Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 18 ian. /janv.2018
Da, am sa reiau putin dupa aceea, din discutia lui Silviu de ieri cu acea domnisoara, care s-a prezentat Diana, dar mi-a venit, pornind de la convorbirea lui Silviu o idee :
Am sa spun ca totusi am avut impresia destul de puternica ca, vazand ca eu trec prin sufragerie, Silviu a schimbat cumva, discutia, sau nu a raspuns la o intrebare ce i-a fost pusa.
A ridicat apoi ochii spre mine, intrebator , adica : " Tu ce faci ?! Asculti ce vorbesc eu ?"
Pentru ca el incerca sa doarma.
Da, despre firme, dar pana acolo...
Acum e posibil, parca nici mie nu-mi vine sa cred, cand fata l-a sunat, pentru ca, acuma sincer, daca ai sta langa cel care vorbeste la telefonul mobil, auzi ce spune interlocutorul, in mare masura, dar eu nu puteam sa ma opresc langa Silviu ...
Inainte de a se prezenta, doamnisoara l-a intrebat cam asa pe Silviu : " Tu esti cel ...? ", si continuarea care mi se pare mie ciudata si cine stie, poate chiar ca nu l-a intrebat asa : " Tu esti cel care si-a internat sora la nebuni ?"
Dupa aceea domnisoara s-a prezentat : " Deci pe mine ma cheama Diana...", si i-a mai spus ceva, apoi am auzit : ".......si eu ii fac formele ( de ? pentru ? ca sa ? ) .... "
Dupa momentul la care mi s-a parut mie ca Silviu a schimbat discutia, a inceput o convorbire despre o firma, o societate comerciala.
Silviu intreba : " Ce stiu despre [ si a pronuntat asa : ] SEJIEM ? ", asta ar veni, daca el a spus ca a fost sunat pentru un job " pe limba franceza ", ar insemna CJM.
Doar daca nu a pronuntat el incorect si nu a fost, ca seamana, vorba, despre CGM.
Silviu a intrebat despre bonus, daca exista bonus, si alte intrebari legate de, le spun eu, conditiile de munca, de angajare, de contractul de munca, si la urma despre salariu.
A fost si el intrebat de dra Diana ce salariu are, dar i-a raspuns ca " nu pot sa va spun ce salariu am, dar pot sa va spun ca eu anul trecut [ sau spre sfarsitul anului trecut ] am castiga peste 4 mii de lei [ 4.000 lei noi ] ".
Iar " bugetul " firmei despre care ii vorbea Diana, era cred de maxim 4.000, patru mii de lei noi pentru salariu.
In schimb, Silviu a intrebat-o : " Dar pe farmacie aveti ceva ??? "
Stiu ca in urma cu cativa ani, - pe ascuns fata de mine - Silviu s-a inscris cred, la facultatea de Farmacie, nu stiu care, nu stiu daca exista doar la Stat, dar invata, avea cumparate noi niste manuale de Chimie sau Biochimie, si incepuse niste caiete, de Fizica, apoi avea o agenda in care notase, cam ce noteaza un student.
Totusi nu prea cred ca ...de fapt nu stiu daca a terminat facultatea inceputa de farmacie.
Am gasit in casa, facand curat, si o fisa ceva, pe care era lista unor materii de examen si creditele lor, adica cred ca a sustinut o serie de examene !
Azi am cautat pe internet pe google.ro, am tastat " société CJM" si existã in Franta, si exista si o alta societate " CGM ".
Asa fiind m-am gandit ca aveam o revista de la Bruno Lavail, am avut vreo 2, 3 sau 4 ?, dar am pastrat numai una din cate vad, e cam veche, este Nr.6 din 2002 - stati sa vedeti ca nu e chiar degeaba si nu e chiar inutila !!!! - se numeste " L'Espace Franco-Roumain" editata de Camera de Comert si Industrie Franceza in Romania, prin Ambassade de France en Roumania, MISSION ECONOMIQUE.
Si mai spre final, exista, incepe ceea ce se numeste " La liste des adhérents de la Chambre de Commerce et d'Industrie Française en Roumanie" , unde sunt listati in ordine alfabetica toti cei care si-au deschis firme - mai mult sau mai putin, nu numai - franceze in Romania.
Cu toate acestea cred ca pot spune cu siguranta ca nu sunt absolut toate firmele listate aici, ale unor patroni/ directori francezi, ci sunt si patroni / directori romani din Romania.
Cunosc cazul unei firme de Turism, unde am si fost si de unde cumparasem pentru decembrie 2002 bilete la hotel Capitol din Brasov, pentru 2 nopti, am vrut sa merg mai mult pentru Silviu caruia ii placeau plimbarile, dar el atunci avea, la propriu a avut, crize de nervi impotriva mea, mi-a sucit mana sa ma opreasca sa vorbesc la telefon cand vorbeam cu verisoara Mioara Brezaie, a tatalui meu, din Brasov, s-o anunt ca vom trece, vom veni si la ea de sarbatori, Silviu si cu mine.
Mioara : " Pai de ce draga, sa stati la hotel ? ", eu am spus ca va fi asa, o schimbare, o experienta, o schimbare de decor pentru noi.
In final, Silviu care era si sub influenta prietenului sau Dragos Popa, a refuzat sa vina si m-am dus singura.
O noapte - a doua si ultima, pentru ca eu platisem si cam scump, as zice ca era cam foarte scump pentru valoarea banilor lei romanesti din 2002, am invitat-o pe Oana, verisoara mea sa vina sa stea cu mine, dimineata manca la micul dejun, caci aveam platit in bilet doar micul dejun...
Si Oana a venit.
Am stat apoi inca 2 sau maxim 3 zile, insa acasa la Oana am fost cazata, la Mioara e mai frig la vila, si in apartamentul Oanei din Brasov era chiar mai cald, in acel an, decat in Bucurestiul nostru, acasa.
Si atunci deci, cu ocazia aceea, am fost eu la firma de pe Brezoianu, la " Corina ", pe care o cheama de fapt Costela Petcu, si cred ca si-a schimbat putin mai tarziu denumirea firmei, dar una peste alta, ea aparea in lista aderentilor la CCIFR din revista L'ESPACE FRANCO-ROUMAIN, sub denumirea, atunci de " Euro Magic ", " Tourisme".
De aceea spun ca nu toate firmele apartin unor investitori francezi, insa majoritatea da, majoritatea din lista aderentilor la CCIFR da, sunt francezi din Franta.
Am mai fost eu dupa aceea, desi nu prea aveam tragere de inima, la un interviu la o alta firma din lista asta, si patronul sau directorul era un roman, insa m-a intrebat daca imi plac calatoriile, ca el calatoreste in strainatate si eu am spus ca nu.
In plus, inainte sa intru in biroul lui la interviu, am intrat in alta camera, si acolo erau 2 femei, una sa zicem de varsta, putin mai mare ca mama mea, si alta tanara, poate chiar putin mai tanara ca mine atunci, prin anul.... in fine, 2002 ? Sau am fost prin 2003 ?
Si ele doua pareau rude, sau oricum pareau ca sunt o familie, sau ca se cunosc bine, ca intr-o familie, mai exact ca intr-un neam cu rude...pareau, mai ales doamna in varsta cam asa, cam ca la tara, dar cu pretentii mari, cam asa parea ca ii vorbeste celei tinere.
M-am intrebat daca nu cumva o fi soacra domnului in biroul caruia am intrat la interviu.
Si m-am simtit neplacut.
Si nici nu mai vroiam sa merg sa lucrez acolo, daca ar fi spus : da.
Interviul acesta a fost la " A.B.C. Expert Comptable - Consultant International " Arcul de Triumf- Sos. Kiseleff, str. Pictor Mirea nr.14, ap.1, 71318 [ codul de atunci al Bucurestiului si strazii ], Bucuresti, sector 1, website : www.abc-cayotte.com.
Am gasit si un biletel in revista, lipit, un postit, pe care notasem atunci inainte sa ajung la interviu, cum ajung : am notat asa :
"9h00
str.P.M. 14, ap.1
Arcul Triumf spre Pta Vict [ Victoriei ] pe str [ ? ] K [ ? Kiseleff ], p. I la dreapta [ prima I, la dreapta ], pe dreapta, ap.1 interfon "
Asta am notat, cu un scris cam indescifrabil, de nu mai stiu nici eu ce explicatii primisem, probabil prin telefon, despre cum sa ajung exact pe strada Pictor Mirea.
Mai mult Bruno ma " stimula " sa merg la interviu, sa incerc, ca nu se stie, important e ca stiu franceza...
Dar eu in lista firmelor aderente la CCIFR am vazut ca obiectul lor de activitate, al firmelor era tare deosebit de orice preocupare a mea si chiar nu intelegeam foarte bine cu ce se ocupa unele.
Asa ca m-am dus, fara tragere de inima insa.
Nu prea vedeam ce sa fac eu pe acolo.
Dar daca asta era singura oferta a firmelor franceze sau cum se spune azi " pe franceza " in Romania, ce sa fac ?
Domnul cu care am dat interviul poate era chiar cel mentionat in revista mea L'Espace Franco-Roumain, caci e notata persoana de contact : " Stephane Oprea " si un e-mail : o.fanel@caramil.com, remarcati Stephane, este fanel, adica fãnel, de la Stefan.
Domnul a fost altminteri amabil, dragut, imi zic eu, in sinea mea, cand ai afacerea ta si iti merg treburile, de ce sa nu fii amabil, degajat si dragut ?
Opus adica stilului tensionant din institutiile de Stat.
Domnul sedea la biroul sau, pe scaun, si eu in fata, pe un scaun, dar parea un om inalt, chiar destul de foarte inalt, solid era, cu parul alb ( grizonat ? alb ? ), dar putin, si cred si cu chelie, cu capul destul de mare si rotund, si ochii albastri sau verzi, cu nasul rotund, si fata rotunda, mare, plina, si avea o varsta, poate ca avea peste 50 de ani si se tinea bine, poate pana in 50 de ani, o camasa alba cred, sau bleu ? deschis ?, cravata....
Fata mai curand alba, tenul mai curand alb.
Barbierit.
Fara barba.
Si acum, intrucat din 2002 nu stiu cate firme mai sunt, dar am impresia ca unele mai sunt si azi in Romania, nu stiu cate firme franceze au mai ramas in Bucuresti, am cautat pe internet si puteti sa vedeti si voi - ACTUALA LISTA A ADERENTILOR LA CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE FRANCEZA DIN ROMANIA, in revista mea este si o reclama la firma lui Bruno Lavail, firma se numea BLASO IMMOBILIER, fotografia incaperii largi a unei case din Romania, si adresa lui Bruno, strada Dogarilor nr.9, Bucuresti.
La inceput, insa mai multi ani, acolo avea domiciliul si firma totodata.
El oricum era mai mult pe teren, nu prea avea intalniri de lucru acasa, adica in sufrageria lui care era biroul sau sediul firmei.
Va trimit un link spre lista membrilor, aderentilor francezi, care in clipa asta figureaza pe site-ul CCIFR : Sau ce firme franceze avem in Romania si in Bucuresti in clipa asta : ( sunt si cativa avocati in lista ! )
In lista de mai sus nu gasesc firma lui Bruno Lavail, fostul meu prieten, dar tastand cu google.ro, va trimit un link spre rezultate, el apare cu firma lui BLASO IMMOBILIER ( are si pagina web, site ) si se pare ca iarasi si-a schimbat sediul.
Da, si asta mi-a amintit ca pe Bruno il chema si Roger Marcel.
Avea trei prenume, deci se numea : Bruno Roger Marcel LAVAIL.
Ma gandisem eu sa-i spun Roger, i-am spus atunci ca suna englezeste....
Dar totusi i se spunea numai Bruno, asa ca a ramas Bruno.
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu