Sanatate si boalã. Catre o medicina a omului sanatos ( 2 )
Un inventar al problemelor de sanatate
Fiecare individ ar trebui sa stie in prezent, care sunt principalele probleme de sanatate caracteristice secolului, care sunt tendintele morbide si bolile predominante, sau cum spun medicii, prioritatea.
Existã, desigur, o particularitate patologicã a fiecãrui secol, deci si a timpului in care trãim.
In mare parte, cunoasterea si controlul acestor probleme de sanatate si de boalã sunt in functie de progresul tehnic-stiintific actual si de conditiile economic-sociale ale fiecarei tari, de sistemul sãu de organizare a ocrotirii sanatatii si a asigurarii asistentei medicale.
Multe depind insa si de modul de viata, de cultura medicala a populatiei, cum ne menajãm sanatatea, cum ne hranim, de igiena muncii fizice si psihice, de modul cum ne odihnim si ne organizãm timpul liber, de modul cum trãim si respectãm mediul ambiant.
Existã factori nocivi care tin si de unele aspecte ale vietii moderne : sedentarismul, recurgerea la o hrana abundenta si prea mult rafinata, obezitatea, abuzul de medicamente ( patologia medicamentoasa ), accidentele de circulatie, suferintele create de zgomotul citadin, poluarea aerului in orase, adaptarea insuficienta la conditiile vietii urbane, fumatul tutunului, abuzul de bauturi alcoolice.
Iata exemple de conditiile nocive pentru sanatate, de factorii de risc, caracteristici epocii actuale.
Spunea un mare cardiolog scandinav : “Experienta a aratat cã Homo Sapiens nu este totdeauna o creaturã rationalã si nu se lasã usor lipsit de dorinta sa si de plãceri, chiar cand acestea constituie o amenintare pentru sanatatea sa”.
De aici se nasc marile probleme de sanatate, si anume patologia actuala predominanta a secolului :
1. bolile cardiovasculare,
2. tumorile,
3. accidentele,
4. bolile de nutritie si digestie,
5. bolile psihice,
6. patologia prin medicamente,
7. bolile reumatice,
8. bolile alergice,
9. alcoolismul,
10. tabagismul,
11. bolile infectioase, etc.
Cunoasterea acestui “Inventar patologic” va rezulta si din capitolele urmatoare, dar mai ales trebuie sa fie retinute elementele corectoare si preventive.
Sensul larg al medicinii preventive
Nu mai incape nicio indoiala cã medicina modernã va deveni din ce in ce mai mult preventivã, indreptandu-se spre o medicinã a omului sanatos, fara sa neglijeze nicidecum marile ei obligatii terapeutice, de a vindeca si recupera omul bolnav.
Toti medicii recunosc cã perspectiva apartine insa prevenirii bolilor, ceea ce rezultã si dintr-o anchetã facuta cu cativa ani in urma de o revista medicala franceza, printre 38 de somitati ale Medicinii din Franta, cu tema : “Medicina de acum, pana in anul 2000”.
Fiecare interlocutor a apreciat, pentru specialitatea sa, profilaxia drept un obiectiv major al viitorului.
Citãm cateva din aceste previziuni :
In Medicina copilului orientarea spre prevenire, deja evidentã de pe acum, se va amplifica si mai mult, incepand mult mai devreme, prin sfaturi pentru o procreare normala, Consultatia genetica prenatala.
In domeniul bolilor de rinichi, un obiectiv important va fi prevenirea insuficientei renale cronice ( in prezent tratata – in mod costisitor – prin rinichi artificial, si prin transplant de rinichi ).
In Medicina interna, orientarea majora va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter degenerativ :
1. arterioscleroza,
2. cardiopatia ischemica,
3. reumatismul degenerativ.
In domeniul nutritiei : prevenirea obezitatii si a diabetului.
Suprimarea treptata a fumatului va reduce, cu cel putin 80 % morbiditatea prin cancer pulmonar.
O folosire cumpatata a bauturilor alcoolice, cu evitarea limitei toxice, va preveni un mare numar de ciroze hepatice care, in unele tari, ca Franta, contribuie cu o mortalitate considerabila ( 57,2 la 100 000 de locuitori / an ).
Profilaxia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi, cum ar fi prezentarea la vaccinari contra bolilor infectioase, la microfotografii, etc., sau privita ca o obligatie plicticoasa, de a face control din cand in cand.
Trebuie sa ne bazam pe o profilaxie activa, pe participarea intregii populatii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viata care asigura sanatatea, protectia mediului inconjurator, dobandirea unei culturi medicale ( Educatia sanitara ).
Sanatatea nu poate fi conceputã ca un simplu dar, ci ca rezultatul unor preocupari cotidiene din partea fiecarui individ, si a unei indelungate educatii.
Nu este suficient sa orientam profilactic gandirea medicala si actiunile medico-sanitare, ci este nevoie sa convingem si populatia de valoarea si rentabilitatea profilaxiei.
In programul de dezvoltare a tarii noastre se prevede clar, pe plan sanitar :
“In domeniul ocrotirii sanatatii se va pune accentul pe organizarea actiunilor profilactice de identificare si prevenire a cauzelor care influenteaza negativ sanatatea vietii”.
A devenit din ce in ce mai evident cã orizontul actiunilor profilactice s-a largit considerabil, si a capatat totodata si profunzime.
Putem sa actionam profilactic la mai multe niveluri :
( 1 ) Un prim nivel este profilaxia primarã, care urmareste de plano, protectia si promovarea sanatatii, prin diferite masuri.
Astfel :
1. obtinerea si controlul unei ape potabile corespunzatoare,
2. fluorizarea apei, pentru prevenirea cariei dentare,
3. prevenirea gusei endemice, prin distribuirea de sare iodicã, in anumite regiuni predispuse cu endemie crescuta,
4. masuri pentru impiedicarea impurificãrii aerului,
5. suprimarea factorilor nocivi din mediul de munca,
6. controlul si protectia gravidelor pentru nasterea unor copii sanatosi,
7. examinari periodice ale muncitorilor in intreprinderi,
8. vaccinari preventive,
9. educatia sanitarã a populatiei.
( 2 ) Al doilea nivel, la care se poate inca actiona profilactic, este profilaxia secundarã, care cuprinde :
( a ) Masuri pentru depistarea precoce a bolilor, pentru a impiedica cronicizarea, in special a celor care necesita timp mai indelungat pentru vindecare, sau au o tendintã la cronicizare.
( b ) Tratamentul precoce al bolii, descoperita in stadiul ei cat mai incipient, printr-o prezentare timpurie la medic, in asa fel ca o boala surprinsa si vindecata de la inceput, sa nu mai fie urmata de complicatii sau sechele.
( 3 ) Tot actiuni preventive pot fi desfasurate si la al treilea nivel – profilaxia tertiara – prin care urmarim recuperarea cat mai rapida a bolnavului, gratie unor tratamente speciale, in asa fel ca sa-si redobandeasca capacitatea de munca anterioara bolii.
In aceasta a 3-a faza, Medicina poate sa joace insa un rol profilactic pentru :
1. prevenirea incapacitatii de munca,
2. pentru evitarea pensionarii si
3. a invaliditatii din cauzã de boalã.
Am dat aceste exemple, pentru a convinge cã Medicina actuala urmareste tot timpul teluri preventive, care fac parte integranta din ingrijirea medicala totala, la nivelul fiecarui act medical.
Resursele si rentabilitatea profilaxiei sunt foarte mari, si inca insuficient explorate.
Lungul drum strabatut de profilaxie se apropie de marile ei realizari : prelungirea duratei medii a vietii active.
Fiecare poate sa constate cã procesul de imbatranire se dezvoltã in prezent mult mai lent.
Astfel, la aceeasi varsta cronologica, persoanele de astazi apar cu circa 10-15 ani mai tinere decat parintii lor.
In prezent, Medicina moderna este in curs de indeplinire a unui vechi deziderat al omenirii, exprimat de Benjamin Franklin ( 1706 – 1790 ) in modul urmator :
“Toate bolile pot fi prevenite ori vindecate, inclusiv cele ale batranetii, si nimic nu ne poate impiedica sa ne prelungim viata, dupa dorintã, pana la cea a varstelor antediluviene”.
( Extras din Medicina pentru Familie sub redactia Prof.dr.Marin Voiculescu, membru corespondent al Academiei R.S.R., Autori : Acad.prof.dr. Ana Aslan, dr.Bungetianu, farm. O.Bojor, [...] prof.dr.M.Voiculescu, Ed. Medicalã, Bucuresti, 1986 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu