu ca as vrea ca in mod obisnuit El sa imi dea semn*, [ adica mai corect spus ] sa fie cu mine, si nu numai, - cum am vazut eu, inainte ca, inainte de a ma confrunta eu cu vreun eveniment, incident neplacut, sau grav.

Cum au fost visele inainte de boala lui tata in iulie 2015.

IERI NOAPTE : nu cred ca era chiar foarte, foarte tarziu, nu stiu daca trecuse de miezul noptii, dar sa zicem in 10 spre 11 ianuarie 2016 :

Eram pe punctul de adorm, sa "alunec" in somn, cand, brusc, dintr-o data [ in casa, liniste, iar Silviu venise acasa, desi tarziu ], pe perna cred ca - da - tineam capul inspre dreapta, eram intinsa pe/ in pat, si in partea mea dreapta, a fetei, a obrazului, a gatului chiar poate, dintr-o data M-A TREZIT CA UN FEL de atingere, as vrea sa incerc, si sa reusesc sa explic asa o senzatie, pentru ca nimeni nu m-a atins si nu a fost o atingere fizica cum o definim noi oamenii : a fost efectiv ca si cum un "duh", Duh, ar fi sosit langa mine, parca dintr-o data, aproape de obrazul meu, parca s-ar fi "asezat" langa mine, mai exact numai la nivelul capului meu, al fetei mele, atinsa concret, fizic nu am fost, dar senzatia a fost puternica, ca si cum as fi fost atinsa, ciudat, dar cam asa simti.

Eu cred ca era Dumnezeu, asa cred.

Cand ma culc, imi strang parul simplu ( nu in agrafa ) cu mana si il ridic la spate pe perna, uneori imi cade o suvita, pentru ca nu este prins cu nimic.

Si am avut senzatia cand eram cu capul intors spre dreapta, pe perna, culcata, ca mi-a cazut o suvita ridicata la spate, dar suvita nu cazuse, si pe urma suvita nu e asa "grea", asa "puternica", asa tangibila, e mai usoara, e mai diafana, mai ales ca nu am parul lung acum si suvita nu e "grea", iar atingerea de care vorbesc parea si a fost cu un impact mai puternic, desi nu m-a atins, fizic, desi nu m- a durut nimic, desi a fost totusi o atingere ne-puternica, usoara, insa suficient de tare, sa ma scoale, brusc, din atipeala, din momentul in care eram pe punctul sa adorm.

Am mai descris si bine ca am notat.

Dar am notat, sporadic, de pilda mai mult daca / cand va scriu si va povestesc voua.

Pentru ca nici nu stiu bine cum sa explic.

Am mai patit asa, nu era vara ?

Am scris undeva.

Atunci am crezut ca Dumnezeu Tatal a intrat in camera, in sufragerie, candva pe la ora 4, 4 si ceva dimineata, si senzatia, asta doresc sa explic, de atunci, a fost aceeasi CU ATINGEREA DE IERI NOAPTE, acelasi gen de "manifestare" de energie, pentru ca imi e clar ca e vorba de  O ENERGIE NEMATERIALA, CARE INSA SE MANIFESTÃ.

Atunci, in vara 2015, sa fi fost pe la 4 dimineata cum ziceam, s-a manifestat extrem de puternic.

Stiti cum este ?

Este cam asa cum a fost si ieri noapte, dar ieri noapte la proportii mult mai reduse, e ca si cum as putea spune ca ENERGIA aceasta ocupa, se instaleaza, vine INTR-UN PERIMETRU, SAU PE O SUPRAFATA anume, in cazul de ieri, capul, fata mea, si atat.

Cand aceasta ENERGIE, si eu zic ca e Dumnezeu Tatal sau Isus Dumnezeu, cand vine, cum sa spun ? Vine, ca si cum, intr-un fel, atunci ar intra, ar "ateriza", intr-adevar, nu pot spune ca e ca si cum ar veni DE SUS ( desi vine pesemne de Sus ), dar e cam, ca si cum atunci "aterizeaza", cand spun cuvantul aterizeaza, nu ma refer la altitudine, ca ar veni de sus in jos, ci ma refer la ca si cum atunci ar patrunde, intra, sosi.

Nu v-am mai transcris - dar am si scris putin, rar - scrisorile mele catre Dumnezeu, in care ma si tanguiesc, ma plang, ii spun ca am nevoie de El si asa este, si in care adesea ii prezint viata si a altora, si il rog sa il/ o/ ne ajute, sau ii expun ce am citit in presa, cazuri disperate.

Este pacat pentru mine insa, ca eu - si cred, poate nu numai eu - eu, saraca de mine, MA SPERII de sosirea acestei ENERGII, astfel ca nu ma pot bucura de Ea.

Ieri noapte am scos un tipat mic, m-am speriat adica, in clipa in care brusc, am simtit langa mine, aceasta Energie.

Si in scrisori ale mele, - pe acelea poate le stiti - eu sub forme diferite, i-am spus lui Dumnezeu ca organismul omului e prea diferit de DUHUL NEMATERIAL DUMNEZEIESC DUMNEZEU INSUSI, si de aceea noi oamenii ne speriem, ca ne creste tensiunea arteriala, etc.

In acelasi timp insa, tot eu sunt aceea care Il rog pe Dumnezeu sa fie cu mine, sa nu ma lase, sa stea cu mine.

Ieri chiar, ma gandeam cam asa : - dar nu am scris nimic, a fost gand ! - "Dumnezeu, eu Il tot rog sa stea cu mine, trec zilele si El nu sta cu mine, eu Il vreau chiar concret, daca va spun, eu asta i-am si scris, ca El poate TOTUL, deci poate si acest lucru, ce il rog eu - si ma gandeam eu, trece timpul si ce Il rog eu pe Dumnezeu, - ma rog, nu e cazul, - inca nu mi-a venit ceasul, mai trebuie sa ma rog, sau El nu vrea asa pentru mine, nu are asa plan cu mine, si eu trebuie, ajung sa ma resemnez, pana cand nu iti ( nu imi ) mai pasa, si atunci nu mai esti tu, daca nu iti mai pasa, olivia, ce trist, e tare trist, nu vrea sa fie cu mine Dumnezeu!"

Exact asta gandeam eu pe 10 ianuarie 2016 ziua.

Si noaptea, dupa ce in sfarsit am ajuns si eu sa ma bag in pat...

Pentru ca, nici nu intrasem bine in pat, ca ma scoala domnul Vivi ( Silviu ) care a sosit acasa, si bine ca a sosit, sa nu dorm cu grija, sa pot sa adorm, pe urma m-am bagat iar in pat, el si-a aprins laptopul cum procedeaza el la ore tarzii si mai ramane in fata lui mult timp.

Deci Silviu era la laptop, bazaia laptopul si veioza lui era aprinsa.

Eu stinsesem veioza mea si speram sa adorm, si cand sa "cad" in somn, hop ! DUMNEZEU, sau acea ENERGIE se face simtita langa mine.

M-am speriat.

Mi-a parut rau chiar imediat dupa aceea.

Ce sa ma fac eu, daca nu ma pot - poate sunt chiar prea incompatibila ?! - obisnui cu ACEASTA ENERGIE ? Ce sa ma fac, din moment ce tot eu Il vreau pe Dumnezeu ?!

De altfel, e adevarat si faptul ca, Dumnezeu poate fi in orice clipa CU NOI, LANGA NOI, si noi sa nu simtim nimic, si sa nu vedem nimic.

Dar, inseamna ca a vrut sa imi arate ca Este cu mine, noaptea trecuta.

Pe de alta parte, iata, azi, 11 ianuarie 2016 lui tata i s-a facut iarasi rau !!!!!

Astazi cand am recitit Aflarea capului Sf Ioan Botezatorul, - odata, pe cand capul era pierdut, spre a fi regasit, un om, noaptea in vis a fost atins in coapsa de 3 ori de Sf Ioan, - a simtit atingerea, eu asa inteleg din text, un monah, -  si a visat despre capul sfantului pe care ulterior, urmand visul sau, l-a gasit intr-adevar, si despre care el, cel care a visat, habar nu avea !

In vis, sfintii se arata oamenilor.

Gasirea capului sf Ioan, succesiva, ca si pierderile, a fost mereu posibila datorita viselor, uneori numite "vedenii", insa se precizeaza ca e vorba de vise, numite si "prin descoperire dumnezeiasca".

Insa, desi poti sa visezi sfinti, mai ales cand te si rogi, ENERGIA DE CARE VA SPUN, SIGUR E DUMNEZEU, EU ASA ZIC.

E si teribil de manifesta, pregnanta.

Cand a sosit atunci pe la 4 dimineata, in jurul acelei ore, am crezut ca se simte ca un fel de cutremur, dar nu cum se simte concret, stim din experienta un cutremur de pamant, am trait cutremure in Romania si le-am simtit, dar nu asa.

---------- Mesaj redirecţionat ----------
De la: olivia maria MARCOV < >
Data: 11 ianuarie 2016, 18:32
Subiect: buna seara ! (2) program rugaciune 11 ianuarie 2016
Către: ....

Buna seara !

Astazi tata a lucrat, si prea mult, la computer, am ajuns foarte tarziu, de curand, la computer, cand v-am scris mesajul anterior despre Ac. Atotputernicului Dumnezeu, si apoi i s-a facut rau, el zice, de la constipatie, mie mi-a sarit inima, dar si-a revenit, nu putea sta in picioare, pe la, cam dupa 14h00 a inchis computerul, cam intre 14h00 si 14h30 si s-a culcat, a lucrat continuu de dimineata, mama zice la 8h30 dimineata nu lucra inca, dar mi s-a parut mie ca pe la 7h00 cam asa l-am auzit la computer dar nu am deschis usa dormitorului, cum eram adormita, sa vad.

Da, "abuzeaza" de redactarea la computer, si nu e usor ce face, eu incerc sa il fac sa nu stea mult, caci il vad ca nu mai are asa multa putere si oboseste cam prea tare, dar el se incapataneaza, iar [ mama ] imi reproseaza ca unde te asezi tu - deci eu - la computer, nici ca te mai dai [ data ] la parte !!!.

Mama, poate si tata, cred ca eu vreau sa ii ocup computerul si nu e asa, nici duminica nu vreau sa il las, nu e bine sa nu respecti duminica, eu duminica nu lucrez cum vedeti, cand scriu rugaciuni, adica nu fac o munca care sa fie platita, in vreun fel.

Dar el scrie un articol, mama spune ca va fi platit pentru el, ar fi de inteles lucru, dar cred ca tata a tot scris si gratis ceva articole.

Oricum doreste sa publice pentru implinirea a 75 ani de viata, pe 6 mai 1941, iar eu ma straduiesc sa il ajut sa ii implineasca.

Dar, azi ce am facut ?

Am vazut ca ardea de fierbinte computerul, tata se culcase, si eu l-am lasat stins, sa se raceasca bine, si tata sa doarma.

M-am asezat insa tot in dormitor sub icoanele de pe perete, in genunchi, sau pe genunchi, nu chiar "in" genunchi, ca nici nu mai pot, mai ales cu genunchiul drept am probleme, si asa, ma cam doare, cu greu imi schimb pozitia, greutatea corpului de pe un picior pe altul, ma dor si imi intepenesc oasele cand stau in genunchi.

Si altfel stau bine, pe covor, covorul destul de gros, comod, nu pot zice, trebuie sa te nevoiesti putin la rugaciune.

Si am inceput Acatistul, dar ziua a scazut imediat, a inceput sa se intunece, nu chiar afara, dar in camera, si nu mai vedeam, am dat sa aprind veioza mamei si nu mergea, am cautat priza, era in priza, am cautat becul ce are, parea bun, si am luat alt bec, sa incerc, am cautat bec, m-am intrerupt din rugaciune, si ma misc greu, cu greu m-am ridicat de pe jos, de pe covor, in fine, am bombanit eu in soapta ca [...]

Cand am ajuns exact la ultima fraza a ultimei rugaciuni a acatistului, s-a sculat din pat, m-a vazut in genunchi ( biroul, masa de lucru te ascunde, caci biroul este intre recamier si partea de covor unde stateam eu la rugaciune, "pitita", vorba vine, ca nu ma piteam ), nu stiu daca auzise ce bombaneam si nu i-a placut ce spusesem, sau nu ii placea ca ma rog, cred ca i se pare ca sunt necajita ca nu am loc la computer si ca ma rog "contra" lui ca nu ma lasa la calculator, dar nu e deloc asa, eu nu ma rog asa, - presupun insa ca el cam asa gandeste, si s-a dus din pat la usa, si dintr-o data, a inceput sa pocneasca usa dormitorului, o pocnea pur si simplu, eram cu spatele, mi-am zis in sinea mea, sa stii ca l-au apucat dracii ( va spun, cand il apuca !!!! ma sperie !! ) ca ma rog si gandeste ca ma rog, suparata pe el si precis el are "necazuri" de la mine ( el [...]...nu m-ar mira deloc, dar deloc, ba cred ca asa cam gandeste ), si pocnea usa, scurt, puternic, zic, "oare ce urmeaza ?"

Ma intorc si ma uit si il intreb ce are ? asa il intreb cand are draci.

El isi pune mana pe sifonierul care e langa usa si spune ca ii e rau, de fapt si eu l-am intrebat.

Acuma : rau, da, cred ca i s-a facut rau, nu mintea.

Insa mai cred ca are si modul lui tipic de reactie, si mai cred, ca separat de rau, l-au apucat dracii pe mine ca ma rugam, si mai cred iar, ca poate sa fie si modul lui ciudat de reactie, adica i s-a facut rau si a reactionat brutal cum face el, ca sa ma avertizeze.

Intr-adevar ca nu aratã bine deloc, dar deloc......

am sa revin cu povestirea.

Am tipat dupa mama, credeam ca e in baie, sa iasa din baie, a venit Silviu, si l-a tinut, eu nu am putere sa tin un om si inca, un barbat, daca i se face rau.... ! Nu am forta.

L-a condus la baie, la nici 1 metru distanta si a intrat in baie.

Dupa putin a sosit mama acasa.

Poate silviu a anuntat-o, desi ea nu merge cu mobilul la ea.