Salut !! Mots roumains
dans le DER, 15 Septembrie 2015
Objet :
|
Salut !! Mots roumains dans le DER
|
De :
|
olivia maria MARCOV (... )
|
À :
|
Arjen Dijksman ;
|
Cc :
|
maria craciunas ; iulia motoc ;
olivia marcov ; irina buricescu ; florin munteanu ; leon zagrean ; liliana
iacob-barna; nicoleta cadichian ; iulia talvescu ; petrutu craciunas ; anna
belova ; prdominich-carol hirja ; castanela-marcela popescu ;
procetatean@presidency.ro; [...]; christian ciocan ; catalin-george ciorobea ;
justinian cioroianu; claudiu-ramon butculescu; cecilia cornitescu ; laura-adriana
agurida ; andrei daniel alexe ; antonela alexandrescu ; alexandra georgescu;
adrian tatu ; peter-jacob hehn ; sorin tilie ; silviu marcov; sorin enache ;
|
Date :
|
Mardi 15 septembre
2015 14h43
|
Salut !
Bonjour, Arjen !
Regarde les mots roumains que j'ai
trouvés dans le Dictionnaire Etymologique de la Langue Roumaine ( sauf le mot
"degeaba" qui n'est pas noté dans le dictionnaire ) :
( Le fichier Word ci-joint ) :
Dictionarul Etimologic
al Limbii Române ( DER ), Alexandru Ciorãnescu, Saeculum I.O., 2002
Dulap (sg) / dulapuri (pl) : s.n. [
substantiv neutru ] =
1.
scândurã ;
2.
lucrare din scânduri ;
3.
sifonier ;
4. scrânciob din
scânduri, care se roteste în jurul unui ax.
Mr.[ macedoromânã
] dulape
Megl. [ meglenoromânã
] dulap
Tc. [ turcã ]
( Per. [ persanã ] ) dolab ( Seineanu, II, 164
; Lokotsch 529 ), cf. Ngr. [ neogreacã ]ntonlapi, alb. [ albaneza
] doljap, bg. [ bulgara ], sp. [ spaniola ] dolap.
Cu primul sens ( 1.
) se foloseste pluralul masculin dulapi – der. [ derivat ] dulãpas, s.n. ( scrin ) ;dulãpar, s.m. [
substantiv masculin ] ( persoana care
învârteste scrânciobul ).
Mag. [ maghiarã /
maghiarul ] duláb provine mai curand
decat din rom. [ românã ] ( Edelspacher 13 ), din sb. [ sârbã ].
Sl. [ slavã ]
oduchnati “a respira”, cf. Duhni – der. Odihnã ( var. Hodinã ), s.f. [
substantiv feminin ] (odihnã ) ; odihnitor, adj. [
adjectiv ] ( reconfortant,
care linisteste ).
Este cuvantul nr.
5819 din DER.
Pãrãsi ( a pãrãsi ) ( pãrãsesc, pãrãsit ), vb. = a abandona, a
lãsa.
Ngr. pareaw, aorist pareaasa, cf. Sb. Parasiti “a lãsa”.
Uneori au fost date
alte etimoane ngr. : paraitw, aorist aparnhsa, de unde si mr. [
macedoromânã ] pãrnãsire ; sau paremi, aorist parhsa ;
der. [ derivat ] pãrãsiturã, s.f. ( ou avortat ) ; nepãrãsit, adv. [
adverb ] ( fara odihnã,
continuu ), înv. [
învechit ].
Sgomot ( sg. ), sgomote ( pl. ) , s.n. =
1. sunet, rumoare
;
2. zarvã, scandal
;
Var. Zgomot, înv. Scomot, si der.
Slov. [ slovenã ] gomot, sb. [
sârbã ], cr. [ croatã ] glomot ; este dubletul lui gomon, s.n. (
Mold., Trans., zgomot ), din pol. [
poloneza ] gomon, der. Gomoni, vb. ( a trãncãni, a flecãri ) – der. Sgomota ( var. Gomoti ), vb. ( a face zgomot ) ; sgomotos, adj. ( care produce zgomot ).
Cuvantul nr. 7757, DER
Gresi, ( a gresi ) ( ( eu ) gresesc, gresit ), vb. =
1. a pãcãtui,
2. a face rãu, a face o faptã rea, a vãtãma ;
3.
Despre femei : a cãdea în pãcat ;
4.
a se însela, a gresi.
Var. ( înv. ) agresi [ agreshi ]
Mr. [ macedoromânã
] agîrsescu [ agîrshescu ],
Megl. Grisos [ grishos ], sl. [
slava ] grešiti, cf. Bg. [
bulgara ] grešu, sb. [
sarba ] grešiti ; rus. [ rusã ] grešiti. – der. Gres [ gresh ], s.n. ( gresealã ; pãcat ;
înselare ; abatere ; brazdã gresitã ; aguridã ), din sb.
[ sarba ] greš ; din sl. [ slava ] grechu “pãcat”, dupa
Miklosich ; postverbal de la gresi, dupã DAR , care considerã în mod gresit cã
ultima întrebuintare reprezintã un cuvânt diferit, provenind din lat. [ latina
] * agrestius ) ; gresalã, s.f. (fapta care
constituie o abatere de la adevar ; pacat ; inselare ; defect ), cu suf. [ sufixul ] –ealã ;gresitor [ greshitor ], s.m. ( înv., delincvent ) ; negresit, adv. ( cu siguranta, fara
indoiala ) ; preagresi[
preagreshi ], vb. ( inv., a pacatui ), pe baza sl. Pregrešiti.
Cuvantul nr. 3876, DER
Folos (sg ), foloase (pl ), s.n. = profit, avantaj,
beneficiu, utilitate
Mgr. [ greaca medie ] ojeloz, redus la jeloz
- Der. Folosi, vb. ( a fi util, a sluji,
a ajuta ; refl. [
reflexiv ], a avea
profit ; a câstiga, a beneficia ; refl., a se întrebuinta ) ; folosintã, s.f. (
înv., profit,
utilitate ; folosire ; uzufruct ) ;folositor, adj. ( util ; înv.,
îndatoritor, sãritor ) ; nefolositor, adj. ( inutil ) – Din rom. [
românã ] provine rut. [ ruteanã / ruteanul ] fol’os,
fol’osyty.
Cuvantul nr.3457, DER
Iubi ( a iubi ) ( (eu) iubesc, iubit ), vb. = a fi îndrãgostit – Var. ( înv. ) liubi
Sl. [ slava ] ljubiti, cf. bg. [
bulgara ] ljubã, sb. [
sârbã ], rut. [ ruteanã ] ljubyty, rus. [
rusa ] ljubiti. Este
cuvant comun – Der. Iubire, s.f. ( dragoste ) ; iubit s.n. ( dragoste ) ; iubit, s.m. ( persoanã iubitã,
drãgut, amant ) ; iubitã, s.f. ( amantã, ibovnicã,
drãgutã ) ; iubitor, adj. ( care iubeste ) ; iubet [ iubetz ], adj. ( pasionat ) ; iubãret, adj. ( pasionat ) ; ( l )iuboste, s.f. ( înv., dragoste ), cu var. iboste, s.f. (dragoste), din sl.
*ljubosti ; libov, s.n. (
înv., dragoste ), din sl. Ljubovi, cf. bg. Libov ; libovi, vb. Refl.
( Bucovina, a se desfãta, a se
distra, a trândãvi ), din sl. Ljubovati, cf. Rus. Ljubovati sja ; ibovnic ( var. Libovnic ), s.m. ( amant, iubit ), din sl. Ljubovniku, cf. Bg. Libovnik ; ibovnicã, s.f. ( amantã, concubinã,
tiitoare [ tziitoare
] ) ; preaiubi, vb. (
inv., a face
dragoste ), format
pe baza sl. Preljubiti.
Cuvantul 4538, DER.
Extras din Dictionarul Etimologic
al Limbii Române, Alexandru Ciorãnescu, Editie ingrijita si
traducere din limba spaniola, de Tudora Sandru Mehedinti si Magdalena Popescu
Marin, Editura SAECULUM I.O., Bucuresti, 2002, Titlul
original : Alejandro
Cioranescu, DICCIONARIO ETIMOLOGICO RUMANO, Biblioteca Filologica, Universidad
de La Laguna, Tenerife, Espana, 7 fascicule, 1954-1966. Lucrarea a aparut
cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu