Pestera din Betleem (crestinortodox.ro, Newsletter)
Pestera din Betleem este unul dintre cele mai importante locuri crestine de inchinare din Tara Sfanta, alaturi de Sfantul Mormant, din Ierusalim.
Biserica cea mare din Betleem se afla zidita pe locul pesterii in care S-a nascut Mantuitorul Iisus Hristos, din Fecioara Maria, drept pentru care aceasta este si una dintre cele mai vechi biserici crestine din lume.
Biserica Nasterii Domnului se afla in partea de rasarit a orasului Betleem, la mai putin de zece kilometri de Ierusalim.
Complexul monahal actual, acoperind aproximativ douasprezece mii de metri patrati, include, alaturi de biserica cea veche, o manastire ortodoxa greceasca, o alta catolica si o alta armeneasca.
In orice zi a anului, pelerinul care ingenuncheaza si se roaga in pestera din Betleem simte emotia marelui praznic al Nasterii Domnului, bucuria credintei izvorata din Intruparea Fiului lui Dumnezeu.
Astfel, in pestera cea sfanta din Betleem este un Craciun continuu, fiecare pelerin cantand colindele neamului sau.
Pestera din Betleem
Nasterea dupa trup a Mantuitorului este relatata in Evangeliile scrise de Sfintii Apostoli Matei si Luca.
In pofida micilor diferente, care intaresc veridicitatea celor relatate de cei doi, amandoi Evanghelistii afirma faptul ca Hristos S-a nascut in Betleem si ca a crescut in Nazaret.
Evanghelistii spun ca Fecioara Maria L-a nascut pe Iisus Hristos intr-o "iesle", nefacand precizarea daca locul acesteia era intr-o "pestera" sau intr-un "staul": "Si a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei" (Luca 2, 7).
La mai putin de un secol distanta insa, atat Sfantul Iustin Martirul si Filosoful, cat si scrierea apocrifa "Protoevanghelia lui Iacov", mentioneaza cuvantul "pestera" ca loc al nasterii.
Aceasta nu este nici o contrazicere, caci, dupa cum era obiceiul in acea vreme, casele sa ridicau in fata pesterilor care se gaseau in zona, astfel incat pestera sa poata fi folosita drept staul pentru animale.
Potrivit traditiei Bisericii Ortodoxe de Rasarit, Mantuitorul Iisus Hristos s-a nascut intr-o pestera, iar nu intr-un staul de vite, dupa cum marturiseste si condacul Nasterii Domnului, zicand: "Fecioara astazi pre Cel mai presus de fiinta naste, iar pamantul pestera Celui neapropiat aduce."
Staulul in care S-a nascut Hristos era instalat intr-o pestera / grota, iar comentatorii sunt cu totii de acord asupra acestei localizari.
Prima mentionare a pesterii din Betleemn, cinstita drept loc al Nasterii Domnului Hristos, apare astfel in scrierile Sfantului Iustin Martirul si Filosoful, datand din jurul anului 160.
Acest sfant a identificat pentru intaia oara grota ce se afla sub biserica drept pestera sfanta, adica locul Nasterii lui Hristos.
Spre intarirea acestuia vine si traditia crestina, prin scrierile lui Origen si ale lui Eusebiu, scrieri datand inca din secolul al III-lea.
Sfantul Ioan Damaschin, in Canonul scris pentru Nasterea Domnului, spune: "Ai venit sa opresti pacatul in pestera saraceasca."
Asupra acestor cuvinte, aplecandu-se Sfantul Cuvios Nicodim Aghioritul, spune si el ca Hristos s-a aratat magilor "intr-o pestera foarte simpla, infasurat cu scutece proaste".
In secolul al IV-lea (anul 326), Sfantul Imparat Constantin si maica sa, Sfanta Elena, hotarasc zidirea unei biserici deasupra pesterii din Betleem. Aceasta prima biserica a Nasterii Domnului, sfintita in data de 31 mai 339, avea un plan octogonal si era pozitionata chiar deasupra pesterii.
In centrul acesteia, o gaura larga de patru metri, inconjurata cu o balustrada, oferea o privire de ansamblu asupra pesterii.
In anul 530, biserica ridicata de Sfantul Constantin cel Mare a fost distrusa de catre imparatul Justinian, pentru a putea ridica, in locul ei, o biserica mult mai incapatoare, pastrata pana astazi.
In anul 614, pestera si biserica cea mare din Betleem scapa din mainile distrugatoare ale persilor numai datorita unei reprezentari ample a celor trei magi de la Rasarit, care apareau imbracati in haine persane.
In data de 6 iunie 1009 armata cruciatilor cucereste Ierusalimul si dezrobeste regiunea.
Mai tarziu, intre anii 1165-1169, biserica cea mare din Betleem si pestera Nasteri sunt reparate si reimpodobite, lucru mentionat de o inscriptie greaca, pastrata in absida nordica a bisericii.
Catapeteasma cea mare a bisericii a fost lucrata in Tara Romaneasca, pe cheltuiala domnitorului Serban Cantacuzino.
Cutremurele de pamant din anii 1834 si 1869 vor distruge mobilierul vechi de lemn al pesterii.
In anul 1847 este furata steaua de argint care marca pana atunci locul exact al Nasterii Pruncului Hristos, lucru ce agraveaza situatia politica a locurilor sfinte.
In anul 1852, grija asupra Bisericii Nasterii Domnului este incredintata romano-catolicilor, armenilor si grecilor ortodocsi, acestia din urma ingrijindu-se si de pestera Nasterii.
Biserica cea mare are trei altare. Marele altar estic, alaturi de cel din partea sudica, apartin grecilor, in vreme ce altarul nordic apartine armenilor, fiind inchinat celor Trei Magi, care si-au legat caii in apropiere. Sub altarul central se afla pestera Nasterii, iar din altarele laterale se coboara in pestera subterana, pe scari sapate in piatra.
In pestera cea sfanta, care nu are mai mult de zece metri patrati, in partea de rasarit, se afla un mic altar, insemnat cu o stea de argint.
Aceasta stea, incrustata intr-o mare lespede de piatra, marcheaza locul exact in care a fost asezat Pruncul Iisus Hristos.
Inscriptia de pe marginea stelei de argint marturiseste: "Aici S-a nascut Iisus Hristos, din Fecioara Maria. 1717." Inscriptia este scrisa in limba latina
Potrivit unor istorici, steaua de argint din Betleem ar fi fost donata de Sfantul Constantin Brancoveanu sau de Stefan Cantacuzino.
Steaua de argint are patrusprezece colturi, fiecare reprezentand cele patrusprezece neamuri, cate au fost de la Avraam la David, apoi de la David la stramutarea in Babilon, si apoi de la stramutarea in Babilon pana la Hristos.
Locul nasterii este strajuit de cincisprezece candele care ard in permanenta: sase candele apartin grecilor ortodocsi, cinci apartin armenilor si patru apartin catolicilor.
Podeaua pesterii este pavata in intregime cu marmura, mobilierul din lemn datand din perioada de dupa incendiul din anul 1869. Portile de bronz ale celor doua intrari dateaza inca din vremea imparatului Iustinian (secolul al VI-lea).
Din pestera Nasterii pornesc o serie de trepte ce duc intr-o capela laterala, numita "Capela Ieslei", ingrijita de romano-catolici.
Pestera din Betleem, chip al pesterei de pe Golgota
Intreaga iconografie ortodoxa prezinta Nasterea Domnului ca avand loc intr-o pestera.
In icoana Nasterii Domnului, pestera din Betleem se arata drept chip al pesterii mormantului si al iadului celui intunecat, unde Mantuitorul va cobora cu trupul si cu duhul, dupa moartea Sa pe Cruce.
Astfel, in iconografia ortodoxa, in pestera din Betleem, pruncul Iisus Hristos nu este infasat in scutece, cum ar fi firesc, ci este invelit in giulgiu si asezat intr-o racla din piatra, chip al mormantului celui rece.
Inca din pestera Nasterii, Maica Domnului se intristeaza, aducandu-si aminte de proorociile mesianice ale Vechiului Testament, care vorbesc despre Patimile pe care le va indura Fiul lui Dumnezeu intrupat.
Astfel, ea nu se bucura, ci mai ales se intristeaza, ascunzandu-si chipul.
La randul lor, animalele prezente in pestera intrupeaza deja una dintre profetiile mesianice: "Boul isi cunoaste Stapanul si asinul ieslea Domnului sau, dar Israel nu Ma cunoaste; poporul Meu nu ma pricepe" (Isaia 1, 3).
Pestera din Betleem, chip al lumii noastre
Pestera simbolizeaza lumea cazuta in pacat, caci locul din pestera este unul intunecat, unul lipsit de lumina.
Astfel, pestera nu este locul pentru viata cea adevarata, ci un loc din care omul trebuie sa iasa, iar intunericul ei trebuie sa fie biruit de lumina.
Hristos este "Lumina lumii", lumina aflata in contradictie cu intunericul lumii, inchipuit de pestera.
Atat filosofii antici, cat si parintii Bisericii sustin ca pestera este chip al lumii noastre.
Sfantul Teofilact al Bulgariei, talcuind Nasterea in pestera si asezarea lui Hristos in iesle, spune ca El a venit in lumea aceasta "pentru ca ieslea este lumea".
Astfel, Intruparea lui Dumnezeu Cuvantul reprezinta intrarea Lui in lumea noastra, care este o lume cazuta in adancul rautatii si in intunecimea pacatului, salasluind ca intr-o pestera.
Dumnezeu, lumina fiind, nu s-a temut de cele mai intunecoase locuri ale pamantului si ale pacatului: "Dumnezeu este lumina si nici un intuneric nu este intru El" (I Ioan 1, 5). "Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o" (Ioan 1, 5). "Intunericul se duce si lumina cea adevarata incepe sa rasara" (I Ioan 2, 8).
Teodor Danalache”
Sursa : Newsletter Crestinortodox.ro din 16 Decembrie 2013, 7h50 AM, cu titlul “Steaua de la Betleem”.
http://www.crestinortodox.ro/craciun/pestera-betleem-128003.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu