Autohipnoza si rezolvarea problemelor (Hunter, 1988 ) ( 1 )
Rezolvarea problemelor in stare de hipnozã oferã subiectului posibilitatea sa faca ceva in mod diferit.
Oamenii sunt, de regula, atat de prinsi in cercul vicios al dilemelor lor, incat au impresia cã nu mai existã nicio solutie.
Tehnicile propuse de Marlene Hunter nu sunt altceva decat modalitati de schimbare a sistemului de referintã prin prisma cãruia este privitã problema.
Persoanele care se prezintã la psihoterapie asteaptã un fel de curã miraculoasã care sa le rezolve situatia, ei dorind mai curand sa-i schimbe pe ceilalti decât pe sine, ceea ce reprezintã o cerintã nerealistã.
Hipnoza oferã subiectilor o modalitate neanxiogenã de iesire din starea in care se aflã – un nou mod de abordare a situatiei.
Milton Erickson afirmã cã fiecare om are in el informatia necesarã si suficientã pentru schimbare, iar terapeutul nu face decat sa faciliteze aceastã schimbare.
Tehnica celor trei cutii ( Hunter, 1988 )
Metoda pe care o vom învãta astãzi este foarte simplã, parcã ar fi un joc de copii si, datoritã simplitãtii ei, se potriveste oricãrui fel de problemã.
Mai mult, tehnica fiind simplã, nu va trebui sa irositi energie pentru aplicarea ei, ci doar pentru rezolvarea situatiei care vã frãmântã.
Gânditi-vã, pentru început, la o problemã de micã importantã din viata dumneavoastrã, la un lucru pe care ati dori sã-l faceti mai bine decât îl faceti la ora actualã.
Analizati situatia problematicã, desprinzând elementele ei componente.
Imaginati-vã cã aveti 3 cutii :
Pe prima cutie se aflã o etichetã pe care scrie “Ceilalti oameni”.
Imaginati-vã cã asezati în aceastã cutie toate pãrtile problemei care sunt generate de alti oameni.
Desigur, poate sã aparã tentatia de a considera cã întreaga problemã este generatã de ceilalti, dar, dacã ne gândim mai bine, ne dãm seama cã nu este chiar asa.
Pe a doua cutie “lipiti” eticheta “Fapte” si asezati în ea datele realitãtii obiective.
De pildã, dacã aveti un termen pentru o lucrare, data respectivã va fi asezatã în cutia imaginarã pe care scrie “Fapte”.
Dacã termenul este stabilit de o altã persoanã, schimbati plasamentul revenind la prima cutie ( aceea pe care scrie “Ceilalti oameni” ).
A treia cutie se referã la propria persoanã si poartã eticheta “Eu”.
Aici veti “plasa” reactiile personale si trãirile legate de situatia respectivã, cum ar fi, de pildã, reactia la gândul cã se apropie termenul de predare a lucrãrii.
Îsi vor gãsi locul aici teama, mânia, mândria, tristetea, experientele trecute, dorintele, asteptãrile.
Luati apoi cutia pe care scrie “Ceilalti oameni” si aruncati-o cât mai departe, pentru cã este limpede cã nu îi putem schimba pe ceilalti.
Desigur, ceilalti se pot schimba, dar ei o vor face sub imperiul nevoii lor interioare.
Atentie, nu “aruncati” la cos oamenii care pot fi persoane semnificative în viata dumneavoastrã ( sotul, sotia, copii, pãrinti, prieteni ), ci doar partea lor de contributie la situatia care vã face nefericiti.
Luati acum a doua cutie pe care scrie “Fapte” si aruncati-o de-o parte pentru cã este limpede cã nu putem modifica datele realitãtii obiective.
Situatia se poate schimba, desigur, dar atunci avem de-a face cu un nou set de date obiective.
Dacã analizati acum problema dumneavoastrã, veti constata cã ea are o configuratie diferitã : în primul rând este mai micã, si în al doilea rând au rãmas din ea acele pãrti în privinta cãrora se poate face ceva.
Sã desfacem acum cutia a treia pe care scrie « Eu ».
S-ar putea ca în interiorul ei sã existe anumite elemente care, intr-adevar, nu se pot schimba ( de pilda, nu putem sã ne modificãm vârsta, în cazul în care pensionarea este problema care ne supãrã ).
Unele persoane ar decide sã punã acest element in categoria “Fapte”, desi fiind un factor personal, poate fi plasat în cutia “Eu”.
În cutia a treia “Eu” s-ar putea sã existe si unele elemente care se pot schimba, dar pe care, dintr-un motiv sau altul, nu doriti sa le schimbati.
Nu are importantã care sunt motivele acelea ( egoiste, banale ), trebuie doar sa recunoasteti respectivele elemente, si sa le plasati in cutie intr-un loc accesibil, astfel incat sa le puteti reevalua atunci cand veti dori sa o faceti.
Au mai ramas putine elemente in cutia a treia “Eu”, poate unu sau douã si pe acestea sunteti gata sã le schimbati.
Acesta reprezintã începutul unei rezolvãri constructive a problemei.
Obervati aceste mici pãrti ale problemei, pãrti pe care doriti sã le schimbati si începeti prin a opera prima modificare.
Curând veti fi surprinsi sã constatati cã lucrurile care vã deranjau nu mai constituie o “problemã”, ci doar o situatie pe care o puteti stãpâni foarte bine.
( Extras din Hipnoterapia, Teorie si Practica, Irina Holdevici, Ed.Dual Tech, Bucuresti, 2004 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu