Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 10 Ianuarie / Janvier 2018
Sa va povestesc cate ceva... :
Mai intai, o mica istorioara sau poveste din imobilul nostru, cu ai nostri bravi cetateni :
Ieri ( sau alaltaieri ), la usa noastra a sunat vecinul de palier, domnul Eugen Boanta, cel de care are grija fiul sau care insa nu locuieste cu noi in bloc, si ii mai deleaga mamei unele sarcini, spre bucuria mamei, bucurie sincera...
Deci : dl Boanta ( batranul ) stie ca poate conta pe mama.
Si vine dumnealui si suna la noi la usa, si ii deschide mama si - sa stiti ca in ciuda varstei vorbeste foarte clar, cu dictie, coerent...
Si-a cerut scuze pentru " ca v-am deranjat ", " dar as vrea sa-mi fac un ceai si nu am chibrite !"
Mama i-a dat chibrite si probabil mai multe, pentru ca el dadea sa ii mai dea inapoi din ele, dar mama l-a asigurat ca le poate lua pe toate, sa aiba...
Stand ei doi de vorba la usa noastra :..
Nu ! Va spun, degeaba pleaca vecinii, mama gaseste intotdeauna altii !!!
O sa vedeti...
Il aud pe dl Boanta ca spune cu necaz in voce : " Tot ce am eu, au altii nevoie ! [ vor altii ] ! "
Si inca, adauga dumnealui : " Mai mare rusinea !!!!! "
Si iar isi cere scuze, dupa ce mai intai ne spune ca el are acum varsta de 92 de ani ! - si se retrage in apartamentul dumisale.
Dupa ce pleaca el, mama intra in bucatarie unde tata era la masa si incepe si povesteste ca....
Intr-o zi - si asa a fost parca in primavara, in vara trecuta ? - vecinii de sub noi, de la etajul 1, scosesera pe palier, in fata usii lor un DULAP, si dulapul a stat mai mult timp acolo....
Trebuie sa fiti atenti la povestire....
Pana cand, intr-o noapte, vecina de la etajul 1, linistita si blanda doamna Manescu, auzind ea zgomote pe hol, in plina noapte, pe la miezul noptii mai precis, deschide usa apartamentului sau, sa vada ce se intampla...
Doamna Manescu locuieste fata in fata cu vecinii de sub noi, cei care scosesera dulapul in fata usii.
Si ce vede dna Manescu ???
Il vede pe vecinul de la etajul 2, domnul Eugen Boanta, cum cara pe scari ( in sus.... nu ca suna mai picant ? ), cum cara pe scari in sus ( la varsta dumnealui si la ora aceea ! ) BUTOIUL vecinilor de la etajul 1....
IN etapa aceasta a povestirii se cuvine sa va spun ca DULAPUL a devenit BUTOIUL...
O intreb pe mama : " Dar parca era un dulap ?!", iar mama : "Nu draga, ERA UN BUTOI ! "
categoric deci, era un butoi dulapul...
Ei bine, si sa revin la descoperirile doamnei Manescu, celei blande si pasnice...
Ea il vede pe domnul Boanta, cum, ingreunat de varsta, si de greutatea butoiului ( sau a dulapului cu care se caznea ), cade pe scari, bietul, la miezul noptii, singur pe scara blocului, intre etajul 1 si etajul 2....
Ea da saraca sa iasa din casa, sa il ajute pe vecin sa se ridice, dar bravul domn Boanta i-a luat-o inainte, si s-a ridicat vitejeste si si-a impins, tarat, carat, cum a putut, cu chiu cu vai, dar cu tenacitate si fermitate, butoiul- dulap, sus la el in apartament !
Mama a aflat apoi ca ii trebuia dlui Boanta, asa, sa il duca la el la tara unde mai mergea vara pana sa devina prea batran...
Eu, auzind cum cara in miez de noapte butoiul dulap al vecinilor de sub noi, spun zambind-razand : " TOT CE AM EU, AU ALTII NEVOIE ! MAI MARE RUSINEA !!!!"
Da, si acum gandind putin la dulap, am impresia ca exista un dulap ceva, o piesa de mobilier din lemn, frumos, un fel de dulap, de scrin, cam asa ceva, poate nu era scrin, in fine, si de culoare maro cred, un maro mai deschis cumva ? Si nu stiu iarasi, daca nu pe piesa aceea de mobilier, din fata usii vecinilor de sub noi, nu cumva scria pe o hartia alba : " NU ATINGETI ! "
Poate memoria ma ajuta, poate nu a inregistrat foarte bine...
Stiu ca odata ieseam din bloc si cineva lasase, dar o fi fost acelasi ? un dulap, o piesa de mobilier intre cele 2 usi ale blocului, la intrarea in bloc, si mi se pare ca pe acel dulap scria : "nu atingeti !"
Da, si ieri seara.... nicio zi fara vecini....
Suna la usa cineva.
Deschide mama.
La inceput mi-am spus ca o fi administratorul care locuieste in blocul alaturat R 5, domnul Negoescu, pe urma nu stiu cum, de ce, insa m-am intrebat daca n-o fi vecinul de sub noi ?!
Am intrebat-o pe mama cand, dupa un timp.... a intrat in casa, dar mi-a raspuns cu ochii luminati si bucuroasa ( ca cine stie ce mai facuse si spusese ea ) : " Ce te intereseaza ?! Era pentru mine !!! "
Da, motive de bucurie nu stiu daca avea, conversatia mi s-a parut cam ciudata, cam schimbatoare...
Nu stiu despre ce putea fi exact vorba, a fost o surpriza pentru mine....
Un barbat, asta sigur, daca nu Negooescu, poate chiar vecinul de sub noi ( desi nu il prea vad, si nici pe ea, pe tanara vecina ), a inceput sa discute cu mama, mai degraba parca ar fi continuat o discutie inceputa....
Domnul ii spunea mamei, la inceput, mi s-a parut mie ca ii face un repros mamei, ca nu e multumit de ea : " Da, bine, noi o sa venim cu Presedintele [ de bloc, presupun ] si o sa vedem daca [ o scoatem ? afara ? ], ....." si inca, zicea domnul " Acum e cainele, maine o sa fie ( vina ) copilul, o sa creasca copilul.... se invarte roata .... ! Bine, noi o sa venim cu presedintele....sa nu ziceti ca nu va... ( si aici a ezitat, daca sa spuna " sa nu ziceti ca nu va ajutam, ca nu dam curs celor spuse de dvs." )...
Dupa aceea domnul a inceput sa ii explice mamei, nu stiu ce, de aceea am crezut ca vorbea vecinul de sub noi, poate, despre viata si casa lui...
El spunea : " Dar nici nu il ingrijeste ! "
Apoi a inceput sa-i vorbeasca mamei si s-o lumineze cu privire la faptul ca exista Codul Civil !
IN Codul Civil scrie cum sa fie relatiile de vecinatate, si daca sunt vatamate, atunci....
Si inca a mai spus despre ' spatii comune " si faptul ca ... el vroia sa spuna despre servitute, dar nu stiu cum sau ce a spus exact, insa cuvantul nu l-a spus sau nu-l stia....
" Eu nu pot sa intru peste ea in casa....", spunea domnul catre mama.
M-am uitat pe vizor si el nu sedea in vizor, ci in stanga usii, iar mama in fata usii, cu capul in vizor....
Nu stiu ce a mai spus el, iar mama i-a spus ( daca am auzit eu bine ) : " NU, CA EA NU VA DA IN JUDECATA, CA EA NU LUCREAZA ....!", spuse mama lamuritor, si politicos, bucuroasa de conversatie...
Cand l-am auzit ca spune " Acum e cainele, maine e....." - si pentru ca l-am auzit pe Silviu in casa spunand ca latra cainele, si spunea si mama.....
Sa vedeti :
Vecinii de sub noi sunt relativ tineri, tineri dupa aspect, totusi au o varsta, eu i-am vazut o data de la balcon prin vara trecuta si tot atunci ea, vecina iesea sa plimbe cainele.
Au un caine, il cheama Shoni, si latra bietul de dorul stapanilor, pentru ca e singur toata ziua, pana spre seara, seara chiar...
Iar Silviu ii povestea mamei ca " am vorbit cu..." " plimba catelul/ cateii"... " l-am intrebat daca nu vrea un caine, la tara..."
Cam asa spunea Silviu.
Il intreb ieri seara " Silviu ! Voi ati reclamat ceva, mama si cu tine, ca latra Shoni ?"
Silviu : " Dar nu te priveste pe tine ! ", "Ce vrei ?"
Eu aud uneori latrand cainele, si mi-e mila de el, bietul,ceea ce spun si in casa, uneori....
" Bietul Shoni, iar e singur ! "
Nu mi-am imaginat ca poate lui Silviu chiar ii displace ca latra.... mai ales ca mi se pare ca sta Shoni in dormitor mai mult, iar Silviu numai in sufragerie....
IN orice caz si oricum ar fi eu nu am nimic contra lui Shoni, e un catel... cum se numeste.. un fel de... e mic ca un caniche sau mai mic, alb, albicios, nu e caniche, nu mai stiu numele rasei sale, e latos, are parul lung, drept, mic, simpatic, dar odata in vara eram la etajul 2 pe palier si vecinul iesise in usa apartamentului sau cu Shoni, am vrut s-o iau pe scari, dar Shoni incepuse sa latre...
Iar eu tocmai ca nu vroiam discutii cu vecinii de niciun fel.
Nu ma intereseaza.
Si am luat liftul pana la parter. Normal, plecam la Biserica, aproape sigur.
Apoi intr-o zi eram in fata blocului, si am facut si fotografii atunci si cu mama si cu dna Balas, o am acum in vreo 2 fotografii, ne-am oprit de vorba , adica eu, cu dna Balas de la 8 care lasase cainii ei legati de un copac si ea pe un scaun mic, pliant, citea o carte de credinta....
A coborat mama, care precis ma vazuse pe mine venind spre casa.... din bloc, si a venit tinta la noi, desi eram langa bloc, in zona care nu se vede de la balconul nostru....
Nu cred ca se vede.
Si mama a inceput sa discute cu dna Balas si la un moment dat din bloc a iesit tanara vecina, e ca o fata, cu Shoni, il scosese la plimbare, toate trei i-am spus buna ziua sau am salutat-o, mama a exclamat cred " Uite ca vine Shoni !" si pe urma vecina ne-a zambit si a plecat...
Acum cateva zile, am vazut-o de la balcon, desi totusi nu o stiu bine la fata, dar iesise din bloc, in adidasi, si cu Shoni, la plimbare, au luat-o spre parc, ca directie, adica in stanga cand iesi din bloc...
In vara trecuta l-am vazut si pe vecin, fie e sotul ei, fie e iubitul ei....
Am impresia ca au si alta casa, in vara iesisera cu Shoni si spuneau " Ce facem ? Il ducem acasa ? "
Iar vecinul e slab, eu asa am vazut, si are parul aproape ras, insa albit, mie mi s-a parut ca a albit....
Si e slabut, inaltut si nu prea...
Seamana, vazut putin din pozele postate de el, cu sine insusi , cu un prieten al meu de pe FB , cu Flavio Deagostini....
Eu cand i-am vazut in vara trecuta mi-am spus ca or fi italieni....
Vorbesc insa romaneste.
Poate ca ei, o vreme s-au si certat cred, pe scurt nu prea cred ca se impaca foarte bine.
Mama chiar parea mai informata intr-o vreme, cred eu, cu privire chiar la ei doi.
Personal, nu ma preocupa viata lor si nici Shoni, Shonica, Shonicel, e scump, atata tot si mi-e mila ca sta singur zile in sir....
Azi dimineata, eu in balcon scuturam o carpa de praf.... aud voci, ma uit in jos, am avut impresia ca sub noi, la etajul 1, se vorbeste in balcon, vecinul imi spun... hmm ! Si vorbea cu cineva.... ma aplec, nu prea mult insa din precautie... nu mai aud nimic, in schimb era mama in fata blocului, cu sacosele ei verde pal ( cele de piata la moda ) in mana si sedea de vorba cu un barbat care parea mai in varsta, pe care nu l-am vazut pentru ca bradul din fata balconului care e pe aleea de la bloc cum iesi din bloc, acopera strategic persoanele care stau de vorba sub balconul tau....
Un barbat cam scund, in haina maro, asa parea, si cu manusi in mana, poate de lana ? neagra ? Cu caciula pe cap... imposibil sa vad cine e.
Mama, o intreb cand intra in casa, dar nu-mi spune : " Ce te priveste cu cine eram eu ?"
Insa, mai intai, cum scriam mai sus, am avut impresia ca se vorbeste in balconul de la etajul 1.... si el, barbatul, un barbat intreba : " Si cu el ce facem ? "
Si nu am liniste cu mama si cu vecinii !!!!!
Cine stie o fi reclamat ceva la Negoescu, pe Shoni ?!
M-o fi reclamat poate chiar pe mine ?
O fi inceput sa ii viziteze pe vecinii de la 1, sa stea cu ei de vorba ? Cu acestia noi...?!
V-am povestit....
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu