Minunile Cuviosului Dimitrie Cel Nou Basarabov: Doctorul ( 1 )

Minunile Cuviosului Dimitrie Cel Nou Basarabov : Doctorul ( 1 )

Doctorul a plecat cu o trãsurã cu cai albi

Intr-o comunã din marginea Capitalei Bucuresti trãia o familie, sot si sotie, care nu aveau copii.

Sotul era betiv si din aceastã pricinã se înrãise tot mai mult, fiind foarte mânios.

Mereu o certa, o ocãra si o înjura pe femeia sa.

Cu toate acestea, o fãrâmã de credintã tot mai era in sufletul sãu si uneori chiar ii pãrea rãu de ceea ce face.

Sãrmana femeie, fiind mult mai credincioasã, rãbda cum putea calvarul din casa lor.

In anul 1955, barbatul ei a paralizat si din aceasta pricinã stãtea mai mult intins pe pat.

Cea care il ingrijea era nimeni alta decat sotia sa.

Cu toate acestea, barbatul a devenit acum si mai nervos, iar ocãrile si sudalmele ieseau din gura lui, ca si un puhoi intunecat.

O înjura neîncetat pe biata femeie ; dar, peste toate acestea ameninta si chiar o lovea cu ce gasea la indemana.

Intr-o dupa-amiaza, femeia a venit plangand la Catedrala Patriarhala din Bucuresti, spre a se inchina la sfintele moaste si a plati o slujba pentru sot.

Dupa ce, cu lacrimi in ochi i-a marturisit preotului durerea ei, l-a intrebat ce ar mai putea face, pentru cã nicidecum nu mai poate îndura.

Preotul a sfatuit-o sa aiba rabdare, spunandu-i cã, in felul acesta, se vor mântui amândoi, si ea si sotul sãu, unul prin rabdarea celuilalt.

Apoi preotul i-a citit o rugaciune, i-a facut un Pomelnic si la urma a intrebat-o :

-         Oare stii sa citesti ?

-         Stiu, pãrinte !

-         Ia cãrticica asta si aseazã-te în genunchi langa Sfintele Moaste si citeste cu luare-aminte Acatistul Sfantului Dimitrie [ Basarabov ], facatorul de minuni !

Dupa o vreme, femeia i-a adus cartea preotului si i-a spus :

-         Parinte, am citit. Ma duc de acum si eu acasã, si cum o vrea Dumnezeu...

A ajuns acasã seara tarziu.

S-a furisat incet in casã, sa n-o simtã sotul, si s-a culcat intr-o camerã alãturatã, de varã.

Pe la Miezul Noptii, bolnavul a inceput sa strige cu glas tare :

-         Femeie ! Marie ! Unde esti ? ... Vino repede încoace !

-         Iatã am venit. Ai nevoie de ceva ?

-         Unde ai fost ? Te-ai dus la Bucuresti si ai chemat un doctor sã mã consulte ?

-         Nu, omule, n-am chemat niciun doctor din Bucuresti... Ce tot vorbesti ?

-         Cum sa nu ? Acum a fost doctorul la mine si mi-a spus cã tu l-ai chemat sa ma consulte ! De ce n-ai venit sa-i platesti ? Chemi doctorul si-l lasi sa plece asa ? A plecat acum cinci minute de la mine. Am vazut eu cum s-a urcat intr-o trasura cu cai albi si a plecat spre Bucuresti.

-         Si te-a consultat ? a intrebat sotia.

-         M-a uns cu untdelemn pe mânã si pe piciorul paralizat si mi-a poruncit sa nu te mai ocãrãsc, nici sa te mai înjur, caci ma voi vindeca. Deci, te rog, iarta-ma, Marie, cã de acum nu te mai supar. Dar nu uita. Dimineatã sa te duci sa platesti doctorului la Bucuresti. Tu stii unde locuieste, caci tu l-ai chemat !...

Intr-adevar, dimineata sotul s-a ridicat pe picioarele sale si in scurta vreme si-a redobandit intreaga sanatate.

Atunci femeia a alergat, plangand de bucurie, la racla cu moastele Sfantului Dimitrie, si i-a multumit cu multe lacrimi pentru vindecarea si imblanzirea sotului ei.

Apoi i-a marturisit preotului care o cunostea, toata aceasta minune.

( Extras din Sfantul Cuvios Dimitrie Basarabov cu sfintele moaste la Bucuresti, Viata, istoricul moastelor, minunile, acatistul, paraclisul, - carte tiparita cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009 )