Pelerinaj, samedi le 5 Juin
2004. Moastele Sf.Anton de Padova la Bucuresti
Objet :
|
pelerinaj
|
De :
|
Olivia Marcov (...)
|
À :
|
Sorin tilie ;
|
Date
:
|
Samedi 5 juin 2004 11h05
|
Buna SORIN !!!!!!!!!!!!!
Sa incep cu vremea : ieri a fost o zi
frumoasa cu ceva soare, insa azi, inca de dimineata este innorat si mohorat
inca o zi grise....inca si ploua marunt......
Nu stiu daca la noi in tara exista
posibilitatea de a vinde o casa cumparata pe credit cand esti in curs de
achitare a ratelor. Ca sa faci credit insa ti se pretinde sa ai un salariu de
un montant care sa fie la un nivel anume, mai degraba ridicat, sub anumite
nivele de salarizare nici nu poti imagina ca ai putea contracta credit.
[...]
Actualitatea si un eveniment spiritual
de importanta este la noi in tara faptul ca in aceasta saptamana (care tocmai
s-a incheiat) am avut la Bucuresti, la Biserica Catolica (Catedrala Sf. Iosif )
moastele Sfantului Anton de Padova. In aceasta dimineata inteleg ca moastele
plecau din Bucuresti catre Constanta, dupa ce mai inainte de sosirea la noi au
trecut prin Cluj si alte orase mari ale tarii.
Ieri am fost si eu si am stat fireste
la rand (3 ore si 20 minute), randul se forma din fata liceului meu (liceul
Balcescu sau Sfantul Sava) - a fost un prilej stand la rand sa revad liceul si
sa-mi reamintesc emotiile examenului de intrare, anii de liceu, anul terminal
si apoi anii in care Silviu la randul sãu a invatat si a absolvit tot acolo, la
acelasi liceu. Acum, ma uitam, pe aceeasi poarta pe care intram de dimineata la
ore noi elevii, pe acele timpuri, imbracati in sarafane (fetele) si in costume
(baietii), cu matricole cusute, cu pulovere sau , in cazul fetelor cu ciorapi numai
in culori inchise (sau culoarea piciorului) - asa erau atunci exigentele la
tinuta, asa era permis. Acum elevii, elevele sunt in tinuta decontractata, cu
maieuri fara spate, cu blugi cu talie joasa, cu masini quatre- quatre intra
pana in curtea scolii, fireste hainele au si culori vii, intense, (roz aprins,
sau alte culori). Nu se mai face control la poarta liceului nici pentru
matricola nici pentru bentita alba de pe cap (in cazul fetelor).
Este foarte adevarat ca noi, generatia
mea, am avut totusi o mare libertate (in primul rand o libertate spirituala) in acel
liceu, cu exceptia rigorilor impuse pentru tinuta vestimentara si
comportament. Desi anii aceia (1982-1986) au fost ani grei (date fiind
timpurile in tara), acel liceu a reusit sa ne reduca din povara acelor ani sau
ne faca sa nu-i simtim. desi iarna era frig in liceu, odata a fost atat de frig
incat s-au spart caloriferele si apa s-a deversat pe jos, pe culoare, pe scari,
pe parchetul claselor. Intr-un week-end profesoarele au carat apa cu covoarele
si luni cand noi am venit la cursuri parchetul era ud de atata apa si fireste
nu era nici un pic de caldura in sala de clasa. Afara temperatura era coborata
mult sub minus X grade celsius, in plina iarna. Ma intreb si astazi cum de nu
m-am imbolnavit de reumatism si uneori cand este frig (si azi) in casa si cand
(rar) se intampla sa simt vreo mica durere difuza la un picior, ma intreb daca
nu mi se trage din acei ani ...dar nu numai din liceu ci si din casa, din
apartament unde nu era mai multa caldura....
Altminteri nu ma pot impiedica sa ma
intreb daca tineretea adolescentilor nu este chiar o minune, pentru ca noi
atunci, in ciuda tuturor rigorilor si greutatilor eram totusi entuziasti si nu
ne lasam coplesiti cu una cu doua. Bref, fiecare era mandru ca este elev al
acelui liceu si nimeni nu cracnea. Pot spune ca daca ceva mi-a placut cu
adevarat deosebit de mult si am iubit neconditionat in Romania, au fost acei
ani de liceu, acel liceu cu toata istoria lui , si cu corpul enseignant care a
fost extraordinar cu noi elevii.
Cam asa s-a petrecut timpul cat am stat
la rand in asteptarea intrarii in catedrala Sf Iosif, asteptand sa ajung
inaintea sfintelor moaste. Depanand (in gand) amintiri din vremuri trecute.
Dupa ce am inaintat in rand si am ajuns aproape de intrarea in biserica, mi-au
redevenit vii in minte amintirile de la scoala primara, catolica din algeria.
In fata bisericii erau maicute, calugari si aveam impresia ca le revad pe Soeur
Dominique, Soeur Renée, Soeur Suzanne si pe celelalte bune maicute catolice din
anii copilariei.
Sa-ti descriu moastele : in fata
altarului din biserica (pe culoarul central) era asezat, pe un soclu, bustul
din aur sau aurit (nu stiu exact, cert este ca avea culoarea aurului) al
Sfantului Anton de Padova, cu bratele deschise, cu mana dreapta ridicata in
semn de pace (degetele mainii indicau pacea si binecuvantarea) si o floare de
crin era sprijinita tot pe bratul drept in dreptul incheieturii cotului, apoi,
in mana stanga tinea o carte (Sfanta Scriptura), iar pe carte se afla asezat un
Felinar (Lumina, intelepciunea). Acum nu sunt sigura, dar am auzit ca in
Felinarul acela s-ar fi aflat propriu-zis moastele Sfantului. Floarea de crin
care apare nedezlipita de figura, si de stauia Sfantului Anton in orice
imprejurare (in cartile de rugaciune sau in reprezentarea sfantului din statui)
simbolizeaza copilul, copiii, viata in general.
Se pare ca acest Sfant avea un suflet
atat de bun si de curat incat insusi mantuitorul Isus Cristos a coborat in chip
de copil ( de prunc) in bratele acestui Sfant - intotdeauna redat cu Pruncul
Isus in bratele sale.
Se pare ca dupa moartea sfantului Anton
a ramas intreaga si neputrezita, perfect conservata - limba acestuia.
Oamenii inaintau rand pe rand in fata
moastelor, unde decat atingeai bustul nu aveai timp sa stai sa te rogi caci
asteptau si alti oameni afara sa intre. Fiecare atingea de bust, cate o haina,
o batista, unii chiar geanta, sau alta haina. De sarutat nu puteai ajunge sa
saruti bustul, moastele, decat daca erai foarte inalt, caci era asezat la o
inaltime oarecare.
Este pentru prima oara ca aceste moaste sosesc la noi in
tara.
Dupa ce le-am atins si eu, m-am asezat
pe un scaun in biserica si am mai ramas in apropierea acestora un timp. cand am
vrut sa plec, a inceput Liturghia, cu muzica de orga (care pe mine intotdeauna
m-a vrajit) si am ramas la slujba. Era biserica plina de crini mandri, inalti
si galbeni si verzi, vigurosi, tineri, vazele de flori erau umplute cu manunchi
de crini, si oamenii cumparau si ei crini din fata bisericii, intrau cu ei in
biserica si le sfinteau (florile) la moaste.
Spune Sorin , caci tu citesti mult, ai
citit sau ai auzit cumva de cartea " Mesagerul
regelui ( sau imparatului)
" - scrisa de Franz Kafka ??????
In timpul liturghiei preotul a facut referire la aceasta
carte, ca o metafora.
Luni, iti voi trimite prin Posta
(scrisoare) iconite sfintite ale Sfantului Anton de Padova - ti le
trimit sa-ti aduca si sa va aduca, realizari, sanatate, impliniri, bucurie
si dragoste - intotdeauna si in casa, in familie, dar si in viata ta personala
pentru dorintele tale personale si legitime de la viata.
Cam acestea sunt ultimele vesti de la noi.
Ma bucur ca esti la tara, intr-o casuta
linistita si frumoasa, la aer curat, in aceste zile de week-end.
Cele mai sincere si frumoase ganduri iti trimit,
iar parintilor multa sanatate si complimente,
Olivia.
Sorin Tilie <...> wrote:
Buna Olivia,
pe aici este mai cald, ieri a fost soare, astazi este inorat...
in legatura cu recursul la credit, pe
aici este foarte utilizat pentru a cumpara case, mai ales ca aceasta reprezinta
investitia unei vieti, dat fiind pretul exorbitant unde au ajuns apartamentele
(min 100 000 de euros)
avantajul este ca in loc sa plateasca
chiria, plateste ratele la credit, deci chetuielile sint aproape aceleasi.
alt avantaj este ca poate vinde casa, rambursa creditul, si sa mai ramina cu
ceva.
in plus, pretul apartamentelor va
creste in viitorii ani. asta se explica prin faptul ca nu se mai construieste,
si ca vin pe piata immobiliara clienti mai bogati, straini care ridica
preturile...
actualitatea aici este ocupata de
comemorarea debarcarii in normandia, astazi o sa vina g bush la paris, asa ca
alerta maxima in paris.
mai este si turneul de la roland
garros, nu stiu daca te pasioneaza tenisul si daca te-ai uitat, anul acesta o
sa fie o finala argentiniana la barbati si o finala ruseasca la femei.
in week endul acesta o sa merg la tara
cu didier xavier si lionel, sper sa avem timp frumos, ca altfel doua zile in
casa fara televizor si internet sint lungi.
ce ai citit despre
drepturile muncii?
pe curind, iti urez o zii cu soare,
s
________________________________________________________________
IncrediMail - La messagerie électronique a enfin évolué - Cliquer ici
IncrediMail - La messagerie électronique a enfin évolué - Cliquer ici
Dialoguez en direct avec vos amis grâce à Yahoo! Messenger !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu