Personalitatea borderline ( Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile )

Personalitatea borderline ( Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile )

Si aceste personalitati sunt marcate de comportamente impulsive, provocate de aceasta data de o dispozitie fluctuantã, care le induce o stare de criza aproape permanenta.

Personalitatile borderline sunt asaltate de emotii puternice, greu controlabile, mai cu seama de stari de furie puternica impotriva celorlalti, dar si a propriei persoane.

De multe ori, furia lasã loc unei stari depresive, insotita de un sentiment de gol si plictis.

Fata de cei apropiati, borderlinii formuleaza cereri staruitoare de iubire si sprijin, pe care le alterneaza cu evadãri brutale, cand li se pare cã intimitatea ar fi amenintatoare.

Unii psihiatrii i-au asemuit cu aricii iarna : vor sa fie aproape unul de celalalt, doar pentru a se incalzi, dar daca se apropie prea mult, se “inteapa”.

Pentru a-si mai potoli starile de furie, de plictis sau de disperare, personalitatile borderline faz uz si abuz de alcool, sau de tot felul de stupefiante, de multe ori intr-un mod impulsiv si primejdios.

Cel mai mare procent de sinucideri se inregistreaza in randul personalitatilor borderline.

Aceste persoane nefericite au adesea o imagine incertã asupra propriei persoane, o viziune lipsita de claritate si consecventzã asupra propriilor trebuinte, ceea ce le conduce la schimbari drastice in materie de amicitii, de profesie sau de parteneri sexuali.

Tratamentul personalitatilor borderline a constituit tema multor Congrese Internationale si ii preocupa mult pe psihiatri si psihologi.

Cu totii au acceptat importanta pastrarii unei distante optime fata de propriul pacient : o distantã prea mare il va face pe borderline sa se simta frustrat, si atunci va reactiona, sporindu-si actele impulsive si agresive ; o apropiere prea mare il va face sa regreseze, sau il va angoasa si ii va stârni reactii imprevizibile.

Unele medicamente pot stabiliza dispozitia pacientilor borderline, dar asta depinde de pacient si de simptomele pe care ei le prezinta in acel moment.

In filmul “Culoarea noptii” ( 1994 ) de Richard Rush, Bruce Willis joaca rolul unui psihiatru new-yorkez care consultã o pacientã, despre care se putea crede cã e o personalitate borderline ( fusese vazuta in plina criza de furie si disperare pentru cã nu ii reusise machiajul ).

Bruce Willis, obosit poate, dupa o zi de consultatii ( draga Bruce, ai intreaga noastra compasiune ) ii explicã pacientei sale, intr-un mod brutal oarecum, punctul lui de vedere asupra conduitelor ei repetate in cazul unui esec.

Numai cã aceste explicatii moralizatoare nu ii “priesc” pacientei, care se precipitã catre fereastrã si se aruncã in gol.

Un act impulsiv, comis intr-un acces de furie, indreptat asupra ei, dar si asupra celuilalt.

Dupa acest episod, Bruce Willis pleaca la « tarã » pentru a se odihni, la un confrate californian, la care va intalni alti pacienti atinsi de tulburari de personalitate, prezentati, insa, dupa parerea noastra, intr-un mod mai putin realist decat femeia borderline de la inceputul filmului ( din fericire, nu toti borderlinii se sinucid, si nu toti care se sinucid o fac in prezenta terapeutului ).

Cauzele formarii unei personalitati borderline sunt, fara indoiala, complexe, dar mai multe studii au aratat cã dintre acestia, multi fuseserã in copilarie victime ale unor violentze sau abuzuri sexuale savarsite de cineva din cei apropiati lor.

( Nu toti copiii maltratati ajung borderline, in schimb pot dezvolta alte tulburari psihice ).

Unii cercetatori considerã cã ar exista o legatura intre personalitatea borderline, dezvoltatã inca din copilarie, si tulburarile de stres posttraumatice, la persoanele care au trait o catastrofã.

Se va intelege lesne cã in cazul in care suspectati cã o persoana din propriul vostru anturaj ar suferi de aceasta tulburare de personalitate, sfatul nostru este de a va adresa unui specialist, inainte de toate.

De altminteri, este ceea ce ar fi trebuit sa faca Michel Douglas in filmul lui Adrian Lyne, “Atractie fatala” ( 1987 ), dupa ce savarsise greseala de a incepe o relatie cu o femeie borderline, al carei rol era jucat de Glenn Close.

Ea se aruncã cu totul, in ceea ce n-a fost decat o aventura, iar cand survine ruptura, reactioneaza printr-o serie de acte de violentzã si o tentativã de suicid.

Totusi, incapatanarea cu care doreste sa se razbune pe amantul ei, dã la iveala mai degraba o personalitate paranoicã – ea considerã cã suferinta care i-a fost pricinuita meritã o pedeapsa disproportionatã.

Notele autorilor de subsol :

M.Linehan et coll, « Cognitive-Behavioral Treatment of Chronically Parasuicidal Borderline pacients », Archives of General Psychiatry, 1991, 48, pp. 1060-1064.

S.N. Ogata, K.R. Silk, S. Goodrich, “Childhood Sexual and Physical Abuse in Adult Patient with Personality Disorder”, American Journal of Psychiatry, 1990, 147, pp.100-1013.

J.G.Gunderson, A.N. Sabo, “The Phenomenological and Conceptual Interface between Borderline Personality Disorder and PTSD”, American Journal of Psychiatry, 1993, 150, pp.19-27.

Extras din cartea “Cum sa ne purtãm cu Personalitatile Dificile”, François Lelord, Christophe André [ psihiatri si psihoterapeuti ], Editura TREI, 1998 pentru [ prezenta ] versiune romaneasca, Tipografia Multiprint, Iasi.