Bonjour à tous! Buna ziua tuturor! 7 févr. / februarie 2018
Sa va spun cum a inceput ziua, ziua mea, asa, din nimic, dar din nimic, acasa ...
Tata a dormit pana tarziu, si pe la 11h50 a aparut in sufragerie, cu ochii umflati de somn ( nu doarme bine, il supara ceva in somn, tresare, are niste tresariri ale corpului care nu arata nimic bun si care par sa il chinuie )....
Cand apare in sufragerie, mama si Silviu erau si ei acolo, iar Silviu, il aud ca ii spune ( eu eram la bucatarie, imi facusem cafeaua, desi m-am trezit mai devreme pe la 10h30 recunosc.... ) lui tata : " Te-am sunat pe mobil si nu ai raspuns !"
Am crezut ca poate lui tata Silviu i-a dat un telefon mobil, in casa si eu si Silviu am fost de parere ca nu trebuie sa plece fara mobil la el, mai ales ca acum e foarte fragil....
Dar tata refuza.
Si acum m-am gandit eu ca poate l-a convins sa aiba mobil, desi nu am vazut vreunul langa patul lui tata in dormitor, si nici in sufragerie pe masa langa laptopul lui.....
Ei bine de aici a pornit o discutie, au inceput sa ma repeada si mama si Silviu !
Pentru ca eu am intrebat, cum am spus, cafeaua imi era gata, ma bucuram si eu putin ca incepe o noua zi, deschid calculatorul, imi vad de franceza mea, de rugaciunile mele, chiar si de FB-ul meu uneori si asa mai departe.....
Dar, ce te lasa in pace ? Nu te lasa !
Pe un ton bine dispus ( desi am tristete in suflet ) am intrebat : " Tata, ai mobil ? Ti-au dat mobil ? "
Silviu imediat m-a luat in primire ca de ce intreb !
Mama insa a sarit ca arsa si m-a repezit, si a inceput sa ma certe ca l-am intrebat, CA AM intrebat !!!!
Va puteti imagina ? Ma certau ca am pus o intrebare, si inca pe un ton placut " Tata, ti-au dat mobil ? "
A sarit mama cu gura pe mine, oricine o auzea era convins ca am facut ceva rau, urat, grav !!!!!
Pe langa ca imi vine sa plang cand o vad ce rea e cu mine !
Silviu are liber azi, dar s-a dus sa se duseze, el care sade cu orele la laptop ( mancase cam de pranz, dupa meniu, cand s-a sculat pe la 11h00 ) si acum se pregateste sa iasa pe usa, daca n-o fi iesit deja pe usa....
A inceput iar ca " Pana pleaca de aici ? ", o aud pe mama, regret ca nu pot sta sa ascult si nici nu stiu la ce sa ma astept din partea lor, sa le ascult conversatiile care par de-a dreptul aiurite, nici nu mai am cuvinte, mi se pare ca daca as tacea, deja ar fi ciudat din partea mea sa nu remarc cum se poarta de bizar !
Tot timpul incep sa vorbeasca daca ma interneaza sau nu, pe un ton categoric, asta cand spun " O internam !" ( Silviu mai spune, mama nu ma considera sanatoasa, dupa ea eu nu sunt sanatoasa, ea insa este sanatoasa .... )
Si Silviu si mama : pe ei insisi nu se pun in cauza, nu isi pun la indoiala sanatatea mintala, si chiar daca, sa admitem ca ei ar admite ca nu au o buna sanatate mintala, ar fi o situatie normala din punctul lor de vedere, in ce-i priveste pe ei, ar fi o chestie, ca toate chestiile, ei ! si ce ? !
Daca ei ar accepta ca au o sanatate mintala nu tocmai buna, ar trebui ca lucrurile totusi sa ramana cum sunt, ar fi normal, si viata merge inainte....
In schimb eu sunt pusa la zid, pentru ca nu as fi sanatoasa din al lor punct de vedere, e o grava infractiune din partea mea, si trebuie sa fiu si sa raman inchisa, incuiata, in spitalul de psihiatrie sau intr-un azil de boli nervoase, psihice... !!!
Sa fiu omorata, scuipata, incuiata la cheie !
Daca ati vedea ce purtare urata, penibila are fratele meu !
Mi-a " trantit " cu dispret : " Ai 50 de ani si nu ai o situatie !" imi spune asta ca sa-mi explice DE CE NU VORBESTE CU MINE.
Mama incepuse ca ea nu vrea sa-mi spuna, nu vrea ea sa-mi raspunda...
O intrebasem si pe ea : " Mama, tata are telefon mobil, i-ati luat mobil ? "
" Nu vreau sa- ti spun ! "- zice mama ferma.
" Daca nu vreau sa-ti raspund, nu vreau !", ma cearta ea "Si nu ma mai intreba tu pe mine de ce nu vreau !"
In concluzie : nu cred ca are tata mobil acuma, cred ca Silviu a glumit pentru ca tata a dormit mai mult, dar bietul e bolnav...
Ieri spunea : " La fiecare 2 ore dorm !"
Picioarele i se umfla de catva timp, insa nu i se umflau inainte de AVC, se inrosesc si se umfla, si mana dreapta e umflata, prin comparatie cu cea stanga, ma refer la mana numai, nu si la brat !
Si uite asa nu am dreptul sa traiesc, sa le pun o intrebare, Silviu a plecat....
Presupun ca iar vrea sa ma interneze !
I-am spus mai devreme la bucatarie, unde el manca si eu mi-am rasnit putina cafea, dupa ce a terminat de mancat el, mi-am pus apa in ibric la fiert pentru cafea...
I-am spus : " Tu esti nostim, daca nu ai fi asa ciufut !"
Imi raspunde : " Eu sunt ciufut ?" " Tu nu vezi realitatea in fata, nu ai buletin, nu ai nimic !"
" Nu ai nimic !"
Silviu vede ca toata lumea care sunt cerintele, de exemplu cerinta e sa ai buletin ( carte de identitate ), ok, asta se vede, dar cum rezolvi problema, daca s-a invit o problema, asta nu mai vede...
Si imi reproseaza ca nu vad realitatea in fata !!!
In schimb, nu ar misca un deget, nu ar spune n singur cuvant ca sa ma ajute !
MI-a spus insa ca am 50 de ani si tot astept sau cer....
I-am replicat ca el s-a angajat la 40 de ani si de cand are serviciu nu inceteaza sa fie obraznic cu mine si sa faca un caz si sa se dea mare, la 40 de ani s-a angajat, ca nimic nu i se potrivea....
Nu prea a avut el perspective, asa e la noi in Romania, dar a avut cum sa ajunga avocat ( bine, ca acum viata, anii au demonstrat ca mai bine ca nu a ajuns avocat ), a avut macar cum sa isi faca facultatea, pentru ca a intrat la admitere din prima incercare si asta nu e putin lucru, trebuia sa isi termine Dreptul la Stat, chiar daca nu ii placuse mult specializarea, domeniul !
Ca nu era - chiar nu era o nenorocire ! Ca nu ii placea....
Mai ales ca dupa ce a incetat sa mai fie student, nu stiu daca fiind sau nu, concret, exmatriculat, mai tarziu, el insusi, din vointa lui s-a inscris singur tot la Drept, deci tot la Drept, insa la Universitatea Hyperion particulara.
Daca nu ii placea, de ce nu a ales sa inceapa de la zero alta facultate ????
Pentru ca si-a dat seama ca nu prea are probabil sorti de izbanda, sau ce face, dupa caz, cu alta facultate, cu Filozofia pe care spunea el cu jumatate de gura ca o vrea, cand era inca in ultimele clase de liceu...
Pentru ca la matematica nu a fost talentat, iar matematica pe el nu l-a preocupat deloc, dar deloc, nici nu si-a pus problema.
Poate e mai bine, pentru ca daca nu ai creierul pentru matematica, iti cam pierzi timpul pentru ca nu poti ajunge prea departe, asta e, asta e datul biologic, genetic.
Dar nici spre altceva nu prea a tins.
Eu nici asa nu m-am suparat.
Eu inteleg ca un om poate sa nu isi doreasca in fond o facultate, vrea sa traiasca mai simplu si punct.
Eu nu m-am suparat.
I-am spus insa ca nu are alte sanse, asta i-am spus, ca e grea viata la noi.
Pana la urma insa, vazand ca nu mai vrea deloc Dreptul inceput, eu ma gandisem sa il tin acasa, sa il sprijin.
Ma gandisem serios la asta si cred ca si azi as face la fel.
Dar uite, eu nu am putut sa mai castig bani, el parea ca ma uraste pe de alta parte....
Am inteles tarziu asta, dupa externarea mea in 2003 de la Psihiatrie.
Azi i-am spus, iesea din baie, se dusase, si tata astepta sa se barbiereasca cu aparatul de ras electric pe care il incarcase la priza.
Iese din baie Silviu, tata se bucura, ne uitam la el, la Silviu, iar eu spun : " Iata vine Maestrul ! Maestrul Iozefini ! "
De acum incolo am sa-i spun Iosefini Maestrul ca el cand vorbeste cu oamenii si merge sa le spuna ca sora-sa e o nebuna si trebuie sa vina oamenii sa o incuie la cheie, parca le ia mintile oamenilor cu care vorbeste !
olivia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu