Bonsoir à tous! Buna seara tuturor! 20 ianuarie / janvier 2018
Astazi este ziua de nastere a colegei mele de facultate, Laura Adriana Agurida, implineste 44 de ani !
Cred ca cel mai frumos cadou i l-au facut parintii ei si familia ei....
Am plans : pentru Laura, pentru mine....
Ieri a fost cred ziua lui Ady, fetita ( acum mare ! ) Laurei, cred ca nu incurc zilele, ele sunt nascute una dupa alta, pe 19 si 20 ianuarie....mama si fiica !
Fetita azi e o domnisoara foarte frumoasa, inalta si mare....
Ma intreb cum depasim, cum depasesc unii oameni, daca si cand le depasesc, necazurile vietii...
Pe Facebook mai devreme i-am aratat emailul meu pe care vi l-am trimis mai devreme, varului meu Fanel sau Stefan Visan, inca nu am primit niciun raspuns de la el, dar vazusem ca de Craciun i-am urat ( i-am trimis un bradut luminos ) si mi-a raspuns, dar nu imediat, ci dupa mai multe zile....
Pe pagina lui el intra des, dar poate pe Messenger, nu prea des.
Am gasit-o pe Cici, pe dra Cecilia Cornitescu pe facebook si i-am cerut ok-ul, sau accept-ul, sau cum se mai spune prietenia, apoi, dupa ce i-am trimis mesajul lui Fanel, si i-am cerut prietenia Ceciliei, am inchis facebook-ul.
Noaptea trecuta nici nu am mai putut dormi cand am auzit ca mama - nu a negat, a zambit chiar - a dat garsoniera lui Silviu ! In tot cazul mama nu glumeste si fie ca i-a dat-o acum sau nu, cu vreun act juridic, insa nu glumeste si e limpede ce-mi spune ca nu ma vrea mostenitoarea ei, asta e clar.
Nici cu Psihiatria nu a glumit.
Silviu pare hipnotizat, asteapta orice " semn" de la mama, orice " ok " sa sune el sa vina Ambulanta sa ma ia.
Imi fac cruci peste cruci, eu nu inteleg de ce atata rau peste mine si cum are atata trecere ?!
Nu se poate adopta o lege care sa puna stavila psihiatrilor care interneaza pana la urma la comanda unuia sau altuia ? Au facut mari necazuri si au adus nenorociri imense acesti "oameni" numiti doctori psihiatri cu internarile lor, adesea abuzive, oare de ce despre internarile abuzive nu se vorbeste, nu scriu ziarele, s-ar spune ca nu intereseaza pe nimeni !
Mama a fost plecata azi mai mult timp, cred, presupun ca a urcat la etajul 8, pentru ca intr-adevar vecina Aurelia Calugaru i-a lasat cheile casei lor ( apartamentul lor cu 3 camere ) cand ea este la Viena la fiica ei Magdalena Klaar Calugaru, si mama are grija de casa lor, aeriseste si eu stiu ce mai face pe acolo.
Si de aceea cred ca, atunci cand nu e la piata, la cumparaturi, dar lipseste de acasa, se duce sus la etajul 8 si mai sta pe acolo.
Am reusit sa dorm putin, am dormit ceva in dupa-amiaza asta, cand m-am sculat era vreo 16h00 si ceva, mi-a venit sa plang, nu stiu daca m-a auzit Silviu, dar parea multumit, ca zambea, se asezase la laptopul sau, dar acuma ( mai nou ) se asezase in fotoliul de langa patul lui, nu mai sedea ca de obicei in patul lui.
Apoi la 16h25 Silviu a plecat.
La 16h35 a iesit si mama din casa, dar s-a intors oarecum destul de rapid, pe la 16h58.
Faptul ca mama si Silviu spun ca ii intreb ceva, o intreb pe mama despre garsoniera noaptea, ma uimeste si am dreptate sa fiu uimita ce indrazneti sunt cu mine, pentru ca Silviu lucreaza noaptea si vine acasa de la munca la 3h00, la 4h00 dimineata, mai venea si la 2h00 mai demult.
Si cand vine, v-am mai povestit, mama si el se inchid in bucatarie - normal, sa nu deranjeze noaptea, sa nu ma deranjeze - si stau de vorba cel putin o ora.
Dupa care Silviu vine in sufragerie din bucatarie si isi deschide laptopul si mai ramane in fata calculatorului sau portabil inca, cel putin, dar minim, o ora !
Cel mai sigur pe la 5h00 dimineata stinge lumina.
Si se culca.
Eu nu stiu ce este turbarea asta impotriva mea, pentru ca mama imi ascunde multe, multe spuse si vorbite impotriva mea, cu tata, in decursul vietii mele, ca doar se sfatuiau !
Nu stiu de ce tata nu reactioneaza, nu inteleg, ma depaseste cum exista astfel de personalitati, de ce ? De ce ?
Mama si pe el il santaja sau " juca " cu casa.
INca din anii nostri din Constantine, din Algeria, cand unii romani spuneau ca pleaca in Occident, adica ca nu se mai intorc in Republica Socialista Romania, inca de atunci, mama spunea tuturor cand venea vorba de plecare : " Noi ne intoarcem in casa, eu am casa, noi avem casa in Romania !"
Poate si unii, cel putin unii dintre romanii care au plecat din Algeria, direct in tari din Occident, poate ca aveau si ei casa lor in Romania, erau mai ales familii, nu prea stiu sa fi fost necasatoriti.
Exceptie facea un student al tatalui meu, fost student, asistent universitar in Constantine, la Faculté de Sciences, il chema Stremtan [ Stremtzan ], era un flacau inalt, solid ca un haiduc si oarecum semana, prin constitutia sa ma refer, prin tonusul sau, cu varul meu Fanel Visan.
" Noi/ Eu am casa in Romania, noi ne intoarcem in tara !"
Ideea este ca de atunci, si atunci in 1972-1976 era inca tanara mama cea nascuta la 1 septembrie 1941, - mama vorbea mereu despre faptul ca ea are casa !
Dupa revenirea in tara, in septembrie 1976 tata si mama au inceput sa nu se inteleaga si mama a spus ferma, ca ea divorteaza.
tata o intreba el unde sa se mute, ca nu are casa si nici rude in Romania, fiind nascut la Chisinau in URSS cum era pe atunci.
Eu plangeam ca divorteaza parintii si ca nu il mai vad pe tata, eram inca copil, si mi-era asa mila de taticul meu, nu imi imaginam cum si unde sa stea el asa, singur, fara noi, si eu sa nu-l mai vad ?
Am plans atunci, in perioada aceea foarte mult, dar cum sa spun ? Din toata inima, mi se " epuizasera " lacrimile de atata plans !
Si imi era frica.
Asa nu vroiam sa ramanem fara tata, eram speriata, unde va pleca el ?
Peste amar de ani, adica peste foarte, foarte, dar foarte multi ani, in 2017 colega lui tata si mama de liceu, de la Gh Sincai, si prietena tatei din copilarie si tinerete, Cornelia Bogdan Stanescu mi-a spus ca ea stie ca tata a vrut sa divorteze de mama, ca ' atunci " mama a ramas insarcinata cu Silviu ca sa nu divorteze el, si ca facultatea de matematica a universitatii Bucuresti ii daduse ( cel putin pe hartie, sau il anuntase ca ii da ) casa lui tata, sa locuiasca, dar ceva s-a intamplat, si facultatea a spus ca nu ii mai da casa lui tata.
Tata a ramas cu mama si cu mine.
Cand au inceput discutiile despre divort, Silviu Marcov nu se nascuse si poate nici nu era zamislit inca !!!
El s-a nascut pe 23 iunie 1977.
La maternitatea Giulesti unde am fost cu tata, cu masina noastra cumparata din Constantine marca Wolkswagen, gri deschis, lunga, sa ii luam acasa pe mama si Silviu, dar inainte de asta am mai fost in vizita la mama, inainte sa nasca, sau poate nascuse, nu stiu, eu am ramas in curte, asa mi-a spus tata, sa stau sa-l astept si el a intrat in cladirea maternitatii de unde la propriu se auzeau sunete, strigate, gemete, strigate cumplite de durere de la femei care nasteau !!! Ma speriasem !!!!
Si pe Silviu l-am iubit mult, am crezut ca Dumnezeu imi trimite un cadou din Cer, un cadou oricum.
Dar, eu nu inteleg de ce ma urasc ai mei, de ce, facandu-se mare, treptat, Silviu a inceput sa ma urasca !!!!
Silviu si mama, oricat i-ai iubi, ei se comporta cu ura, cu raceala, cu distanta, ei nu te vor, ei nu pricep macar ca ii iubesti, si la orice iubire ei iti mai fac ceva rau, iti mai spun ceva urat, mama mai ales s-a priceput sa ma tina numai si numai si numai in interdictii.
Pana la urma nu a vrut nimic pentru mine si nimica bun.
Dar nu recunoaste, e inutil, ea nu recunoaste si incep sa cred ca inca putin si se crede o sfanta neinteleasa.
O femeie cinstita, corecta, buna, care a facut tot ce a putut...
MI-a spus ieri seara ca am mers ( la reclamatia ei ) la psihiatrie, ca sa ma inzdravenesc, adica aveam si acum am nevoie sa ma inzdravenesc ( la cap ) !
Totul, cand vorbesc cu mama, absolut totul e impotriva mea, tot ce a spus sau a facut sau vroia ea sa faca, de pilda a propus si ea sa-mi plateasca asigurare medicala in vara 2017, dar a batut in retragere cand a vazut suma de platit ! Pentru ca eu nu am serviciu si nu am asigurare de sanatate.
Si ieri noapte imi spunea ca mint, ca eu sunt aceea care nu am vrut asigurarea de sanatate, mint, mint, mint.
Iar eu ma bucuram in vara ca pentru prima data mama vorbeste serios, nu o spune in gluma, in plictis si imi face asigurare, pentru ca nu mai puteam merge, mi se umflasera rau picioarele, ma dureau articulatiile puternic si ma speriasem si o rugasem sa merg la doctor !!!!!
Eu nu am dreptul, nu am voie sa fiu ajutata sa merg la doctor cand sau daca e un doctor care consulta corpul, organismul, dar trebuie sa ma internez la psihiatrie, in opinia ei, pentru ca am nevoie sa ma inzdravenesc la cap.
Pe la finele lui 2017, Silviu care parea mai binedispus, intr-o zi in hol, langa usa, se pregatea sa plece la munca, eram in holul casei cu mama.
I-a spus mamei, a spus " stai sa las astea aici !" si a scos niste hartii si le-a pus in alt rucsac de-al lui, agatat in cuierul din debaraua din hol cu haine groase.
Dupa plecarea lui, m-am uitat, mama nu era prin preajma, m-am uitat in rucsac, daca gasesc ce hartii lasase el acasa si am gasit niste hartii, era un talon sau un act al unei masini, in limba franceza sau pe numele colegului lui de scoala primara si vecinului nostru din R 6, stabilit de foarte multi ani in Franta cu parintii, Sorin Tilie ! Era un talon al unei masini pe numele lui Sorin Tilie.
Doar nu visez...
Nu am talonul langa mine, nu am incercat sa-l mai caut iar in rucsac, de altfel probabil ca i-a mutat locul demult de acolo.
Intr-o zi, anul asta, recent, pleca Silviu la munca si ne-a spus la revedere si mamei, si mie !
Eram in balcon ( incepusem eu sa ma gandesc sa fac curat ) si m-am uitat cand iese din bloc Silviu, a iesit si s-a indreptat spre strada din fata, langa gardul Gradinitei de copii din fata blocului nostru R 4, unde era parcata o masinuta ce parea noua, lucioasa, frumoasa, de culoare rosie. Silviu s-a dus la masina, si eu stiam de la el sau mama ca nu mai are masina lui, avusese insa o masina alba, mai mare, o dacia logan sau ce era, ca notasem intr-o agenda din facultate, si s-a dus deci tinta la masina rosie, cand a ajuns la ea ma gandeam ca acum o descuie si pleaca cu ea ! Ma intrebam de ce mai spune mama ca ii lasa bani de Taxi sa vina acasa noaptea de la munca cu taxiul ca nu are cu ce se intoarce.
In clipa aia, cred ca Silviu m-a vazut ca privesc de la balcon, nu ma ascundeam, s-a intors asa, dintr-o data si cred ca m-a vazut, apoi s-a indepartat de masina si a plecat pe delinesti in directia blocului R 6, ca trebuie sa iasa pe Drumul Taberei sa ajunga la AFI Cotroceni la TELUS.
Masina rosie, acuma nu stiu daca e aceeasi, probabil, posibil, era parcata cand a nins, si v-am trimis fotografii cu ninsoarea, o masina rosie parcata acum sub balconul nostru si azi sau ieri era sub geamul de la bucatarie.
In dupa-amiaza asta am dormit, cand m-am trezit era zapada si viscolea, ningea, inainte de asta nu mai aveam zapada, se topise.
Mi-am spus sa fac niste fotografii cu viscolul si zapada...
Am luat aparatul foto si am iesit in balcon, o masina cu farurile aprinse, niste tineri, dupa silueta, nu vedeam mai mult de la balcon, lumina zilei scazuse, era trecut de ora 16h00 si apoi o alta masina, alba, parcata a aprins farurile, pana la urma erau cea bleumarine din fata cu faruri aprinse, in strada, dea alba care a aprins farurile si a plecat, au plecat toate, cred ca mai venise una, niste tineri spuneau clar : " a dat-o afara ..." , ' agenta aia ..."
Se bucurau ca " a dat-o afara ".
Au ramas asa, mergand prin fata farurilor aprinse putin, mai multe minute, si dupa aceea au plecat.
Masinile le-am fotografiat, nu se vede insa numarul celei albe, din fata mea, a obiectivului aparatului foto adica...
I-am lasat 2 comentarii Laurei pe pagina FB Cabinet de avocatura laura adriana agurida, i-am spus sa-si verifice emailul ca i-am scris...
Poate vede cursul de Drept succesoral si paginile despre Donatiile deghizate si Mosteniri/ Succesiuni din cursul de Institutii de drept civil.
Poate citeste si noutatile mele.
Mamei i-am spus ce a patit Laura, nu acum, dupa ce m-a sunat Laura de sarbatori, nu imediat, dar mama parea in toane bune si pana la urma i-am spus.
Ea insista mereu sa vorbesc cu Laura, cand ma suna Laura, si cand erau eu obosita si dormeam.....
SI azi imi spune mama : " Fa si tu ca Laura cu mostenirile, fa si tu ce face ea ! Sa vedem ce faci ? ", adica nu o sa faci nimic.
Ma intreb iarasi de ce mama numai la telefon vecinei Aurelia Calugaru i-a spus ca avem un preot vecin la etajul 4 care e si preotul din parohia noastra, venit acum mai noi in parohia noastra, de ce mie nu mi-a spus nimic ?
Doar stia cat am mers la Biserica in vara trecuta, toata vara, si mi-a recomandat sa nu mai merg sa mai fac si altceva....
Inainte de pensia adusa recent de dl Doru' Postasul, care pe toate le stie, el vorbeste cu mama si despre mine, e in casa la noi, desi mai rar, insa mai deschid usa din holul interior din camere si il vad, il si aud, cum sa nu il aud ? Ma simte cred si tace atunci si numara banii de pensie.
Pentru ca mama il roaga sa ia loc la masa din sufragerie, asta pe mine nu ma supara, nu acest aspect ma supara.
Eu nu mai inteleg acesti oameni....
Au trecut cativa ani buni, eram in fata blocului, si vorbeam putin de tot, mai mult taceam, cu o vecina de la 10, dna Sauciuc, ma stie de mica, are 2 copii pe Mihai si Gabi, fata.
Ei nu mai stau aici, s-au insurat, maritat, locuiesc in alta parte, eu nu stiu unde.
Si vine dl Doru Postasul si ma vede, imi spune buna ziua, sau un salut, da semn de buna ziua adica, si ma intreaba cu un zambet usor pe buze, ca sa fie dragut si eu sa ii raspund : " Sunteti fiica doamnei doctor Gheorghita ????? "
Ma intreba daca sunt fata Veronicai Gheorghita vecina noastra de la etajul 2 din copilaria mea, care dupa niste ani s-a mutat cu parintii la 3 camere la etajul 5 unde locuieste si azi.
I-am spus scurt, ca nu sunt. Nu sunt fiica dnei doctor Gheorghita ( ea este cu vreo 10 ani mai mare ca mine, sau poate mai putin ).
Veronica Gheorghita vine la mama sa ia pensia parintilor ei, adica mama e insarcinata sa primeasca si pensia pentru Lucia si Neculai Gheorghita, apoi vine Veronica la noi si mama ii da pensia, vorbeau amandoua de mine.
de cand am avut problemele de vezica urinara....
Veronica stie pentru ca a acceptat sa ma consulte odata, la rugamintea mamei, si sa-mi dea bilet de trimitere la ecograf.
Mama vroia sa ma interneze, dar si Veronica ii canta in struna, parca se luau la intrecere !
Si eram studenta atunci, asa m-au tinut toata facultatea si cativa ani dupa ce am terminat facultatea si acum Veronica poate intreba ce mai fac, etc.
Tot pe tema psihiatrie.
Veronica nu a vrut insa, cand am rugat-o, sa fie medicul meu de familie, eu nefiind asigurata, dar nu vroia oricum, nici daca eram.
Prea m-a evitat.
Pe FB, dupa atata amar de timp, pe pagina Liviei Jurjeu internata in Psihiatrie, fortat din , de prin 21- 24 noiembrie 2017, ziua anume nu o cunosc, - Liviei i-au scris pe pagina 2 din prietenii ei, un barbat si o femeie, i-au scris frumos, in fine, macar asa putin, cineva a reactionat, ca nimeni nu ii scria nimic si ea tot postase ca au internat-o si nu mai are telefonul mobil !!!!
A scris de pe telefonul unei prietene de salon, cred ca s-au imprietenit, spunea ea ca e o doamna draguta in salon cu ea, si a scris putin, abia intelegi, dar daca vrei intelegi, a spus ca i-au furat telefonul in spital ( in speta cei de la spital !!! doctorii sau un asistent ) si nu are cum scrie, ultima data era pe 30 decembrie 2017, ca inca e in spital si sa ne auzim cu bine si cu Dumnezeu " inainte ", cu ajutorul lui Dumnezeu !
Pai, de prin 21-24 noiembrie, in 30 decembrie era inca spitalizata la psihiatrie la spitalul judetean sau de urgenta si judetean Arad ?
De atunci alt mesaj de la Livia nu avem.
Noroc ca amica ei e si ea pe Facebook.
Ca scria sub alt nume.
Sau de la alta pagina, alt cont.
Al altcuiva.
Vestile mele sunt rele pentru mine, nu stiu ce sa ma fac, si tata are asa o reactie slaba, slaba....
As fi vrut sa fi putut acum sa ma mut undeva numai cu el, mie imi e greu fara familie, dar ei nu ma iubesc !
E cumplit sa iti iubesti familia SI FAMILIA SA NU TE IUBEASCA DELOC, DIMPOTRIVA.
As vrea sa am un apartament al meu, nou, al meu, in regula, ca mod de dobandire a proprietatii si sa fie doar al meu, sa nu dau socoteala nimanui ca vezi bine ma scoate din mostenire mama si asa mai departe...
De la un timp, mama e multumita, ii plac banii si numara bani, voua pot sa va spun....
Cred ca acum are toata pensia lui tata pe mana ei, o gestioneaza cum vrea.
Ii plac banii si ii numara, si are....
Bogata, numai cat am vazut eu, nu este, dar are bani, are, are !!!!
Parca a innebunit cu banii astia.
Parca s-a ajuns.
Parca abia acum e multumita pe viata.
Si spunea ieri noapte ca " ma chinui sa tin casa asta !", dar zambea putin, nu mai era asa sincera, in fond nu se chinuie asa mult, desi ea cumpara, asa vrea, nu ne lasa pe noi, ea spala si ea calca, asa vrea ea, - de spalat imi place sa spal, adica trebuie, insa e greu cand nu ai masina de spalat.
Mama a inceput de cativa ani sa duca la Nufarul asternuturile, cam pe toate, inainte numai ea le spala.
Eu le calcam, adesea, nu chiar pe toate si mereu.
Si pantalonii lui Silviu si haine ale lui Silviu, la Nufarul.
Zice mama : " Pantalonii astia trebuia sa ti-i duc la curatat !" ( in ziua in care mi-a dat Silviu jeansii, blugii lui v-am aratat cele 2 perechi ), si Silviu ii raspunde " POT SI EU SA-I DUC !", extraordinar, el niciodata nu a mai spus asta, ca poate si el, s-a oferit, pe de alta parte eu am spus : " cand nu dormi !", pentru ca e la munca si cand vine doarme, sta la laptop dar obosit.
Si lui tata i-a dus ceva cred mama la Nufarul zilele trecute.
Asta e semn ca are bani, pentru ca ea s-a vaitat toata viata ca nu avem, ca nu are bani si facea economii, mai ales cand eram studenta, si dupa aceea devenise zgarcita la maxim, ca nu avem bani....
Si chiar acum cativa ani, pana nu demult...acum nu stiu ce a apucat-o.
Si pe mine ma vor in strada si fara bani, ma vor moarta cred, sa ma vada ei moarta si nenorocita pe strazi !!!!
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu