Bonsoir à tous! ( 3 ) Buna seara tuturor! Revista firme franceze la Bucuresti 18/01/2018
Dupa ce v-am trimis email-ul mai devreme, m-am apucat sa incerc sa spal geamurile la care nu ajunsesem, cele care nu se deschid, - din dormitor.
Ma gandeam eu cum sa fac... mi-am spus sa incerc, dar trebuia sa spal de la inceput tot geamul si cel spalat de sarbatori, sa arate la fel...si sa incep cu marginile, dinauntru si cea din afara...
Si pana la urma am reusit destul de bine, mai intai am spalat si uscasem mopul pe calorifer, l-am luat si cu el uscat am dat pe geamul care e blocat din conceptie sau fabricatie si nu se deschide, apoi am sprayat solutie de spalat geamuri " Nufarul ", cea noua care e parfumata, florala si imi place, spala frumos ferestrele, si am dat cu spray pe mop, apoi l-am scos iar pe geamul larg deschis si am dat de sus in jos pe geamul intepenit... la urma am vazut ca in partea asa, mai de jos mai ramasese nu tocmai curatat si am dat cu carpa si cu solutia Nufarul, aproape m-am urcat pe calorifer cu piciorul sa pot sa ma salt sa ies putin ca sa ajung acum, cu mana si carpa, caci renuntasem la mop.
Dar, am facut acestea cand se lasase intunericul, caci mi-era frica ca mai rau murdaresc geamul prafuit, cel intepenit...
Acum, in principiu, poate nu perfect, perfect, dar zic eu, asa pare, la lumina electrica din camera, din dormitor, luceste si pare curatat bine.
Numai ce am dat cu carpa uscata, mai intai pe geamul interior, partea dinspre mine, din camera cum ar veni si ce praf a ramas pe carpa m-a uimit ! Si il spalasem inainte de Craciun si chiar arata, asa, la prima vedere curat...
N-ai fi spus !
Pe urma m-am dus si in balcon, sa spal, prin acelasi procedeu geamul exterior, cel din dreapta, unde asezam ghivecele cu flori, spre usa balconului, e geamul cel mai din dreapta cum intri in balcon... nu cred ca am reusit la fel de bine ca in dormitor unde ma urcasem si pe un scaun de bucatarie, mai ales ca si geamul e mai mare si mai larg.... totusi, daca maine la lumina soarelui voi vedea ca ceva, ceva, tot am reusit sa spal, ca era si acesta prafuit, e din cel care nu se deschide, atunci am sa perseverez.
Si asa, geamurile din balcon din mijloc necesita iar sa fie spalate pentru ca intre timp a cazut lapovita, ploaie, si ninsoare si pe unul din ele au ramas urme.
Numai deschizandu-l si pe cel din mijloc, din stanga, as putea oarecum incerca sa ajung cu mopul la geamul din extremitatea stanga a balconului ( in fata lui nu pot ajunge, fiind blocat cu o masa de camping, cutii, etc. ) care este si foarte, foarte, cel mai prafuit, niciodata nu a fost spalat decat ne-au reabilitat blocul si pus termopane, ma rog, aceste activitati raman pentru zilele urmatoare, nu stiu daca maine, maine o sa-mi trag sufletul cred.
In dimineata zilei de azi am scos beteala de la ferestre si din casa, si am strans-o si ambalat-o si pus-o la loc, sus pe sifonier.
Mai intai am scos-o in balcon la aer, pe franghia de rufe, sa se aeriseasca si sa fie scuturata de praf... apoi am fotografiat-o, anul acesta am avut 3 betele noi, doua roz, roz, si una verde.
Si podoabele, tobele, regii magi, clopoteii pe care ii agatasem de lustra in dormitor si sufragerie, au fost scoase, sterse bine de orice urma de praf si puse in cutii la loc, pana la anul.
A luat insa ceva timp....
Am lasat cei 3 ingerasi ( 2 galbeni si unul portocaliu ) si Steaua albastra agatati de lustra din dormitor cu tetraedrul confectionat de tata din paie rosu cu alb.
Sunt cam sensibila la aerul de afara, ieri am dat cu crema Apidermin cu ceara de albine si vitamine si alte ingredinte foarte bune si cu Emulsie DOINA ingrijire corp si fata si demachiant, cu laptisor de matca, de culoare roz, - combinandu-le durerea de cap, totusi, desi nu perfect, a cedat, a cedat insa bine de tot, cand foloseam numai laptisorul de matca, uneori nu ceda.
Dar ceara de albine din apidermin, reduce, " absoarbe " inflamatiile.
Pentru ca racesc, fac nevralgii, si imi imaginez cred eu pe buna dreptate ca fac oarece inflamatii, mai ales cand ma uit la spatele meu, la gat, in zona coloanei cervicale, la ceafa mai exact sunt putin inflamata, de cand cu reumatismul !
Cand cedeaza inflamatiile , cedeaza durerea si esti alt om !
Din pacate, inflamatiile nu cedeaza de tot, insa produsele din miere mi-au luat durerile.
Trebuie insa sa fiu tenace in utilizarea lor.
Si v-am fotografiat numai cateva pagini din revista L'Espace Franco-Roumain sa o vedeti cum arata.
Nu se gasea " pe piata ", eu gaseam numai acasa la Bruno cand mergeam, teancuri de revista, se pare, sau nu stiu sigur, parca si el se ocupa, sau lua mai multe pentru ca le distribuia clientilor sai, nu mai stiu cum stateau lucrurile, dar el in vestibulul vestibulului sau, avea deci la intrarea in apartament, teancuri din aceste reviste.
E singura mea sursa, numai de al el am putut afla de revistele acestea.
Totusi, daca imi amintesc bine, odata am fost, a vrut el sa-mi arate, la camera de comert si industrie franceza in Romania, impreuna cu Wolfganf Klaar, sotul Magdalenei Calugaru, acum fosta Klaar dupa divort, fiica vecinei Aurelia Calugaru de la etajul 8 din blocul nostru.
IN mod cert, o data mi-a spus, pe urma a negat - mama vorbise cu familia Calugaru si asa se face ca intr-o vreme, cand eram logodita cu Roland Pasteur care insa nu era in Romania, Wolfi tinea sa ma ajute sa imi gasesc de lucru in sectorul privat, era ceva nou pentru mine pentru ca eu demisionasem din judecatorie, adica de la Stat.
Si Wolfi ma indruma putin si vroia sa-mi dea curaj, el insusi a spus sa mergem la Camera de Comert sa luam, sa cautam acolo Revista pe care v-am mentionat-o mai sus.
Am si mers o data, nu mai stiu bine pe unde exact, sau cum, cu el cu masina lui, dar acolo .. acolo cand am ajuns nu mai stiu daca am gasit revista, sau gasind-o daca am luat si noi in numar, ca erau gratuit, daca erau.
Dar Wolfi a spus ceva, deci intr-un fel trebuia sa existe o motivatie, o calitate, el era patron la Target International Executive Search SRL din Bucuresti, pe atunci cu sediul in piata Kogalniceanu.
Insa baza mea cu revistele a fost Bruno.
Daca o firma se inregistreaza sau nu la CCIFER ramane la latitudinea firmei, adica nu e obligatoriu ca sa fiintezi in Romania, asa am impresia.
de altfel, vad ca Bruno nu s-a / sau nu s-a mai / inregistrat ( lista cu firme actualizata de pe internet ), dar Blaso Immobilier exista si vad ( au site, pe care inca nu am intrat ) ca acum e pe strada Brosteanu Ernest, Gen. numarul 5.
In Bucuresti.
Si m-am uitat pe harta, este Calea Dorobanti, mai intai din Bulevardul Dacia incepe strada Mihai Eminescu ( sa zic asa " prima strada " ), la intersectie cu Calea Dorobanti, a doua strada este str. Brosteanu Ernest Gen, si numarul 5 nu stiu unde e anume pe respectiva strada, pe Calea Dorobanti.
Deci a ramas aproape de str. Dogarilor, oarecum aproape totusi, in zona, si aproape de str. Eminescu pe care mergea el acasa.
Ceea ce inseamna ca si-a mutat sediul pe care il avea sus, pe Calea Victoriei, intr-un bloc inalt, vechi, la un etaj sus, blocul fiind situat, sa incerc sa explic, mergand in sus pe Calea Victoriei, dupa libraria Minerva ( daca mai exista azi nu stiu ), pe dreapta ta se face o strada care da, sau din care dai in piata Amzei, dar nu intri pe strada spre piata Amzei, ci mergi tot inainte in sus pe Calea Victoriei, si parca acolo e un bloc, cand intri in bloc, intri intr-o curte interioara a blocului, asa e blocul, si de acolo din curte e intrarea in bloc unde sunt apartamentele, etajele....
Si totusi, sper ca acolo era, sau oare mergeai si mai in sus pe Calea Victoriei ? Poate ca nu, nu mai am in memorie " imaginea " exacta a peisajului, a blocului, raportat la straduta care duce in piata Amzei.
Dar cred ca acela era blocul.
Dar vad ca s-a mutat de acolo, de altfel era si prea sus.
Cu google map, daca cauti Blaso Immobilier gasesti str. Brosteanu Ernest Gen, dar la numarul 10 apare, nu am reusit sa gasesc numarul 5 de pe strada, dar e o strada frumoasa, cu casute si case frumoase !!!!
Dimineata sau pe la pranz, culesesem si cateva articole din presa, ieri vanzatoarea de la chioscul de ziare i-a facut cadou mamei un ziar Jurnalul National sau cam asa ceva, mama cumparand Libertatea zilnic.
Am sa va atasez paginile cu firmele franceze din Romania si din Bucuresti, din 2002, ca sa vedeti si revista cu ocazia aceasta, contine articole - toate despre afaceri.
Dar nu am fotografiat si acele pagini cu articolele.
Am fotografiat si geamurile spalate in aceasta seara si articolele din presa, vi le trimit cu emailurile acesta si urmatoarele - toate cele mai sus mentionate....
Dupa aceea ma retrag pentru ca am obosit si eu.
Ah, da, mama : a sunat-o seara pe la 20h00 dna Aurelia Calugaru, si mama ii spunea ( ei ii spune, noua, mie nu mi-a spus nimic ! ) : " Parintele VLAICU DE LA ETAJUL 4, DE LA NOI DIN BLOC, ARE 2 FETITE, ESTE ACUM LA NOI LA BISERICA !", adica acum un vecin din bloc, nou, Pr. Vlaicu este si preot la noi la Biserica Nasterea Maicii Domnului Drumul Taberei, ia te uita, in vara nu era ! Deci e ceva nou si mama tacea, nu spunea nimic !
P.S. : mi-a spus Laura colega mea, ca si ei ii place sa spele geamurile !
Zilele trecute cand citeam eu despre Mosteniri si Donatii, " bombaneam " de una singura, suparata, cum poate un parinte sa-si dezmosteneasca copilul, imi venea sa plang, intr-un fel, ce era la gura mea, dar chiar imi venea sa plang....
Cred ca ai mei m-au auzit, pentru ca seara in bucatarie, il aud pe tata intreband-o pe mama : " O internam ? ", mama i-a raspuns senina : "Nu, ca nu mi-a facut mie nimic !"
Totusi ieri seara tata i-a mai spus ceva mamei, care a raspuns : " Dar las-o si pe ea linistita !", cand am intrebat : " Cine ? Eu ? ", mi-a spus ca nu vorbeste despre mine, apoi dupa masa de seara tata a deschis un caiet galben sa sune pe cineva, poate era ora 21h00 cam asa, la capatul celalalt nu a raspuns nimeni si el nu a insistat, dar inainte de asta ii spunea mamei : " .... [ sa vorbesc ] sa o ia ! "
Pe urma mama a inceput, eu atat am putut eu auzi, sa vorbeasca despre doctori si sederea in spital a lui tata, am venit si eu in bucatarie si i-am povestit tatei ceva ( va spun maine ) din ultima lui zi intreaga, completa, in spital la Municipal, il aud pe tata ca ma intreaba : " Asta de unde [ o spui ] , AI VISAT TU ?", era asa inocent si senin ! Eu : " E din ultima ta zi de spital, pentru ca a doua zi te-au externat !"
Dupa aceea mama i-a povestit cum a fost la doctor si ce a vazut ea, cand si-a rupt mana si a mers sa i-o puna in ghips, eram eu studenta, notasem si intr-o agenda pe care o tineam atunci.....
S-a dus cu Silviu....
Tata azi , sunt zile cand cu greu il poti recunoaste, cat priveste firea lui, a fost ieri la plimbare, cred ca prima dupa raceala puternica avuta, azi s-a imbracat si s-a dus iar la plimbare, dar e lipsit de interes, e tacut, uneori pare ca e putin de tot, copil....
Asa, uneori, si putin.
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu