Puterea
care nu ascultã (Fericirea de a cunoaste Calea), Pr Arsenie Boca
In
vremea aceea, Samuil trimis a fost de Domnul catre Saul sa-i spuna :
“Adusu-mi-am aminte de cele ce a facut Amalec lui Israil, cum i s-a impotrivit
in cale, cand venea din Egipt. Mergi acum si bate pe Amalec...si nimiceste
toate ale lui. Sa nu iei de la ei nimic pentru tine, ci nimiceste-i si dã
blestemului toate cate le are. Sa nu-l cruti, ci sa dai mortii : de la barbat
pana la femeie, de la tanar pana la pruncul de tzâtzã, de la bou pana la oaie,
de la camila pana la asin” ( I Regi 15, 3 ).
Aceasta era
porunca lui Dumnezeu catre Saul, care purtand sabie a primit in ascultare o
treaba de sabie.
“Dar Saul si
poporul ( iarasi au facut de capul lor ) au crutat pe Agag, regele lui Amalec,
pe cele mai bune oi si din vitele cornute, mieii ingrasati si tot ce era bun
n-a vrut sa piarda.
Iar toate
neinsemnate si rele le-au pierdut.
Atunci a fost
cuvantul Domnului catre Samuil, zicand : « Imi pare rau ca am pus pe
Saul rege, caci el s-a abatut de la Mine si cuvantul Meu nu l-a implinit” ( I
Regi 15, 8-10 ).
Iata
cum, de la neascultare incepe caderea de la Dumnezeu si greselile se tin lant,
una dupa alta.
Oare pentru
niste miei si oarece vite cornute si pentru ca razboinicii au crutat pe capetenia
lui Amalec, sa se fi suparat Dumnezeu asa de tare incat sa se tanguie omului
ca-i pare rau de ce a facut, punand pe Saul rege ?
Sfanta
Scriptura, cartea lui Dumnezeu, are litera si are duh.
De aceea si
citiri sunt doua.
Daca-ti
dezleaga El, Dumnezeu, taina ascunsa in litere, te pricepi, daca nu ti-o
dezleaga, nu pricepi decat litere.
Astfel, cufundându-ne in urmã, peste
rostogolul veacurilor, dãm de vedenia lui Avraam ( Facere 15 ) :
12. La asfintitul
soarelui, a cazut pe Avraam somn greu, si iata ca l-a cuprins intunericul si
fricã mare.
13. Atunci a zis
Domnul catre Avraam : “Sa stii bine ca urmasii tai vor nemernici in pamant
strain, unde vor fi robiti si apasati patru sute de ani.
14. Dar pe neamul
acela, caruia vor robi, il voi judeca Eu, si dupa aceea vor iesi, sa vina
aicea, cu avere mare.
15. Iar tu vei
trece la parintii tai in pace si vei fi ingropat la batraneti fericite.
16. Ei insa se
vor intoarce aici in al patrulea veac de oameni, caci nu s-a umplut inca masura
nelegiuirilor Amoreilor”.
Ce sa fie
cuvintele acestea ?
O
descoperire facuta lui Avraam, un cuvant al lui Dumnezeu catre om, care
dezvaluia purtarea Sa de grija, cu care ocarmuieste neamurile peste veacuri,
inspre o ispasire si o mantuire a neamurilor.
Cuvantul acesta al lui Dumnezeu,
spus lui Avraam cu sute de ani in urma, venea sa se implineasca in zilele lui
Saul.
De aceea, asa
a fost cuvantul Domnului catre Saul, prin Samuil, zicand : “Adusu-mi-am aminte de cele ce a facut Amalec lui Israel...cand venea din
Egipt.
Mergi acum ( I
Regi 15, 2-3 ) si bate pe Amalec si nimiceste toate ale lui”.
Cuvantul acestei ocarmuiri a lui Dumnezeu nu l-a ascultat regele, si de
aceea S-a suparat Dumnezeu si I-a parut rau ca l-a pus rege, caci nu I-a
implinit porunca intocmai, cuvantul care arcuia Voia Sa peste veacuri, si
“acum” atingea din nou pe oameni.
*****
In
duhul Parintilor
Dupa alt inteles, Saul este tot
omul, e toata mintea, e tot sufletul daruit de Dumnezeu, prin Taina ungerii cu
Sfantul Mir, rege peste Israil.
El primeste
poruncã sa poarte razboi cu Amalec, prin care se intelege diavolul, si sa-l
piarda dimpreuna cu tot ce are el : femeile – placerile, pruncii lor – puii de
drac, dobitoacele – patimile contra firii, cu un cuvant toate ale lui Amalec,
care a impiedicat iesirea din robia lui Faraon, care este alta icoana a
diavolului.
Nici Saul al noatru, din noi din fiecare, nu asculta, nu
implineste porunca, ci crutã tocmai capetenia si ceva vite mai aratoase ale
lui.
Nu omoara
capetenia relelor cu ascultarea de Dumnezeu, nu omoara dobitoacele cele mai
arãtoase, patimile cu chip nevinovat, dar care tot patimi sunt, desi poarta tot
piele de miel, sau chipul nevinovatiei.
Noi, neamul
cel crestinesc, noul Israil, in cele trei Taine prin care intram in marea obste
crestina : Sfantul Botez, Ungerea cu Sfantul Mir si Sfanta Impartasanie, suntem
unsi : preoti, regi si imparati peste patimi.
Deci,
uniti inlauntrul nostru si intreolalta in cuvantul lui Dumnezeu, am primit
porunca si puterea de a omori pe Amalec cel de duh, si toate ale lui sa le dam
pierzarii.
Iar daca facem ca Saul si n-ascultam, sa batem razboiul dupa porunca si
puterea data noua de sus, atarna asupra noastra, ca o sabie, parerea de rau a
lui Dumnezeu ( Facere 6, 6 ).
Extras din Parintele
Arsenie Boca, Fericirea de a Cunoaste Calea, Se tipareste
cu binecuvantarea Prea Sfintitului CALINIC Episcopul Argesului, In zilele drept-credinciosului
nostru Parinte Justin Parvu – staretul manastirii Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil, Apare sub ingrijirea Manastirii Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil,
Ed.”Credinta stramoseasca”, Difuzarea se face numai prin “PELERINUL” – IASI ;
Stradela Gradinari 39 ; Bl.B2 ; Sc.B; Et.3 ; Ap.3 ; cod 6600, Editura primeste
spre tiparire: carti, manuscrise, poezii, casete video si audio; toate cu continut
ortodox, Editura cere ajutor financiar (sponsorizare) pentru a putea continua
tiparirea de carte bisericeasca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu