Cu Arjen Dijksman despre lectiile de gramatica si substantive si genul substantivelor
Objet :
|
Quelques nouvelles
|
De :
|
Arjen Dijksman
|
À :
|
Olivia Marcov
|
Date :
|
Mercredi 7 novembre 2012 16h20
|
Bonjour Olivia,
J'espère que tu vas bien. Nous sommes bien rentrés lundi des Pays-Bas, où nous avons passé quelques jours en famille comme je t'ai dit.
J'ai lu ta leçon sur les substantifs en détail. Je t'en remercie. Il faut que j'annote encore quelques mots que je n'ai pas compris et que je dois rechercher dans le dictionnaire (je lis dans le métro et je n'ai pas toujours accès au dico). Ce soir, j'ai à nouveau une leçon à l'ICR. Bien sûr cela me plait.
J'ai lu aussi tes deux derniers posts sur ton blog "Cateva lecturi" et "o zi de toamna".
Je vois que tu commences un peu un journal [...]. [...]
J'ai également transmis le lien à mon père. Il a quelques amis de son groupe chrétien qui habitent à Ploiesti. Si cela t'intéresse, tu peux les contacter ou ils peuvent te contacter.
Tu as aussi parlé de l'histoire "Haji Tudose" de Delavrancea. J'ai aussi lu cette histoire parce qu'elle se trouve dans le livre bilingue sur la littérature roumaine (http://www.actualitte.com/les-maisons/anthologie-litterature-roumaine-d-andreia-roman-25013.htm) que j'avais acheté et qui est très intéressant. J'aime bien le style de Delavrancea où il oppose le bien (la bonté, les liens familiaux) et le mal et montre l'avilissement de l'homme quand il n'ouvre pas son coeur. Je me dis que ce serait bien qu'il y ait une traduction en français, peut-être bilingue pour écoliers. Il doit y avoir un public pour ça.
Je te laisse. Je te souhaite une bonne soirée.
Arjen
Roumain
Lectie de gramatica nr.1 : SUBSTANTIVELE
GENUL SUBSTANTIVELOR
Genul gramatical. Genul la substantive.
Genul gramatical : este acea calitate a substantivelor, adjectivelor, pronumelor, articolului si in parte a numeralului care face ca aceste parti de vorbire sa se grupeze in clase de gen si sa se schimbe in cursul vorbirii dupa numarul si cazul gramatical.
Genul la substantive
Intre genul gramatical si sexul fiintelor sunt foarte multe legaturi, dar fiintele au – sau sex feminin, sau sex masculin -, in timp ce genurile gramaticale sunt trei :
- masculin,
- feminin,
- neutru,
iar numele de lucruri neinsufletite sunt atat masculine si feminine, cat si neutre, cu toate ca foarte putine nume de fiinte pot fi neutre.
Sunt masculine, cele mai multe dintre substantivele care numesc barbati, ocupatii ale barbatilor, barbatusi ai animalelor, de exemplu :
· acrobat,
· bondar,
· cavalerist,
· detectiv,
· episcop,
· frate,
· gazetar,
· haiduc,
· iaurtgiu,
· jaguar,
· lacheu,
· mos,
· unchi,
· vizitiu,
· vârcolac,
· etc.
Sunt feminine, cele mai multe nume de femei, de ocupatii femeiesti si de femeiusti ale animalelor, de exemplu :
· babã,
· caprã,
· eroinã,
· femeie,
· gospodinã,
· iapã,
· mamã,
· nevastã,
· oaie,
· ratã,
· sorã,
· tanti,
· verisoarã,
· etc.
Feminine sunt insa si multe nume de lucruri, ca :
· acetonã,
· blanã,
· curea,
· dragoste,
· epopee,
· fabricã,
· glandã,
· herghelie,
· iesire,
· jertfã,
· linie,
· modã,
· natiune,
· ortografie,
· pedeapsã,
· reclamatie,
· sarbatoare,
· etc.
De genul neutru sunt aproape toate substantivele care numesc lucruri, de exemplu :
· ac,
· bacsis,
· cadou,
· dulap,
· ecran,
· farmec,
· ghem,
· hotar,
· jaz,
· lant,
· model,
· oblon,
· pavaj,
· radio,
· schi,
· taxi,
· teatru,
· etc.
Foarte rar se intalnesc printre neutre, substantive care sa arate fiinte sau persoane, eventual lucruri personificate, cum este « duh « , cu inteles de fiinta imaginara supranaturala, sau cum este « personaj « .
Dupa cum se vede din cele spuse mai sus, nu se poate sti totdeauna numai dupa terminatie ce gen au substantivele, caci « frate « , de exemplu, seamana foarte bine cu « spate « , dar « frate « este masculin, iar « spate « este neutru.
« Obraz « se termina in – az – ca si “ pervaz “ , dar “ obraz “ este masculin, iar “ pervaz “ este neutru.
« Mamã « , care se termina in – ã este feminin, dar “ tatã “ este masculin.
Cu toate acestea, exista cateva reguli de recunoastere a genului gramatical dupa terminatia substantivelor.
Regula 1.
Niciun substantiv feminin nu se termina in consoana.
Regula 2.
Afarã de :
· tatã,
· papã,
· vodã,
· popã,
· vladicã
( dintre cele mai des intrebuintate ), care sunt masculine, celelalte substantive comune terminate in – ã sunt feminine.
Regula 3.
Toate substantivele terminate in :
· - are,
· - ere,
· - ire,
· - âre,
si ca infinitive lungi sunt feminine :
· Adunare,
· Chemare,
· Vedere,
· Petrecere,
· Plangere,
· Iubire,
· Târâre, etc.
Regula 4.
Toate substantivele ( si adjectivele ) terminate in – ie sunt feminine :
· Argintarie,
· Apãraie,
· Bacanie,
· Cheie,
· Dulgherie,
· Epitropie,
· Farmacie,
· Galagie,
· Harnicie,
· Idiotie,
· Etc.
Regula 5.
Toate substantivele terminate in :
· - á,
· - eá,
· - iá
Sunt feminine :
· Pafta,
· Saca,
· Sofa,
· Curea,
· Stea,
· Vitea,
· Boia,
· Nuia,
· Raia,
· Etc.
Regula 6.
Toate substantivele care se termina in – giu ( cu i accentuat, adica accentul in pronuntie cade pe acest “ i “ din “ giu “ ) sunt de genul masculin :
· Boiangiu,
· Camionagiu,
· Geamgiu,
· Lefegiu,
· Reclamagiu,
· Tinichigiu,
· Etc.
Regula 7.
Toate substantivele care se termina in – aj sunt de genul neutru :
· Angrenaj,
· Baraj,
· Camuflaj,
· Personaj,
· Sondaj,
· Santaj,
· Parcaj,
· Tiraj,
· Utilaj,
· Viraj,
· Etc.
Regula 8.
Toate substantivele care se termina in – ment sau – mânt sunt de genul neutru :
· Armament,
· Bransament,
· Compliment,
· Detasament,
· Eveniment,
· Firmament,
· Harnasament,
· Parlament,
· Randament,
· Sentiment,
· Etc.
· Acoperamânt,
· Deznodamânt,
· Invatamânt,
· Juramânt,
· Legamânt,
· Mormânt,
· Pamânt,
· Zacamânt,
· Etc.
Regula 9.
Toate substantivele care se termina in – i, - ó, - óu sunt de genul neutru :
· Schi,
· Taxi,
· Potpuri,
· Radio,
· Recto,
· Verso,
· Zero,
· Domino,
· Sevro,
· Birou,
· Cadou,
· Carou,
· Depou,
· Ecou,
· Ferodou,
· Mantou,
· Metrou,
· Ou,
· Tricou,
· Etc.
Regula 10.
Toate substantivele care se termina in – giu ( cu accentul care cade pe radacina cuvantului ) sunt de genul neutru :
· Adagiu,
· Arpegiu,
· Cartilagiu,
· Sufragiu,
· Solfegiu,
· Vestigiu,
· Etc.
Cunoasterea genului gramatical dupa intelesul unor categorii de substantive
Se pot stabili patru reguli de recunoastere a genului dupa intelesul substantivelor :
Regula 1.
Numele zilelor saptamanii sunt de genul feminin.
Regula 2.
Numele lunilor anului sunt de genul masculin.
Regula 3.
Numele literelor si ale cifrelor sunt de genul masculin ( un a, doi a, un has, doi has, un trei, doi trei, un patru, doi patru, etc. )
Regula 4.
Toate substantivele provenite din supin sunt neutre : un plans, doua plansete, un tuns, doua tunsuri, un ras, doua rasuri, etc.
Substantive cu doua genuri gramaticale
( 1 ) Au doua genuri cu acelasi inteles substantivele ca :
· Beretã – berete ( feminin ),
· Beret – berete ( neutru ),
· Acumulator – acumulatoare ( neutru ),
· Acumulator – acumulatori ( masculin ),
· Bob – bobi ( masculin ),
· Boabã – boabe ( feminin ).
( 2 ) Urmatoarele substantive mai des utilizate au doua genuri, dar cu inteles deosebit :
masculin
|
neutru
|
Cap-capi ( conducator )
Corn-corni ( nume de arbore )
Colt-colti ( dinte canin )
Cot-coti ( veche masura de lungime )
Difuzor-difuzori ( persoana care difuzeaza publicatii ( periodice ) )
Element-elementi ( unul din partile producatoare de electricitate dintr-o baterie sau dintr-un generator electric )
Muc-muci ( scurgere mucoasa din nas )
Ochi-ochi ( organul vederii )
Pas-pasi ( spatiu calcat cu o singura miscare a picioarelor )
Râs-râsi ( linx )
Segment-segmenti ( piesa care fragmenteaza un spatiu de miscare dintr-un mecanism )
Timp-timpi ( unitate de masurat timpul )
Tranzistor-tranzistori ( elemente electronice cu rol de lampi de radio )
|
Cap-capete ( extremitate a unui corp )
Corn-coarne ( concrescenta pe capul animalelor cornute )
Corn-cornuri ( painisoara sau produs de patiserie in forma de semiluna )
Colt-colturi ( ungherul unei incaperi, varful unui obiect ( cutie, lada, tablou, etc. )
Cot-coate ( indoitura exterioara a bratului omenesc )
Cot-coturi ( indoitura in forma de unghi a unei tevi, a unui burlan ; meandra a unui curs de apa, sau a unui lac, a unei balti ).
Difuzor-difuzoare ( parte dintr-un aparat de difuzare a vorbirii prin radio )
Element-elemente ( corp chimic ; individ ca parte a unei colectivitati )
Muc-mucuri ( varful de sfoara al unei lumanari ; ramasita de lumanare sau de tigara )
Ochi-ochiuri ( ou intreg prajit in tigaie ; nod al unei impletituri ; portiunea dintre noduri a unei plase )
Pas-pasuri ( trecatoare in munte )
Râs-râsete ( faptul de a râde )
Segment-segmente ( fragment, parte sau portiune dintr-un intreg )
Timp-timpuri ( vreme )
Tranzistor-tranzistoare ( aparate de radio-receptie cu tranzistori )
|
Genul personal sau genul numelor de persoanã
La numele de persoana proprii sau comune, regulile stabilite mai inainte nu se respecta totdeauna.
Genul gramatical al unora dintre cele proprii se deosebeste foarte clar, de exemplu :
Ø Alexandru- Alexandra,
Ø Dinu – Dina,
Ø Gabriel – Gabriela,
Ø Silviu – Silvia,
Ø Tudor – Tudora,
Ø Etc.
Altele, desi sunt nume de persoane feminine nu au forma de feminin, de exemplu :
Ø Carmen,
Ø Irinel,
Ø Mimicel,
Ø Lenus,
Iar altele au infatisare de nume feminine, dar denumesc persoane masculine :
Ø Auricã,
Ø Fãnicã,
Ø Nicã,
Ø Petricã,
Ø Vasilicã,
Ø Ilie,
Ø Ieremia,
Ø Luca,
Ø Toma,
Ø Etc.
Pentru persoane feminine, acestea din urma iau forma :
Ø Aurica,
Ø Fãnica,
Ø Nica,
Ø Petrica,
Ø Vasilica,
Ø Etc.
Tot astfel, diminutive ca :
Ø Dumitritã,
Ø Gheorghitã,
Ø Tudoricã,
sunt masculine, iar ca feminine ele iau infatisarea :
Ø Dumitrita,
Ø Gheorghita,
Ø Tudorica,
Ø Dobrita,
Ø Etc.
In sfarsit, sunt prenume care pot fi folosite atat pentru persoane masculine, cat si pentru persoane feminine, de exemplu :
Ø Dorinel,
Ø Dosi,
Ø Gabi,
Ø Gigi,
Ø Rene,
Ø Etc.
Adesea, unele nume de animale sunt trecute asupra persoanelor, de exemplu :
Ø Cainele de vãtaf – adica, un vãtaf cu purtare sau cu suflet de caine.
Alteori, adjective transformate in substantive se asociaza in mod asemanator cu un nume propriu, sau cu un nume comun, de exemplu :
Ø Prostul de X,
Ø Netotul meu de nepot,
Ø S.a.m.d.
In asemenea combinatii, substantive de felul celor citate : caine, netot, prost – se comporta ca si cum ar fi nume de persoana, de exemplu :
Ø A intalnit pe cainele de vataf,
Ø A certat pe netotul meu de nepot,
Ø Etc.,
cu prepozitia ‘ pe « , ca in « a intalnit pe Ion « .
Din aceasta cauza, se considera ca ele fac parte in limba romana dintr-un subgen gramatical aparte, subgenul numelor proprii si comune care denumesc persoane, subgen folosit numai pentru masculine si feminine.
Acestui subgen – pentru persoane si pentru alte fiinte personificate, sau chiar pentru lucruri personificate – i s-a dat numele de gen personal.
El nu este al patrulea gen gramatical in limba romana, ci numai un mod de utilizare a numelor proprii si comune de persoana.
Genul personal a fost caracterizat prin urmatoarele patru trasaturi :
- genitiv-dativul lor se formeaza cu articolul proclitic “ lui “ la numele proprii masculine : lui Andrei, lui Constantin, lui Dumitru, etc.,
- vocativul primeste desinenta “ – ule “ la acele nume de animale folosite batjocoritor la adresa unor persoane : boule ! magarule ! dobitocule ! etc,
- acuzativul se formeaza cu prepozitia “ pe “, atat pentru substantive ca cele de sub punctul ( 1 ) de mai sus, cat si pentru substantive ca cele de sub punctul ( 2 ) – pentru acestea din urma, numai cand sunt asimilate cu numele de persoana. De exemplu : A intalnit pe dobitocul de X ,
- se intrebuinteaza prepozitia “ de “, precedata de “ al “ ( “ alde “ ) inaintea numelor proprii de persoana : alde Vasile, alde Ionescu, sau, singura, in constructii ca : dobitocul de X, prostul de Ion, desteptul de ispravnic, istetul de copil, etc.
Trasaturile de mai sus se explica insa si prin declinare, in general.
De aceea, genul personal nu constituie – dupa parerea noastra – o categorie gramaticala suficient de bine deosebita de masculinul si femininul substantivelor care denumesc persoane sau fiinte privite ca persoane.
( extras din Gramaticã Stilisticã Compozitie, Ion Coteanu membru al Academiei Române, Editura Stiintificã, Bucuresti, 1990 )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu